Contencios administrativ. Contestaţie act administrativ fiscal.

Pe rol judecarea cauzei privind pe contestatorul Z şi pe intimaţii ITPF şi CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal - DECIZIE ITPF IAŞI.

Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea principală înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi la data de 12.07.2019, sub nr.de dosar -/99/2019, reclamantul Z a formulat, în contradictoriu cu pârâtul IPF, contestaţie împotriva deciziei nr.3593711/28.06.2019, solicitând desfiinţarea acesteia şi obligarea pârâtului la plata de daune şi la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de proces, cu suspendarea executării actului administrativ până la soluţionarea definitivă a prezentei contestaţii, în temeiul art.14-15 din Legea nr.554/2004.

În motivare se arată că reclamantul este vicepreşedintele SN, calitate în care este şi promotorul şi semnatarul multor solicitări de obţinere a unor condiţii decente de lucru pentru poliţiştii de frontieră, respectarea drepturilor conferite de lege şi normele speciale, obţinerea drepturilor salariale corecte, încetarea abuzurilor şi a discriminării etc.

În ultima perioadă s-au înmulţit dosarele în care Sindicatul solicită în instanţă diverse drepturi pentru membrii săi, precum şi demersurile lor colective, ce au culminat cu organizarea de proteste, la 10.04.2019 în faţa IGPF Bucureşti, la 04.06.2019 prin pichetarea prefecturilor din Botoşani şi Iaşi, la 12.06.2019 prin pichetarea sediului IGPF Bucureşti şi la 19.06.2019, protest în faţa sediului MAI. În cadrul acestor acţiuni s-a solicitat oprirea corupţiei din poliţia de frontieră şi IGPF, Şeful Inspectoratului Iaşi susţinând că nu poate face mai nimic, nu este lăsat, fiind chiar oprit de Inspectorul General în demersurile anticorupţie.

Reclamantul susţine că, în calitate de avertizor, ar fi trebuit să beneficieze de protecţia impusă de Legea nr.571/2004, însă, dimpotrivă, este supus în mod voit presiunilor, hărţuirii şi şantajului, prin ameninţarea cu punerea la dispoziţie în cazul în care nu opreşte protestele.

La data de 29.06.2019, înainte de plecarea în concediu, a fost anunţat telefonic de faptul punerii sale la dispoziţie, fără a i se indica măcar numărul şi data deciziei, aceasta nefiind comunicată către ITPF Iaşi. Ulterior, în timpul concediului, a aflat de existenţa deciziei nr.3593711/28.06.2019, prin care a fost pus la dispoziţie. Se arată că, în perioada 11-13.06.2019, Inspectorul Şef al ITPF Iaşi a format o comisie specială pentru punerea la dispoziţie a tuturor poliţiştilor clasaţi de-a lungul timpului ca „apt limitat” de către comisiile medicale, însă atât în cazul reclamantului, cât şi în ceea ce priveşte majoritatea colegilor săi, îmbolnăvirea a survenit în timpul şi din cauza atribuţiilor de serviciu.

Se învederează instanţei faptul că, în anul 2010, reclamantul a solicitat angajatorului său punerea într-o funcţie corespunzătoare clasării sale medicale, însă, în respectivul dosar, având nr.XXX/99/2010, ITPF Iaşi a solicitat respingerea acţiunii, susţinându-se că reclamantul, deşi clasat „apt limitat”, îşi desfăşura activitatea în mod mulţumitor pentru ambele părţi şi că nu este necesară, nici indicată schimbarea postului. La acest moment, însă, se susţine exact contrariul, reclamantul apreciind că nu este o simplă coincidenţă faptul că, după atâţia ani, această măsură se ia tocmai când deranjează conducerea cu demersurile şi protestele sindicale.

Se invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale, ale Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene (art.1, art.21), a celor cuprinse în OMAI nr.140/2016 (art.20 din Anexa 7), precum şi a art.2721 alin.1 lit.c din Legea nr.360/2002.

