Contencios administrativ. Contestaţie act administrativ fiscal. Dispozitie de sancţionare. Raport comisie de disciplină.

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamanta BA în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL JUDEŢEAN IAŞI, PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN IAŞI şi JUDEŢUL IAŞI PRIN PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN IAŞI, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal Dispozitie de sancţionare; Raport comisie de disciplină.

Asupra cauzei de contencios administrativ de fata:

Prin actiunea inregistrata la instanta sub nr. -/992019 si precizata la data de  28.08.2019 reclamanta BA a solicitat in contradictoriu cu paratii Consiliul Judetean Iasi, Presedintele Consiliului Judetean Iasi si Judetul Iasi anularea Raportului comisiei de disciplina 22155/29.07.2019 si a  Dispoziţiei 521/31.07.2019, in principal pentru motivele de nulitate absoluta dezvoltate si, in subsidiar, pentru motive de netemeinicie.

In motivarea actiunii s-a aratat ca actele contestate sunt afectate de nulitate absoluta, pentru lipsa elementelor obligatorii stabilite de art. 49 si 50 din HG 1344/2007.

Necuprinderea in actul administrativ de sancţionare disciplinara a menţiunilor prevăzute in art. 35 alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea si funcţionarea comisiilor de disciplina din cadrul autorităţilor si instituţiilor publice (in prezent art. 50 alin. 3 din H.G. nr. 1344/2007) se sancţionează cu nulitatea absoluta.

Astfel, lipseşte descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, o descriere a faptelor se regăseste doar in cuprinsul Raportului comisiei de disciplina, pagina 4, punctul f, pct. 2.

Deşi în perioada 12.09.2017 - 21.06.2018 reclamantei i-au fost înaintate pentru viză de CFPP un număr de 3362 documente, în Raportul întocmit membrii comisiei de disciplina se menţionează faptul că propunerea privind sancţionarea disciplinara aplicabilă este motivată de "întârzieri repetate în acordarea vizei de CFPP în perioada 12 septembrie 2017 - 21 iunie 2018", aceste întârzieri "repetate", la care se refera membrii comisiei de disciplină sunt în număr de 5 (cinci), iar la un simplu calcul matematic, raportat la totalul operaţiunilor verificate în perioada vizată reprezintă doar un procent de 0,14 %.

Aceste aspecte care desi au fost menţionate in filele 4 si 5 ale Raportului comisiei de disciplina nr. 22155/29.07.2019, ulterior in concluziile finale ale comisiei sunt ignorate, aspecte care determina reale suspiciuni privind obiectivitatea membrilor comisiei de disciplina.

Acelaşi raport nu a evidenţiat numărul total de lucrări primite, nici pentru reclamanta, nici pentru ceilalţi colegi ce aplica viza CFP, astfel incat sa se fi putut observa ca reclamanta a primit spre soluţionare un număr mult mai mare de acte, fata de celelalte persoane cu atribuţii de CFP.

Astfel, vazand aceasta discrepanta, atat Preşedintele CJ Iasi, cat si Comisia de disciplina nu au analizat temeinicia apărărilor reclamantei, ci le-au inlaturat in mod superficial, cu o motivare insa nesustinuta in planul legalităţii.

Actele au fost emise cu incalcarea termenelor imperios legiferate de art. 48 si 49 din HG 1344/2007 si Legea nr. 188/1999.

De asemenea, au fost emise in baza Codului administrativ, OUG 57/2019, deşi potrivit art. 623 din acest act normativ, el nu se aplica procedurilor iniţiate anterior intrării lui in vigoare.

Desi reclamanta a declarat in detaliu procedurile de lucru si activităţile alocate, care trebuiau cântărite ca elemente in circumstantiere, ca elemente de individualizare si aplicare a sancţiunii, comisia si conducătorul unităţii, nu le-au analizat si nu le-au dat valoare probatorie.

Nu s-au admis integral probele solicitate, apreciind ca respingerea lor a vătămat grav dreptul la apărare al reclamantei, iar respingerea s-a realizat fara o motivare pertinenta.

In cadrul cercetării disciplinare nu au fost analizate, ci doar formal verificate, sub aspectele privind volumul excesiv de atribuţii, soldat cu imposibilitatea îndeplinirii acestora in timpul de lucru de 8 ore/zi si cu incalcarea sporadica, nu obişnuita si repetata, a termenelor legale de aplicare a vizei CFP.

In ciuda necesitaţii cumulării condiţiilor din art. 77 al. 1 din Legea nr. 188/1999, angajatorul nu a dovedit vinovăţia reclamantei in incalcarea atribuţiilor de serviciu, desi art. 77 al. 2 lit. a defineşte abaterea disciplinara si intarzierea sistematica in efectuarea lucrărilor.

Sancţiunea a fost aplicata cu incalcarea art. 77 al. 4 din Legea nr. 188/1999, fara a se tine seama de criteriile de individualizare ale sancţiunii, indepartand nejustificat apărările reclamantei, fara a tine seama de împrejurările in care presupusa fapta cercetata a fost savarsita, gradul de vinovăţie, comportarea generala in timpul serviciului, precum si existenta de antecendente.

De asemenea, nu s-a ţinut cont şi de celelalte atribuţii prevăzute în Fişa postului si in Dispoziţiile CJ care  sunt aplicabile.

