Contestaţie împotriva creantei înscrisă în tabelul definitiv

Pe rol se află judecarea cauzei privind pe contestatoarea-debitoare SC T SRL şi contestatorul-creditor BC, creditorii DGRFP, [...], creditor—contestat ANAF - DGRFP - A.J.F.P. IAŞI şi pe lichidatorul judiciar A S.P.R.L., având ca obiect contestaţie împotriva creantei înscrisă în tabelul definitiv .

Prin contestaţia înregistrată sub numărul X/99/2015/a15 la data de 28.12.2020, debitoarea SC T SRL prin administrator BC a contestat creanţa A.N.A.F.- DGRFP lASI- A.J.F.P -lasi cu care a fost trecuta in tabelul definitiv al creditorilor, motivând că aceasta nu este o creanţa certa lichida si exigibila , întrucât decizia de impunere si raportul de inspecţie fiscala au fost desfiinţate de către intimata ca urmare a admiterii contestaţiei formulate de către societatea impotriva acestor doua acte.

Se relatează că decizia de impunere a fost emisă ca urmare a unui control impus de către DIICOT -Serviciul Teritorial lasi in dosarul nr. 27/D/P/2012, si in urma căruia s-a întocmit procesul verbal de inspecţie fiscala ..

Împotriva acestor acte societatea a formulat contestaţie pe cale administrativa, contestaţie ce a fost soluţionata ca urmare a soluţionării plângerii penale de pe rolul DIICOT - Serviciul Teritorial lasi prin Decizia nr. 10382/22.12.2020.

Aceasta decizie a avut la baza ordonanţa data de către Parchetul de pe langa înalta Curte de Casaţie si Justiţie - DIICOT - serviciul Teritorial lasi in dosarul nr. 'i7D/P/2012 prin care s-a dispus clasarea fata de societatea comerciala T SRL cat si fata de adminstratorul societăţii BC.

Prin ordonanata 27D/P/2012 din data de 03.07.2020 organul de urmărire penala a constatat ca faptele pentru care s-au efectuat cercetări, respectiv infracţiunile de evaziune fiscala in forma continuata prevăzute de art. 9 alini lit. c) din Legea nr 241/2005 modificata, cu aplicarea art. 35 alin. 1) , Cod penal si spălarea banilor in forma continuata, prevăzuta de art. 29 alin 1 lit. a), b) si c) din Legea nr. 656/2002 modificata, faptele nu sunt prevăzută de legea penală ori nu au fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, în conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. 2 lit. b) din C.pr. Penala. Raportat la soluţia de clasare, contestatorul invocă efectele lucrului judecat.

Se invocă dis part. 108 alin 2 şi 113 din legea 85/2014.

La data de 6 ianuarie 2021, a depus contestaţie creditorul BC împotriva aceluiaşi tabel definitiv nr 11527/20.12.2018 şi cu privire la aceeaşi creanţă, invocându-se în esenţă, motive similare.

Relatează contestatorul creditor că la data efectuării controlului si întocmirea Deciziei de impunere nr. F IS 309 din 03.04.2015 ce a avut la baza raportul de inspecţie fiscala nr. F-IS 253 din 03.04.2015 de Administraţie Judeţeană a Finanţelor Pubice lasi societatea T SRL ar datora către bugetul de stat nici o suma de bani, aceasta fiind la zi cu obligaţiile fiscale.

In urma contestaţiei formulata pe cale administrativa si ca urmarea a soluţionării plângerii penale de către DIICOT - Serviciul Teritorial lasi, ANAF - DGRFP lasi a admis contestaţia formulata si a dispus următoarele:

" Desfiinţarea Deciziei de impunere nr. F-IS 309 din 03.04.2015 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plata stabilite fiscala pentru persoane juridice emise in baza raportului de inspecţie fiscala nr. F-IS 253 din 03.04.2015 de Administraţie Judeţeană a Finanţelor Pubice lasi, Activitatea de inspecţie fiscala in sarcina societăţii T SRL, jud lasi pentru suma totala de 2.018.292 , din care :

-626.901 lei - impozit pe profit stabilit suplimentar;

-380.774 lei dobânzi aferente impozitului pe profit;

-62.221 lei penalităţi eferente impozitului pe profit;

-765.983 lei - taxa pc valoare adăugata de plata stabilita suplimentar;

-104.753 - dobânzi aferente taxei pe valoare adugata;

-77.680 penalităţi de intarziere aferente taxei pe valoare adăugata (...)".