Reclamantul se întreabă cum s-a determinat, deodată, faptul că nu mai poate îndeplini atribuţiile funcţiei deţinute, dacă în toţi aceşti ani s-a considerat că îndeplineşte îndeajuns fişa postului. Decizia comisiei medicale este de clasare „apt limitat” cu respectarea unor recomandări, nicidecum de punere la dispoziţie sau mutare de pe funcţie.

Se invocă şi existenţa unei discriminări, raportat la Convenţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, cu referire la art.2721 alin.1 lit.c şi art.2722 lit.a din Legea nr.360/2002. În acest sens, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art.2721 alin.1 lit.c şi art.2722 lit.a din Legea nr.360/2002.

Având în vedere situaţia de fapt, respectiv împrejurarea că, prin această decizie, reclamantul este supus în mod intenţionat stresului, presiunii, discriminării şi abuzului, pentru a renunţa la proteste, solicită şi obligarea pârâtului la plata de daune morale în cuantum de 50.000 lei.

În susţinere s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (filele 12-50), a celei constând în planşe foto şi înregistrări audio/video, precum şi audierea de martori.

Prin sentinţa nr.1052/2019/CA, pronunţată la data de 25.07.2019, instanţa a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a executării actului administrativ constând în Dispoziţia Şefului ITPF nr.3593711/28.06.2019, cerere formulată de reclamantul Z în contradictoriu cu pârâtul ITPF. Această soluţie a rămas definitivă prin respingerea recursului formulat de reclamant, de către Curtea de Apel Iaşi, prin decizia nr.1519/04.11.2019.

Legal înştiinţat, pârâtul ITPF a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile (fila 60 şi fila 149 verso vol.I), precum şi excepţia lipsei de interes a reclamantului raportat la cererea de anulare a dispoziţiei contestate (fila 149 vol.I, în cadrul completării la întâmpinare), iar pe fond a apreciat cererea de anulare a actului administrativ ca fiind neîntemeiată, solicitând respingerea acesteia, pentru următoarele motive:

La nivelul ITPF Iaşi au fost demarate, în perioada 11.06.2019-28.06.2019, o serie de verificări prin care au fost identificaţi 119 poliţişti de frontieră pentru care Comisiile de expertiză medico-militare au propus, iar Comisiile centrale de expertiză medico-militare au avizat aptitudinea „APT LIMITAT” faţă de îndeplinirea serviciului în poliţie. În urma analizei conform documentaţiei depuse la dosar, doar 17 au fost puşi la dispoziţie deoarece recomandările comisiilor de expertiză medico-militară prevedeau expres interdicţii raportat la condiţiile şi natura muncii acestora, în cazul reclamantului fiind vorba de interzicerea muncii pe timp de noapte. Astfel, reclamantului i s-a interzis în mod expres efectuarea serviciului în ture de noapte, prin urmare Inspectoratul avea obligaţia de a nu-l planifica în misiuni pe timp de noapte. Având în vedere că nevoile operative ale structurii de poliţie de frontieră reclamă ca toţi poliţiştii încadraţi la programul în ture să lucreze în teren şi ziua şi noapte, rămâne greu de înţeles de ce reclamantul refuză mutarea pe un post care nu este în contradicţie cu recomandările medicale.

Pârâtul susţine că argumentele părţii adverse unt neîntemeiate şi de natură a prezenta eronat realitatea, insistându-se într-o falsă premisă de hărţuire sindicală. Referirile reclamantului la o situaţie de fapt din  anul 2010 nu are relevanţă faţă de situaţia actuală, având în vedere că, între timp, Statutul poliţistului s-a modificat şi s-a completat cu reglementări speciale pentru poliţiştii declaraţi „apt limitat” din punct de vedere medical. Chiar dacă reclamantul încearcă să inducă ideea de abuz sau subiectivism, se solicită a se observa, din documentele de analiză depuse la dosar, faptul că au fost analizate cazurile tuturor celor clasaţi medical, situaţiile fiind individuale, prin urmare şi soluţiile fiind aplicate individual. În cazul reclamantului, devine evidentă imposibilitatea de a-şi acoperi sarcinile din fişa postului şi subsecvent afectarea capacităţii operative a turei pe timpul nopţii.