S-a mai invocat lipsa  unei sesizării legale, intrucat desi  Seful Serviciu al Serviciului de Audit Public Intern din cadrul CJ Iasi, a relatat in fata comisiei de cercetare disciplinara, ca nu a formulat o sesizare care sa atragă cercetarea mea disciplinara, la fila 2 din raportul comisiei acesta este indicat ca persoana care a formulat sesizarea.

In temeiul art. 39 al. 7, coroborat cu art. 31 si 40 din HG 1344/2007 reclamanta a solicitat sa i se incuviinţeze proba interogatoriului pentru persoana ce presupus a formulat sesizarea,, in intelesul art 39 al, 1, precum si proba testimoniala, ambele probe fiind respinse, fara a se explica motivele reale si pertinente.

Actul cu nr. 6732/06.03.2019 nu este o sesizare in sensul definit de HG 1344/2007, acesta este un act întocmit in conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 ce reglementează activitatea auditului public intern, este Formularul de constatare si raportare iregularităţi nr. 2, întocmit de Serviciul audit public intern.

Cercetarea reclamantei s-a realizat cu incalcarea prezumţiei de nevinovăţie, intrucat utilizandu-se inca din citaţii formularea "a constatat indeplinirea defectuoasa a sarcinilor de serviciu privind exercitarea vizei de control financiar preventiv in perioada 2016-2018", comisia s-a antepronuntat in sensul vinovăţiei reclamantei si a faptelor echivalate ca abateri disciplinare, anterior parcurgerii etapei propriu-zise de cercetare, ci preluând in mod defectuos din conţinutul actelor întocmite de Auditul Public Intern.

Cercetarea a fost iniţiata in luna mai 2019, pentru fapte invocate din perioada 2016-2018, deci cu depăşirea termenului de 1 an si 6 luni prevazut de art. 28 al. 2 din HG 1344/2007, prin Procesul-verbal al Comisiei de disciplina din data de 20.05.2019 la pct. 3 se regaseste concluzia depăşirii termenului legal, pentru faptele enumerate din perioada 18 august 2016-11 septembrie 2017, dar nu si aplicata sancţiunea clasării sesizării sub acest aspect, iar aceste elemente lipsesc cu desarvarsire din cuprinsul Dispoziţiei 521, desi ele trebuiau sa figureze ca elemente obligatorii.

Conform art. 28, litera d) din H.G. nr. 1344/2007 reclamantei nu i s-au comunicat dovezile pe care sprijina sesizarea.

S-a mai solicitat a constata clasarea sesizării in conformitate cu prevederile art. 29 al. 2 lit. b din HG nr. 1344/2007, dar nu se regăseste o soluţie motivata a acestei cereri.

Nu s-a permis reaudierea martorilor in prezenta reclamantei, iar in ce priveşte martorii propuşi de reclamanta nu au fost niciodata audiati.

Auditorii au considerat ca fiind defectuoasă activitatea privind acordarea vizei de control financiar preventiv, cu toate că in perioada auditată nu sunt înregistrate, deficienţe majore in exercitarea acestei activitati, chiar şi în situaţia în care a fost realizată, adică, în condiţiile unei lipse acute de personal aspect coroborat cu un număr foarte mare/divers de activităţi/operaţiuni zilnice efectuate, precum şi a exercitării de catre reclamanta, în calitate de director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Economice, a activităţii de planificare/conducere/coordonare/verificare concomitent cu activităţi de execuţie,

Concluzia este că auditorii nu au ţinut cont de numărul mare/divers de operaţiuni/ lucrări, al căror volum a fost/este în creştere, motivat de activitatea complexă a Judeţului Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi, de proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile ce sunt în perioada de implementare şi a căror evidenţă financiar-contabilă/plăţi/raportări sunt asigurate tot în cadrul Serviciului Financiar Contabil, precum şi de implementarea la nivel naţional a programului unic de raportare FOREXEBUG structura de personal existentă în cadrul Serviciului Financiar Contabil şi anume faptul că a existat în perioada 2016-2018 fluctuaţie de personal, că două posturi temporar vacante au fost neocupate, că parte din salariaţi au beneficiat de concediu medical pe perioade mari de timp (o persoana a beneficiat de concediul medical aproximativ de la inceputul anului 2018 până în luna mai 2019, o alta persoana a beneficiat de concediu medical din noiembrie 2018 până în februarie 2019 ), aspect coroborat cu volumul mare/divers de lucrări/operaţiuni zilnice, termenele scadente ce trebuiesc respectate (să fie asigurată plata la termen a tuturor obligaţiilor instituţiei - faţă de furnizori, salariaţi, buget etc; să fie asigurată întocmirea corectă şi la termenele stabilite de legislaţia aplicată a situaţiilor, a raportărilor în programul FOREXEBUG, să fie asigurată înregistrarea în evidenţa contabilă în mod sistematic a tuturor operaţiunilor, astfel încât situaţia patrimonială să fie reflectată întocmai etc), organizarea activităţii Direcţiei Economice - Serviciul Financiar Contabil a fost şi este asigurată cu personalul prezent la serviciu, existând astfel necesitatea de a efectua şi alte sarcini de serviciu, ale colegilor absenţi, aflaţi în concediu medical/perioada de suspendare conform fişei postului de pe poziţia alte sarcini, astfel încât activitatea să nu se blocheze.