Subliniază că  din aceasta suma pe care creditoarea a stabilit-o prin Decizia de impunere nr. F-IS 309 din 03.04.2015 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plata fiscala stabilite pentru persoane juridice emis in baza raportului de inspecţie fiscala nr. F-IS 253 din 03.04.2015 de Administraţie Judeţeană a Finanţelor Pubice lasi, societatea a fost executata silit pentru suma de aproximativ 700.000 lei, aceasta suma fiind luata din conturile societăţii in luna septembrie 2015.

Creditorul contestat, DGRFP Iaşi, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la tabelul definitiv al debitoarei S.C. T S.R.L. ca inadmisibila, în principal, si ca nefondata în subsidiar.

Relatează că creditorul contestat că tabelul definitiv al debitoarei S.C. T S.R.L a fost publicat in buletinul procedurilor de insolventa nr. 20415/29.10.2019, creditoarea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice laşi fiind înscrisa cu suma de 1.712.366 lei în temeiul Deciziei de Impunere nr. F IS 309 din 03.04.2015 sl a Raportului de Inspecţie Fiscala nr. F IS nr. 253 din 03.04.2015.

Creanţa fiscala a fost înscrisa in tabelul preliminar al creditorilor publicat In buletinul procedurilor de insolventa 20712/02.12.2015 fiind înscrisa sub condiţie rezolutorie, actele administrative fiind contestate, ulterior creanţa fiind preluata in tabelul definitiv.

Subliniază că decizia de soluţionare contestaţii nr. 10382/21.12.2020 pe care o invoca contestatoarea ca argument determinant in admiterea acţiunii, nu dispune admiterea contestaţiei debitoarei, cu consecinţa anularii obligaţiilor de plata către bugetul general consolidat al statului.

La solicitarea debitoarei SC T SRL s-a dispus analizarea înscrisurilor prezentate cu prilejul soluţionării contestaţiei, urmând ca urmare reverificariî, creanţa fiscala sa capete caracter cert, lichid si exigibil.

Relevă că înscrisurile care justifica reanalizarea situaţiei fiscale a debitorului au fost depuse de contestator ulterior efectuării verificării fiscale, fiind culpa acestuia că organul de control nu a putut să le examineze si să se pronunţe asupra acestora.

Consideră că nu exista nici un argument juridic in baza caruia să se concluzioneze ca debitoarea nu datorează creanţele înscrise in tabelul definitiv, cu atat mai mult cu cat reanalizarea creanţelor se datorează conduitei contribuabilului care nu a pus la dispoziţia organului de ispecţie fiscala actele necesare realizării activităţii de control.

Invocam principiul de drept Nemo auditurpropriam turpitudinem allegans, conform căruia Nimeni nu poate invoca in beneficiul sau propria culpa.

Precizează că urmare a prezentării de către contribuabil a unor elemente noi, se impune reverificarea fiscala a situaţiei fiscale, iar creanţa urmează a fi reverificata, menţinându-se  in tabel sub condiţie rezolutorie.

Lichidatorul judiciar A SPRL a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea contestaţiilor promovate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine :

În primul rând, instanţa constată lipsa de temei a excepţiei inadmisibilităţii ce a fost invocată de creditorul contestat.

Contestaţiile vizează tabelul definitiv 11527/20.12.2018 publicat în BPI 24439/21.12.2018 (f 37), sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 113 din legea 85/2014  şi vizează creanţa de 1.712 604 lei cu care a fost înscrisă DGRFP iaşi.

Art 113 prevede in alin. (1) ca "După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut la art. 111 alin. (2), şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva înscrierii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe ori în tabelele actualizate, în cazul descoperirii existenţei unui fals, doi sau unei erori esenţiale, care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute."