În drept au fost invocate dispoziţiile legale cuprinse în Legea nr.554/2004, Legea nr.360/2002 şi Ordinul nr.140/2016.

În susţinere au fost ataşate înscrisuri (filele 153-158 vol.I).

Prin precizările scrise depuse la dosar la data de 15.11.2019, reclamantul a arătat faptul că insistă în invocarea unei discriminări a sa în raport de ceilalţi poliţişti declaraţi „apt limitat” şi care nu au fost puşi la dispoziţie.

Prin încheierea de şedinţă din data de 29.11.2019, instanţa a respins, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii cererii principale pentru lipsa procedurii prealabile şi excepţia lipsei de interes al reclamantului, a admis cererea formulată de reclamantul Z având ca obiect sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2721 alin.1 lit.c şi art.2722 lit.a din Legea nr.360/2002, şi a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2721 alin.1 lit.c şi art.2722 lit.a din Legea nr.360/2002 în raport de prevederile art.34, privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, şi art.50, privind protecţia persoanelor cu handicap, din Constituția României, cu referire la art.1 şi art.21 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, excepţie invocată de reclamant.

La termenul de judecată din data de 29.05.2020, tribunalul a încuviinţat, pentru ambele părţi, administrarea probei cu înscrisuri, iar, pentru reclamant, şi proba constând într-un mijloc material de probă (CD) şi proba testimonială constând în audierea unui martor, numitul DA fiind audiat în şedinţa publică din data de 07.07.2020.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin adresa nr.605 din data de 13.05.2019, SN a sesizat Ministerul Afacerilor Interne cu privire la faptul că personalul poliţiei de frontieră clasat „apt limitat” este pus în situaţia de a face „eforturi supraomeneşti în misiune, punându-şi viaţa în pericol, ajungând chiar şi la deces în misiune” (fila 63 vol.I).

Ca urmare a acestei adrese, IGPF a dispus, prin adresa nr.465677/05.06.2019 (fila 65 vol.I), reanalizarea situaţiei poliţiştilor de frontieră pentru care Comisiile de expertiză medico-militare au propus, iar Comisiile centrale de expertiză medico-militare au avizat această aptitudine limitată pentru îndeplinirea serviciului în poliţie, în vederea asigurării respectării legislaţiei incidente în materie şi a recomandărilor medicale indicate în deciziile medicale.

În intervalul 11.06.2019-28.06.2019, la nivelul pârâtului ITPF au fost efectuate verificări în urma cărora au fost identificaţi 119 poliţişti de frontieră pentru care Comisiile de expertiză medico-militare au propus, iar cele centrale au avizat încadrarea la „apt limitat” faţă de îndeplinirea serviciului în poliţie. Dintre aceştia, doar 17 poliţişti de frontieră au fost puşi la dispoziţie, deoarece recomandările comisiilor de expertiză medico-militară prevedeau expres interdicţii raportat la condiţiile şi natura muncii lor, în sensul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei deţinute (fila 64 vol.I), printre ei numărându-se şi reclamantul Z, în privinţa căruia s-a apreciat asupra interzicerii muncii pe timp de noapte.

În acest sens sunt şi menţiunile din procesul-verbal nr.3601170/12.04.2019 (fila 71 vol.I), prin care comisia constituită la nivelul pârâtului ITPF Iaşi a constatat că poliţistul Z este clasat „apt limitat” pentru serviciul în poliţie, conform HG nr.56 din 25.01.2012, începând cu data de 19.02.2009, iar, în urma internării, în perioada 02.05-03.05.2018, la S.M.U. Iaşi pentru aprecierea stării de sănătate prezente şi evaluarea poziţiei medico-militare, a fost menţinută clasarea ca „apt limitat” pentru serviciul în poliţie, cu revizuire la 12 luni. Pe cale de consecinţă, s-a dispus internarea pacientului la S.M.U. Iaşi pentru revizuirea în termen a poziţiei medico-militare. 