Tocmai pentru a nu perturba activitatea instituţiei, pentru îndeplinirea în termenul legal a sarcinilor de serviciu în perioada 2016-2018 reclamanta a lucrat suplimentar, peste programul normal de lucru, cumulând peste 1000 de ore (aproximativ 1300 ore ) de muncă suplimentare (în condiţiile în care timpul normal de lucru într-un an, fără să se ţină cont de zilele legale libere este de 160 ore/lună*ll luni/an =1760 ore), fără să existe posibilitatea ca aceste ore lucrate suplimentar să se compenseze prin ore libere plătite nici până la această dată.

Mai mult, având în vedere volumul de lucrări, complexitatea acestora, lipsa resurselor umane, aspecte deja prezentate anterior, pentru îndeplinirea în termenul legal a activităţilor, reclamanta a fost de bună credinţă, a efectuat sarcinile aferente directorului adjunct şi a coordonat activitatea Serviciului Financiar Contabil, folosind integral timpul de lucru pe tot parcursul anului 2018, renunţând la concediu, motivat de aspectele precizate, situaţie în care, la data sesizarii instantei are concediul de odihnă aferent anului 2018 integral neefectuat.

Reclamanta are peste 25 de ani vechime in Consiliul Judeţean Iasi si nu a inregistrat nicio abatere, nu s-a primit nicio reclamatie cu privire la activitatea sa, la evaluările profesionale a primit calificativul "foarte bine", nu a prejudiciat nici instituţia si nici pe beneficiarii avansurilor pentru care se retine ca ar fi aplicat viza cu întârziere.

Paratul Presedintele Consiliului Judetean Iasi a depus intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calităţii procesuale pasive a Judeţului Iaşi şi a Consiliului Judeţean Iaşi sub aspectul emiterii înscrisurilor contestate .

Pe fond, s-a solicitat respingerea actiunii.

S-a aratat ca actele contestate au fost emise având temeiuri legale diferite şi în vigoare la data emiterii acestora.

Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Iasi nr.521/31.07.2019 a fost emisă în temeiul prevederilor art. 196(1) lit.b) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, deoarece, la data emiterii dispoziţiei, 31.07.2019, Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, era abrogată, astfel încât emiterea unui act administrativ, în cazul de faţă Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, s-a făcut în baza OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, intrată în vigoare la data de 05.07.2019 (a fost supusă cenzurii din punct de vedere al legalităţii dar nu a fost contestată de Instituţia Prefectului), chiar dacă în cadrul procedurii de cercetare disciplinară s-au aplicat prevederile legale în vigoare la data demarării respectivei proceduri, prin raportare la obligativitatea emiterii actului administrativ de sancţionare impusă de legiuitor în cuprinsul art.50 din HG nr. 1344/2007.

Emiterea dispoziţiei s-a făcut cu respectarea termenului prevăzut de art. 50(1) din HG nr. 1344/2007 cu modificările şi completările ulterioare (în termen de 10 zile de la primirea raportului comisiei de disciplină);

In ciuda susţinerilor reclamantei cum că Dispoziţia nu conţine o motivare şi o descriere concretă a faptelor, actul administrativ conţine, în cuprinsul art.2, toate elementele constitutive, aşa cum sunt ele definite la art. 50(3) din HG nr. 1344/2007, legiuitorul nefăcând distincţie cu privire la descrierea exhaustivă a acestora, consistenţa fiind lăsată la latitudinea emitenţilor şi fiind de strictă interpretare.

In ceea ce priveşte susţinerea reclamantei că termenul în care sancţiunea aplicată poate fi contestată prevăzut la art.50(3) lit.d) din HG nr. 1344/2007 nu este prevăzut în cuprinsul dispoziţiei de sancţionare, menţionăm instanţei de judecată că acesta este prevăzut în cuprinsul art.4 din dispoziţia de sancţionare, respectiv: "Art. 4 - Cu drept de contestaţie la Tribunalul Iaşi, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, conform art. 80 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999.

Deşi reclamanta susţine că Raportul comisiei de disciplină a fost emis cu încălcarea termenelor imperios legiferate de H.G. nr. 1344/2007 şi Legea 188/1999, nu a prezentat dovezi care să susţină această afirmaţie, simpla citare a textului de lege nefiind în măsură a atrage nulitatea absolută a înscrisului, în condiţiile în care acesta a fost emis în data de 29.07.2019, în termen de 3 zile lucrătoare (27.07. şi 28.07. au fost zile nelucrătoare, termenul fiind calculat în temeiul prevederilor art. 181 Cod Pr. Civ.) de la data finalizării procedurii administrative (în temeiul prevederilor art.48 (1) lit.a) din H.G. nr.1344/2007, procedura de cercetare administrativă se finalizează la închiderea dezbaterii cazului), care a avut loc în data de 23.07.2019. dată la care a fost emis Procesul verbal de dezbatere nr.21668/23.07.2019 în temeiul prevederilor art.46 şi art.47(1) lit.a) din H.G. nr.1344/2007.

Raportul comisiei de disciplină conţine toate elementele constitutive prevăzute de legiuitor, prezentate in extenso.