Art. 113 din Legea nr. 85/2014 statuează asupra dreptului părţilor interesate de a face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv al creditorilor, după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, şi până la închiderea procedurii în anumite cazuri, astfel că demersul contestatorilor nu are caracter inadmisibil, urmând a se analiza pertinenţa motivului invocat.

Ambii contestatori invocă Decizia nr. 10382/22.12.2020 (f 10-30) prin care s-a dispus desfiinţarea Deciziei de impunere nr. F-IS 309 din 03.04.2015 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plata stabilite fiscala pentru persoane juridice emise in baza raportului de inspecţie fiscala nr. F-IS 253 din 03.04.2015 de Administraţie Judeţeană a Finanţelor Pubice lasi, Activitatea de inspecţie fiscala in sarcina societăţii T SRL.

Aşa cum admite creditorul contestat, creanţa de 1.712 604 lei a fost înscrisă în temeiul Deciziei de impunere nr. F-IS 309 din 03.04.2015 şi a  raportului de inspecţie fiscala nr. F-IS 253 din 03.04.2015.

Instanţa apreciază că motivul invocat de contestatori se circumscrie  dispoziţiilor art. 113 , respectiv decizia invocată, de anulare a celei în baza căreia creditoarea DGRFP a fost înscrisă în tabelul definitiv, reprezintă un titlu hotărâtor nou descoperit care modifică esenţial situaţia existentă la data întocmirii tabelului definitiv de către lichidatorul judiciar.

Odată desfiinţate Decizia de impunere nr. F-IS 309 din 03.04.2015 şi  raportul de inspecţie fiscala nr. F-IS 253 din 03.04.2015 dispare temeiul avut în vedere atunci când s-a înscris creanţa de 1.712 604 lei a DGRFP, unica soluţia ce se impune  fiind aceea de înlăturare a creanţei contestate din tabel.

Dacă la momentul inspectiei fiscale şi ulterior debitoarea a avut sau nu o conduită corectă  depăşeşte obiectul prezentei cauze reprezentat doar de legitimitatea temeiului înscrierii creanţei contestate în tabelul definitiv.

Nu există niciun temei pentru menţinerea creanţei în tabel, aşa cum solicită creditoarea contestată, lipsind titlul care o legitimează. Posibilitatea ca în urma refacerii inspecţiei să se descopere noi  sume ce sunt datorate de SC T SRL este incertă şi nu reprezintă o justificare legală pentru menţinerea creditoarei DGRFP Iasi în tabelul definitiv cu suma de 1.712 604 lei sub condiţie rezolutorie. În speţă, procedura de contestare a actului administrativ fiscal în temeiul căruia a operat înscrierea în tabel s-a finalizat chiar cu anularea actului, astfel că art 102 alin 8 ind 1 devine inaplicabil.

În ceea ce priveşte invocarea efectelor lucrului judecat de către contestatori, instanţa reţine că în speţă este vorba despre  o ordonanţă de clasare în timp ce art. 28 din  Codul de procedură penală prevede expres că doar hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă o acțiune civilă cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o și că, în cazul unei hotărâri definitive de achitare sau de încetare a procesului penal, instanța civilă nu este legată de această hotărâre în ceea ce privește existența prejudiciului sau a vinovăției autorului faptei ilicite. Motivarea prezentei instanţe nici nu se fundamentează pe ordonanţa de clasare ci pe decizia organului fiscal de anulare  a propriei decizii in baza căreia a fost înscrisă creanţa contestată.

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilităţii invocată de creditorul contestat DGRFP Iaşi.

Admite contestaţiile  formulate de debitorul SC T SRL şi creditorul BC împotriva tabelului definitiv al creanţelor nr 11527/20.12.2018 întocmit de către administratorul judiciar A SPRL, publicat în BPI 24439/21.12.2018, privind debitorul SC T SRL

Dispune refacerea tabelului definitiv de creanțe in sensul înlăturării din tabel a creditoarei DGRFP Iaşi ce a fost înscrisă cu  creanţa de 1 712 604 lei.

Domenii speta

Spete similare