Prin Dispoziţia nr.3593711 din data de 28.06.2019 a Şefului ITPF (fila 66 vol.I), cu data de 28.06.2019 reclamantul Z, agent şef de poliţie, agent III la compartimentul Ture serviciu al Sectorului Poliţiei de Frontieră B din inspectorat, a fost pus la dispoziţia şefului inspectoratului pe o perioadă de 6 luni, ca urmare a constatării faptului că recomandările cuprinse în Decizia medicală nr.A-2622/8 din 14.05.2018, valabilă până la data de 30.05.2020 (fila 70 vol.I), prin care a fost încadrat ca „Apt limitat pentru îndeplinirea serviciului în poliţie conform HG nr.56 din 25.01.2012” nu-i permit îndeplinirea atribuţiilor de serviciu corespunzătoare funcţiei pe care este încadrat.

În cadrul aceluiaşi act administrativ s-a menţionat faptul că, pe timpul punerii la dispoziţie, poliţistul îşi va desfăşura activitatea la compartimentul Supravegherea şi controlul trecerii frontierei al Sectorului Poliţiei de Frontieră B, îndeplinind sarcinile şi atribuţiile stabilite în scris de şeful unităţii, la program de 8 ore, care nu sunt e natură să încalce recomandările din cuprinsul deciziei medicale şi care vor fi comunicate poliţistului sub semnătură. Salarizarea acestuia urma a se face prin transpunerea pe o funcţie similară la 31.12.2018, prin raportare la drepturile salariale corespunzătoare funcţiei similare la 31.12.2009, cu respectarea OUG nr.114/2018, conform Anexei nr.1 cu tabelul necesar stabilirii drepturilor salariale şi Anexei nr.2 cu cuantumurile drepturilor salariale, stabilite începând cu 28.06.2019. Cu aceeaşi dată se încadrează în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii speciale de muncă. 

Dispoziţia contestată nu a putut fi adusă la cunoştinţa reclamantului Z până la data învestirii instanţei cu soluţionarea prezentei acţiuni (fila 69 vol.I), având în vedere că acesta s-a aflat, într-o primă perioadă în concediu de odihnă, ulterior în concediu medical, apoi din nou în concediu de odihnă, până la data de 22.07.2019, reprezentanţii pârâtului precizând, în cadrul concluziilor scrise depuse la dosar, faptul că nici până la data formulării acestora (17.07.2020), reclamantul nu a ridicat actul administrativ de la locul de muncă, nici de la serviciul poştal la domiciliul său.

În drept, potrivit art.271 alin.1 lit.g din Legea nr.360/2002 privind Statutul poliţistului,  raportul de serviciu al poliţistului se poate modifica prin punere la dispoziţie.

De asemenea, art.2721 prevede: „(1) Poliţistul este eliberat din funcţie şi pus la dispoziţie, în vederea numirii într-o funcţie prin aplicarea prevederilor art. 2731, în următoarele situaţii: (…)

c) ca urmare a clasării "apt limitat" de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu mai poate îndeplini atribuţiile funcţiei deţinute…”

Conform art.2722: „Situaţia poliţistului pus la dispoziţie se soluţionează astfel:

a) pentru poliţistul prevăzut la art. 2721 alin. (1), în termen de cel mult 6 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor interne…”

Nu în ultimul rând, potrivit art.2723 din acelaşi act normativ, „(1) Pe perioada punerii la dispoziţie, poliţistul îndeplineşte acele sarcini şi atribuţii stabilite în scris de şeful unităţii, comunicate sub semnătură.

(2) În situaţia în care faţă de poliţist s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, acestuia i se stabilesc sarcini şi atribuţii de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna desfăşurare a procesului penal.

(3) Poliţistul pus la dispoziţie beneficiază de drepturile băneşti prevăzute de legislaţia privind salarizarea poliţiştilor aflaţi în această situaţie, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.”