Criticile aduse de reclamantă cu privire la consistenţa conţinutului acestuia nu pot fi primite de instanţa de judecată, deoarece însuşi legiuitorul a prevăzut prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită - art.49(1) lit.d) din HG nr. 1344/2007.

Criticile formale aduse de reclamantă asupra sesizării comisiei de disciplină nu pot fi primite de instanţa de judecată deoarece, aşa cum s-a menţionat şi în cuprinsul Raportului comisiei de disciplină nr.22155/29.07.2019, fila 2, lit.c), acest înscris trebuie să conţină elemente obligatorii impuse de legiuitor prin art.49 din HG 1344/2007, respectiv lit.c) - numele complet şi domiciliul persoanei care a formulat sesizarea sau locul de muncă şi funcţia deţinută de acesta – in speţă Şeful Serviciu, Serviciul Audit Public Intern din cadrul C.J.Iasi, în calitate de semnatar al adresei nr.7290/12.03.2019 de înaintare către Comisia de Disciplină a Sesizării nr. 6732/06.03.2019 având rezoluţia Preşedintelui C.J.Iasi, de soluţionare a acesteia de către Comisia de Disciplină din cadrul C.J.Iasi;

Interogatoriul solicitat de reclamantă cu privire la audierea persoanei care a formulat sesizarea, în temeiul art.39 (1) din HG 1344/2007 a fost refuzat de către aceasta ca şi opţiune legală. La solicitarea uneia dintre părţi şi cu acordul celeilalte, audierea se poate realiza în prezenţa persoanei care a formulat sesizarea şi a funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată.

Criticile aduse cu privire la faptul că nu au fost admise integral probele solicitate de petenta nu pot fi primite deoarece cercetarea administrativă la speţă a fost efectuată, potrivit prevederilor art. art.31(1) din H.G. nr. 1344/2007, de Biroul Control şi îndrumare la Unităţile din subordinea Consiliului Judeţean laşi, care a administrat probele considerate necesare, concordanţă cu prevederile art.41 din acelaşi act normativ, iar Comisia de disciplină a apreciat, în temeiul art.32 din H.G. nr.1344/2007, faptul că Raportul de cercetare administrativă înaintat de structura menţionată trebuie completat cu cercetări suplimentare. Criticile aduse activităţii de cercetare administrativă, de administrare material probator şi de dezbatere a cazului nu pot fi primite.

Enumerând intreg probatoriul administrat in cadrul cercetarii disciplinare, paratul arata ca în temeiul prevederilor art.47(1) din H.G. nr.1344/2007, comisia de disciplină din cadrul C.J.Iasi a constatat faptul că funcţionarul public menţionat a săvârşit abateri disciplinare care se circumscriu prevederilor art.77(2) lit. a) din Legea nr. 188/1999, în sensul că reclamanta, funcţionar public de conducere, în calitate de Director executiv adjunct Direcţia Economică, C.J.Iasi a înregistrat întârzieri repetate în acordarea vizei de control financiar preventiv, în perioada 12 septembrie 2017 - 21 iunie 2018, motiv pentru care membrii comisiei de disciplină din cadrul C.J.Iasi au votat, în unanimitate, în cadrul şedinţei din data de 23.07.2019, propunerea de  clasare a sesizării pentru perioada 18 august 2016 - 11 septembrie 2017l, deoarece s-a depăşit termenul legal de depunere a acesteia, de maximum 1 an şi 6 luni de la data săvârşirii faptei sesizate ca abatere disciplinară si propunerea de sancţionarea cu mustrare scrisă prevăzută la art 77(3) lit. a) din Legea nr. 188/1999, deoarece, în perioada 12 septembrie 2017 - 21 iunie 2018, reclamanta  a înregistrat întârzieri repetate în exercitarea vizei de control financiar preventiv dată în sarcina sa conform fişei postului şi DPCJ Iaşi nr.998/18.12.2017, întârzieri recunoscute de aceasta în cuprinsul întâmpinării nr.16011/31.05.2019 precum şi a întâmpinării depuse în data de 21.06.2019.

La stabilirea şi individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public în cauză, membrii Comisiei de disciplină din cadrul C.J.Iasi au luat în considerare responsabilitatea riguroasă şi cumulativă a criteriilor de individualizare a sancţiunii, în conformitate cu prevederile art.77(4) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi art.47(2) din H.G. nr. 1344/2007 respectiv: cauzele care au determinat săvârşirea abaterii disciplinare; împrejurările în care aceasta a fost săvârşită; gradul de vinovăţie; gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare; conduita funcţionarului public; existenţa unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public, care nu au fost radiate în condiţiile prevăzute de lege.

Criticile aduse de reclamantă asupra faptului că la individualizarea sancţiunii membrii Comisiei de disciplină nu au ţinut cont de criteriile de individualizare legale, afirmând că menţionarea acestora a fost pur formală fiind copiate la nivel teoretic din actul normativ, nu pot fi primite, deoarece, în cuprinsul Raportului Comisiei de Disciplină nr.22155/29.07.2019, ultima pagină, se detaliază aceste criterii, iar Cazierul administrativ nr.16150/03.06.2019 privind faptul că reclamanta nu figurează în evidenţele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu sancţiuni disciplinare aplicate şi care nu au fost radiate în termenul prevăzut de lege este menţionat la rubrica PROBE ADMINISTRATE.