Tribunalul constată, raportat la trimiterile făcute de reclamant la dosarul nr.X/99/2010, faptul că legislaţia specifică în ceea ce priveşte Statutul poliţistului, în vigoare la nivelul anului 2010, nu asigura o protecţie poliţiştilor cu afecţiuni medicale ce aveau interdicţii privind desfăşurarea muncii în anumite condiţii. În cazul în care erau dispuse măsuri de protecţie, constând în modificarea planificării în serviciu şi a atribuţiilor din fişele posturilor poliţiştilor clasaţi „apt limitat”, astfel încât cei vizaţi să nu mai efectueze şi patrulări pe teren ori ture pe timp de noapte, respectivele măsuri nu erau prevăzute în vreun act normativ. În dosarul nr.X/99/2010, Curtea de Apel Iaşi a respins, în recurs, cererea principală a reclamantului Z, având ca obiect punerea într-o funcţie corespunzătoare clasării medicale, respectiv la regimul de 8 ore, cu motivarea că programul de zi, în ture de 12/24 ore, la care acesta fusese trecut în ianuarie 2009, era în concordanţă cu recomandarea din decizia medicală nr.315/2010, reclamantul dându-şi acordul să execute serviciu în calitate de agent de serviciu pe sector, la turele de zi, program 08:00-20:00. Instanţa de recurs a reţinut că pârâtul recurent ITPF Iaşi, în calitate de angajator, a configurat pentru reclamant condiţiile de muncă necesare şi suficiente recuperării stării de sănătate, atât sub aspectul duratei programului de lucru, cât şi al atribuţiilor de natură a conduce la evitarea unor eforturi fizice intense, ce-i erau contraindicate (filele 77-79 vol.I). Prin urmare, referirile reclamantului la situaţia de fapt din anul 2010 nu prezintă relevanţă în ceea ce priveşte situaţia actuală, mai ales în contextul în care Statutul poliţistului a fost modificat prin OUG nr.21/2016, în sensul completării Cap.II şi al introducerii Secţiunii a 3-a Modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului (art.211-art.2732). Aceste noi dispoziţii au reglementat inclusiv situaţia poliţiştilor care suferă de afecţiuni medicale incompatibile cu îndeplinirea atribuţiilor funcţiei deţinute (respectiv, art.2721). În acest context, legiuitorul a impus în mod expres angajatorilor poliţiştilor declaraţia „apt limitat” să analizeze compatibilitatea afecţiunilor medicale cu modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, astfel încât, în caz de imposibilitate medicală de continuare a activităţii în postul iniţial, să se poată recurge la încadrarea pe un post echivalent, în vederea protejării sănătăţii funcţionarului public cu statut special în discuţie.

În ceea ce priveşte contextul în care a fost emisă Dispoziţia contestată, instanţa apreciază că materialul probator administrat în cauză nu susţine aspectele invocate de reclamant, privind existenţa unor presiuni, hărţuiri şi chiar şantaj ca răspuns la demersurile efectuate de reclamant în calitate de lider sindical. Dimpotrivă, din adresa nr.605/13.05.2019, emisă de SN, al cărui vicepreşedinte era, la acel moment, reclamantul, rezultă că reanalizarea situaţiei tuturor poliţiştilor de frontieră care au fost clasaţi „apt limitat” pentru îndeplinirea serviciului în poliţie a fost declanşată chiar de organizaţia sindicală, la finalul activităţii fiind nominalizaţi 119 poliţişti a căror situaţie medicală impunea anumite recomandări. Dintre aceştia, pentru 17 (deci nu doar pentru reclamantul Z) au fost emise acte administrative de punere la dispoziţia şefului ITPF Iaşi, pe motiv că recomandările comisiilor de expertiză medico-militară prevedeau în mod expres interdicţii în ceea ce priveşte condiţiile şi natura muncii, în acest sens fiind înscrisurile depuse de pârât la filele 191-196 vol.I.