La individualizarea sancţiunii, membrii Comisiei de disciplină au luat în considerare: criteriile de individualizare a sancţiunii disciplinare prevăzute de legiuitor: volumul mare de operaţiuni/lucrări din cadrul C.J.Iasi, implementarea la nivel naţional a programului unic de raportare FOREXEBUG, structura de personal subdimensionată şi, astfel, de necesitatea de a efectua şi alte sarcini de servici ale colegilor absenţi/concedii de odihnă/concedii medicale, grad de vinovăţie redus, în sensul că prevederile legale încălcate de reclamanta îi sunt opozabile, aceasta având datoria să le cunoască şi să le respecte, în calitate de funcţionar public în cadrul C.J.Iasi, cu funcţie de conducere, lipsa consecinţelor de natura prejudiciilor cu caracter patrimonial, conduita corectă a funcţionarului public, inexistenţa unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public si principiul proporţionalităţii sancţiunii raportat la fapta săvârşită, în sensul propunerii sancţiunii celei mai uşoare prevăzute de legiuitor.

In dosarul nr. -/99/2019 al Tribunalului Iasi, conexat prezentei cauze, reclamanta a solicitat in contradictoriu cu paratii Consiliul Judetean Iasi, Presedintele Consiliului Judetean Iasi si Judetul Iasi anularea Dispoziţiei 543/27.08.2019  prin care a fost respinsa contestatia administrativa impotriva dispozitiei de sanctionare si raportului comisiei de disciplina, invocându-se in esenta incalcarea art. 23 al 2 si 3 din HG nr. 1344/2014, motivarea nelegala a respingerii contestatiei, emiterea dispozitiei in baza OUG nr. 57/2019, lipsa mentiunilor privind clasarea sesizarii pentru perioada 2016-2018, pe fond fiind formulate aceleasi aparari.

Paratul Presedintele Consiliului Judetean Iasi a depus intampinare prin care a reiterat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si apararile expuse prin intampinarea formulata in dosarul nr. -/99/2019.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Cu privire la exceptia  lipsei calitatii procesuale pasive, instanta o va admite doar in ce priveste Judetul Iasi, intrucat  in cazul litigiilor  de natura celui dedus judecatii părţile din raportul de drept procesual sunt identice cu subiectele raportului juridic de drept substanţial, prin urmare, in cauza legitimarea procesuală pasivă revine emitentilor actelor contestate, respectiv Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi si Consiliului Judetean Iasi  in cadrul caruia s-a constituit  comisia de disciplină în temeiul prevederilor art. 3 din H.G. nr. 1344/2007 .

Instanta mai constata ca prin Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi nr. 521/31.07.2019 reclamanta BA, director executiv adjunct Direcţia Economică din cadrul C.J.Iasi, a fost sancţionată disciplinar cu "mustrare scrisă", pentru intarzieri repetate in exercitarea  vizei de control financiar pentru perioada 12 septembrie 2017-21 iunie 2018, abaterea fiind prevazuta de art. 77 al. 2 lit. a din Legea nr. 188/1999.

Contestaţia reclamantei a fost soluţionată în sensul respingerii acesteia şi menţinerii Dispoziţiei Preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi nr.521/31.07.2019 şi a Raportului Comisiei de Disciplină nr.22155/29.07.2019 ca fiind legale şi temeinice, prin Dispoziţia Preşedintelui C.J.Iasi nr.543/27.08.2019,

Referitor la Dispozitia nr. 543/2019, instanta retine ca reclamanta a contestat pe cale administrativa actul de sanctionare, astfel incat  potrivit art. 23 alin. 3 din HG nr. 1344/2007 în situaţia contestării sancţiunii disciplinare a mustrării scrise comisia de disciplină este competentă să verifice dacă sancţiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor art. 78 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.

In consecinta, urmare a formulării contestaţiei împotriva actului de sanctionare comisia de disciplină urma sa efectueze verificarile impuse de lege, aspect ce nu s-a intamplat in cauza, Decizia nr. 543/2019 fiind emisa cu nerespectarea procedurii impusa de dispozitiile legale  sus mentionate.

Referitor la critica reclamantei privind lipsa descrierii  faptei care constituie abatere disciplinara, instanta constata ca potrivit art.50 din HG nr. 1344/2007: (3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, actul administrativ de sancţionare va cuprinde în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;

c) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de disciplină, în situaţia prevăzută la alin. (2);

d) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;

e) instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară.

Instanta constata ca in materia raspunderii disciplinare descrierea faptei considerata a intruni elementele unei abateri disciplinare presupune indicarea continutului actiunii/inactiunii ilicite al functionarului public  in raport cu sarcinile sale de serviciu, a împrejurărilor de fapt în care se pretinde ca a acţionat functionarul public cercetat disciplinar, imprejurari  din descrierea carora sa rezulte in mod clar care dintre abaterile disciplinare prevazute de art. 77 din Legea nr. 188/10999 a fost retinuta prin actul de sanctionare

Astfel, raspunderea disciplinara reprezinta o forma de raspundere personala subiectiva, intervenind in conditiile in care  cel sanctionat  înţelege ce anume i se impută in legatura cu conduita sa si in ce constă vinovăţia sa .

In consecinta, descrierea faptei care constituie abatere disciplinara nu se poate limita la simpla mentionare a neîndeplinirii atribuţiilor sau a obligaţiilor prevăzute de prevederile pretins a fi încălcate, fara  a se face referire expresă la acţiunile / inacţiunile ce au determinat declansarea procedurii disciplinare si sanctionarea angajatului.

Analizand continutul dispozitiei de sanctionare disciplinara, sub aspectul formal prevazut de dispozitiile sus mentionate, instanta constata, contrar sustinerilor reclamantei, ca  exista o descriere concreta faptelor, corespunzând exigentelor legiuitorului,  individualizându-se atat comportamentul considerat ca fiind neconform,  fiind detaliate toate  circumstantele  necesare pentru a se putea  verifica intrunirea conditiilor raspunderii  disciplinare a reclamantei, cat si prevederile legale a caror incalcare se pretinde .

Claritatea si concizia actului sanctionator contestat dau posibilitatea reclamantei de a-si pregati o aparare adecvata, dar si instantei sa verifice realitatea faptelor imputate si daca  prin conduita reclamantei s-a produs incalcarea unor norme legale ce reglementeaza statutul functionarului public.

In privinta criticii referitoare la incalcarea termenelor prevazute de HG 1344/2007 si Legea nr. 188/1999, cu trimitere la art. 49 din HG nr. 1344/2007 instanta constata ca potrivit acestui temei legal : "(1) În termen de 5 zile lucrătoare de la data finalizării procedurii cercetării administrative potrivit art. 48 alin. (1) lit. a), comisia de disciplină întocmeşte un raport cu privire la sesizarea în cauză ."

In speta, Raportul Comisiei de Disciplină nr.22155 a fost emis la data de 29.07.2019, în termenul legal sus mentionat, in conditiile in care in calculul acestui termen intra doar zilele lucratoare, iar finalizarea procedurii administrative a avut loc în data de 23.07.2019 cand a fost intocmit  Procesul verbal de dezbatere nr.21668/23.07.2019 .

Referitor la critica privind emiterea actelor contestate  in baza Codului administrativ, OUG 57/2019, instanta constata ca art. 623 din OUG nr. 57/03.07.2019 privind Codul administrativ, pentru situaţiile în care cu privire la funcţionarii publici a fost sesizată comisia de disciplină anterior intrării în vigoare a prevederilor Codului administrativ ( 05.07.2019 ) se aplică prevederile legale în vigoare la data demarării procedurii de cercetare disciplinară.

In cauza, raportul comisiei de disciplina a fost emis in baza art. 49 din HG nr. 1344/2007, iar in privinta actului de sanctionare si a actului de solutionare a contestatiei se constata ca nu au fost emise exclusiv in temeiul Codului administrativ, dimpotriva aceste acte se fundamenteaza pe dispozitiile specifice in materia raspunderii disciplinare a functionarului public cuprinse in Legea nr. 188/1999 si HG nr. 1344/2007, nefiind incidente sub acest aspect motive de anulare.

In ce priveste critica referitoare la lipsa unei sesizari legale, instanta constata ca din prevederile art. 28 al. 1 si art. 29 al. 1 din HG nr. 1344/2007 in speta  a fost posibila sesizarea Comisiei de disciplina astfel cum s-a procedat in cazul reclamantei, in sensul ca  Formularul nr.2/6732/06.03.2019 de Constatare şi Raportarea Iregularităţilor, întocmit de Serviciul Audit Public Intern, în cadrul misiunii de regularitate efectuată la Direcţia Economică din cadrul C.J.Iasi, in cuprinsul căruia exista constatari legate de exercitarea cu întârziere a vizei de control financiar preventiv în perioada 2016-2018 contine rezoluţia paratului Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi din data de 7.03.2019 privind transmiterea acestui înscris către Comisia de disciplină, pentru verificare si masuri, formularul fiind înaintat la Comisia de disciplină prin adresa nr.7290/12.03.2019 de către Şef Serviciu Audit Public Intern.

Nu era necesara o sesizare distincta, din moment ce pretinsa abatere disciplinara s-a considerat ca rezultând din  iregularitatile identificate de Serviciul Audit Public Intern din cadrul Consiliului Judetean Iasi, in modalitatea descrisa in Formularul nr.2/6732/06.03.2019, transmis in temeiul prevederilor art. 13 lit. g din Legea nr. 672/2002 conducatorului autoritatii publice care a dispus in sensul sus mentionat.

Reclamanta a mai sustinut ca cercetarea a fost iniţiata in luna mai 2019, cu depăşirea termenului de 1 an si 6 luni, ca prin Procesul-verbal al Comisiei de disciplina din data de 20.05.2019 la pct. 3 se regăseste concluzia depăşirii termenului legal pentru faptele enumerate din perioada 18 august 2016-11 septembrie 2017, dar nu si aplicata sancţiunea clasării sesizării sub acest aspect, comisia se considera legal sesizata pentru faptele din perioada 12 sept. 2017-21 iunie 2018, ca aceste elemente lipsesc cu desăvârşire din cuprinsul Dispoziţiei 521, desi ele trebuiau sa figureze ca elemente obligatorii.

Sub acest aspect, instanta retine ca solutia de clasare  reprezinta modul de rezolvare a unei sesizari disciplinare si nu o sanctiune, aceasta este cuprinsa in Raportul Comisiei de Disciplină nr.22155/29.07.2019 pct. 1, reclamanta nefiind expusa nici unei vatamari din moment ce s-a constatat de catre Comisia de disciplina  depasirea termenului legal de depunere a sesizarii pentru perioada respectiva, propunându-se la punctul 2 al raportului sanctionarea pentru intarzieri repetate in exercitarea vizei de control financiar preventiv doar pentru perioada 12 septembrie 2017-21 iunie 2018.

 De asemenea, dispozitia nr. 521 este un act de sanctionare, persoana competenta a aplica sanctiunea putând fi sesizata conform art. 50 al. 1 din HG nr.1344/2007 doar cu emiterea actului administrativ de sancţionare .

Referitor la aspectele invocate de reclamanta in sprijinul afirmatiei sale privind incalcarea dreptului său la aparare, instanta constata ca acestea nu sunt de natura a concluziona ca cercetarea administrativa s-a realizat cu incalcarea dreptului la aparare al reclamantei, din moment ce aceasta a fost citata legal, a fost asistata de  un avocat, a avut posibilitatea concreta de a se exprima cu privire la faptele pentru care a fost sesizată comisia de disciplina, a depus in perioada cercetarii doua intampinari si  au fost administrat probele necesare pentru lamurirea cazului, caz care nu este de o complexitate deosebita care sa implice o dezbatere ampla, din moment ce sesizarea a vizat faptul ca reclamanta  ar fi înregistrat întârzieri repetate în exercitarea vizei de control financiar preventiv dată în sarcina sa conform fişei postului şi DPCJ laşi nr.998/18.12.2017, întârzieri recunoscute de aceasta în cuprinsul întâmpinărilor din datele de 31.05.2019 si 21.06.2019.

Imprejurarea ca unele aparari ale reclamantei privind lipsa vinovatiei sale nu au fost considerate ca fiind intemeiate de catre Comisia de disciplina si de paratul Presedintele Consiliului Judetean Iasi tine de exercitarea limitelor dreptului de apreciere, raportul Comisiei de disciplina si actul de sanctionare facând referire punctuala atat la existenta unei abateri disciplinare, cat si la atributiile incalcalcate prevazute de fisa postului si Dispozitia nr.998/18.12.2017 privind desemnarea reclamantei pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu, dar si la criteriile avute in vedere la stabilirea şi individualizarea sancţiunii disciplinare .

Apărările reclamantei  din contestaţie şi întâmpinări au fost analizate si inlaturate de Comisia de disciplina cu argumentarea enumerata la paginile 5-7 din raportul intocmit, faptul ca reclamanta este nemultumita de aprecierile si argumentele comisiei reprezinte aspecte ce tin de temeinicia raportului intocmit  si nu de legalitatea acestuia.

Referitor la audierea martorilor propusi de reclamanta, administrarea probei testimoniale era inutila in cadrul cercetarii disciplinare, fata de teza probatorie indicata si imprejurarea ca pentru aspectele care tindeau a fi dovedite cu martori reclamanta a invocat si depus inscrisuri, motiv pentru care nici solicitarea administrarii acestei probe in fata instantei nu a fost admisa.

Referitor la necesitatea audierii martorilor  in prezenta reclamantei, instanta constata ca Seful Serviciul Audit Public Intern nu si-a dat acordul in acest sens, potrivit  adresei nr. 18099/19.06.2019, iar celelalte doua persoane audiate sunt  auditorii interni care  intocmit Formularul nr.2/6732/06.03.2019 in care au consemnat depasirea termenului de acordare a vizei de control financiar preventiv, neavând date suplimentare de declarat.

Astfel, criticile reclamantei referitoare la modul de administrare a probei testimoniale apar irelevante, in contextul in care situatia privind aplicarea vizei de control financiar a fost stabilita din documentele contabile verificate.

Instanta mai retine ca reclamanta a fost sanctionata cu mustrare scrisă prevăzută la art 77 al. 3 lit. a) din Legea nr. 188/1999.

Potrivit art. 77 :" (1) Încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora. "

Conform al. 2 al aceluiasi temei legal : "(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor."

In speta s-a  imputat reclamantei, Director executiv adjunct Direcţia Economică din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi, ca în perioada 12 septembrie 2017 - 21 iunie 2018 a înregistrat întârzieri repetate în exercitarea vizei de control financiar preventiv, atributie care ii revine potrivit fişei postului şi DPCJ laşi nr.998/18.12.2017.

In fapt, retine instanta ca este vorba despre 5 intarzieri evidentiate in raportul Comisiei de disciplina, de 2 zile, 8 zile, 11 zile, 6 zile, 9 zile .

Pe de o parte, instanta constata ca  fiind intemeiate sustinerile reclamantei privind cauzele obiective ce au determinat intarzierile in aplicarea vizei financiare, cauze generate de volumul mare de operaţiuni si lucrări din cadrul C.J.Iasi si de structura de personal subdimensionată.

Astfel, in perioada in care s-au identificat intarzierile  au fost depuse la dosar inscrisuri care determina concluzia ca  reclamanta s-a confruntat cu dificultati  in ce priveste buna desfasurare a activitatii la locul de munca, in contextul in care  personalul insuficient si volumul de munca reprezinta aspecte obiective care au determinat-o sa indeplineasca si sarcini suplimentare care ar fi revenit altor colegi si sa efectueze un numar foarte mare de ore suplimentare, dupa cum rezulta din adresa Direcţiei Economice nr. 36292/05.12.2018 prin care se  solicita la finele anului 2018 (an in care s-au identificat intarzierile in aplicarea vizei contabile) găsirea unei soluţii pe linie de resurse umane, din cauza deficitului de personal si volumul mare si diversificat de operatiuni, astfel incat activitatea sa se poata desfasura in conditii normale, fiind evidentiate atributiile Serviciului financiar-contabil, imprejurarea ca un post este ocupat de un angajat aflat de la inceputul anului in concediu medical, existand trei posturi vacante pentru neocupate, documentele de evidenta interna care atesta ca in luna mai 2018 reclamanta a fost nevoita a  realiza cu prioritate in atribuţii privind plata salariilor si indemnizaţiilor, a contribuţiilor asiguraţilor şi angajatorului fată de buget astfel incat sa se poată realiza plata lor la data stabilita, intrucat colega care avea aceasta obligaţie profesionala, plecase din funcţie, aspect necontestat de parati,  lista operaţiunilor supuse exercitării CFPP, inventariere pentru anii 2016-2018 confirmând numarul foarte mare de operaţiuni, tabelul privind orele suplimentare efectuate de reclamanta in perioada 2017-2018, tabelul cu numarul de redus de zile de concediu de odihna in perioada 2016-2018 de care reclamanta a beneficiat.

Situatia mentionata a impus reclamantei prioritizarea activităţilor sale, pentru a nu fi afectata negativ activitatea celorlalte structuri de specialitate ale instituţiei.

Sub acest aspect, se constata ca in cauza Comisia de disciplina a evaluat superficial apararile reclamantei, ignorand faptul ca activitatea sa este una complexa, iar multe dintre atributii sunt supuse unor termene de executare, angajatorul fiind cel tinut a face dovada ca a asigurat reclamantei toate conditiile de personal si logistica pentru indeplinirea la timp in ce priveste atributiile de serviciu, ori aceasta dovada, esentiala pentru a putea fi retinuta abaterea cercetata, nu a fost facuta .

De asemenea, instanta mai retine ca pentru existenta abaterii disciplinare retinute in sarcina reclamantei legea impune întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor, ceea ce implica dovedirea caracterului sistematic al intarzierii indeplinirii lucrarilor repartizate.

Ori in cazul reclamantei s-a identificat un numar redus de intarzieri  modice, cuprinse intre 2 si 11 zile fata de termenul de 3 zile lucratoare prevazut de dispozitia nr. 31, intarzierile sunt la perioade distantate in timp, au un caracter izolat, nu au determinat prejudicii si nici nu se coroboreaza cu alte aspecte de natura a concluziona ca reflecta obisnuinta, in consecinta nu se evidentiaza o perseverenta a reclamantei in asemenea intarzieri, nefiind indeplinita cerinta prevazuta de  art. 77 al. 2 lit. a din Legea nr. 188/1999, in realitate aceste intarzieri reprezinta  exceptii in activitatea reclamantei si nu regula, mai ales in contextul in care anterior declansarii procedurii disciplinare modul in care si-a realizat sarcinile de serviciu a fost apreciat pozitiv, reclamanta fiind evaluata cu calificativul Foarte Bine, potrivit raportului de evaluarea performantelor profesionale individuale aflat la dosar si nu a mai fost sanctionata disciplinar.

Rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru atragerea  raspunderii disciplinare a reclamantei, urmand a se dispune anularea in intregime a dispozitiilor contestate si in parte a Raportului Comisiei de Disciplină nr.22155/29.07.2019 in ce priveste pct. 2 care cuprinde propunerea de sanctionare a reclamantei.

Pentru considerentele expuse, va fi admisa in parte actiunea potrivit dispozitivului.

Vazand si disp. art. 453 al.2 C.p.civ., fata de solutia de admitere in parte a actiunii si ponderea argumentelor reclamantei care au dus la pronuntarea solutiei vor fi obligati paratii Presedintele Consiliului Judetean Iasi si Consiliul Judetean Iasi sa plateasca reclamantei suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Consiliul Judetean Iasi.

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Judetul Iasi prin Presedintele Consiliului Judetean Iasi si respinge pe exceptie actiunea reclamantei BA in contradictoriu cu acest parat.

Admite in parte actiunea formulata de reclamanta BA in contradictoriu cu paratii Presedintele Consiliului Judetean Iasi si Consiliul Judetean Iasi.

Dispune anularea Dispozitiilor nr. 521/31.07.2019 si nr. 543/27.08.2019 emise de paratul Presedintele Consiliului Judetean Iasi .

Dispune anularea in parte a Raportului Comisiei de Disciplină nr.22155/29.07.2019 in ce priveste pct. 2 referitor la propunerea de sanctionare a reclamantei.

Obliga paratii Presedintele Consiliului Judetean Iasi si Consiliul Judetean Iasi  sa plateasca reclamantei suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Domenii speta

Spete similare