Mai mult, se observă că, potrivit procesului-verbal nr.3603118 din 28.06.2019 (filele 197-198 vol.I), act aflat la baza emiterii Dispoziţiei nr.3593711, se reţine faptul că, la nivelul ITPF Iaşi, din cei 119 poliţişti clasaţi „apt limitat” pentru îndeplinirea serviciului în poliţie, un număr de 102 poliţişti îşi desfăşoară activitatea în structuri operative, iar restul de 17, în structuri suport. Prin deciziile medicale emise sunt făcute recomandări pentru fiecare poliţist în parte, ţinându-se cont de afecţiunile fiecăruia, cum ar fi efectuarea programului de 8 ore/zi, recomandarea unui program de 8 ore/zi, fără ture de noapte, încadrarea într-o funcţie corespunzătoare clasării, interzicerea portului de armă, a conducerii autovehiculelor sau neefectuarea de serviciu în ture de noapte. În ceea ce priveşte personalul din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră B, referitor la agentul şef adjunct de poliţie Z, din Compartimentul ture serviciu, potrivit Fişei postului nr.1162759 din 29.05.2017 (filele 50-52 vol.II) acesta figura, la condiţii specifice de muncă, cu un program de lucru constând în sistem alternativ al turelor de serviciu, 12 ore tură de zi cu 24 ore liber şi 12 ore tură de noapte cu 24 ore liber, cu respectarea timpului normal de lucru şi de odihnă. Or, în condiţiile în care, prin Decizia medicală nr.A-2622/8 din 14.05.2018 (fila 70 vol.I), valabilă până la data de 30.05.2020, ca recomandări s-a menţionat scutirea de efort fizic intens şi probe sportive, precum şi neefectuarea serviciului în tură de noapte, pe fondul afecţiunilor şi al diagnosticului menţionate atât în procesul-verbal de unitate nr.3601170/12.04.2019, cât şi în procesul-verbal nr.3603118/28.06.2019, în mod corect s-a constatat imposibilitatea, de către reclamant, a îndeplinirii atribuţiilor funcţiei deţinute, cu consecinţa emiterii actului administrativ de modificare a raporturilor de serviciu, prin punerea la dispoziţia ITPF Iaşi, în condiţiile art.2721 alin.1 lit.c din Legea nr.360/2002, începând cu data de 28.06.2019. Nu în ultimul rând, se observă că, prin acelaşi proces-verbal nr.2603118/28.06.2019, s-a dispus identificarea soluţiilor privind numirea în funcţie, potrivit art.2731 din Legea nr.360/2002, a poliţiştilor pentru care s-a dispus măsura punerii la dispoziţie.

Tribunalul constată că, în ceea ce îi priveşte pe cei 17 poliţişti puşi la dispoziţie, au fost identificate 11 posturi pretabile pentru încadrare, inclusiv pentru reclamant, 9 poliţişti au fost deja numiţi pe posturile identificate, corespunzător clasării medicale, 4 au fost repuşi în un poliţist a încetat raporturile de muncă prin pensionare, iar pentru altul a fost reanalizată situaţia medicală în urma emiterii unei noi decizii medicale după data punerii la dispoziţie (conform adresei nr.3605355/20.09.2019 – fila 153 vol.I, adresei nr.3585489/29.11.2019 şi adresei nr.1244089/05.02.2020 – filele 63-64 vol.II). Mai mult, la data de 28.12.2019 situaţia poliţiştilor puşi la dispoziţie începând cu 28.06.2019 urma a fi soluţionată favorabil, cu excepţia celui cu raporturi de serviciu suspendate ca urmare a îndeplinirii unei funcţii de conducere salarizate în cadrul unei organizaţii sindicale (în speţă, reclamantul Z). Reclamantului nu i s-a făcut o ofertă de funcţie corespunzătoare situaţie medicale deoarece, începând cu data punerii la dispoziţie (28.06.2019) şi până la data suspendării raporturilor de serviciu ca urmare a îndeplinirii unei funcţii de conducere salarizate în cadrul SN (16.08.2019), nu a executat activităţi de serviciu conform fişei de sarcini, aflându-se în concediu medical (inclusiv cu internare în spital) şi concediu de odihnă. Prin urmare, reclamantul însuşi a contribuit la nereglementarea situaţiei sale până la data suspendării raporturilor de serviciu, prin lipsa disponibilităţii de a relaţiona cu structura de resurse umane, nefiind dovedită vreo discriminare, directă sau indirectă, la care ar fi fost supus de angajatorul său, în raport de ceilalţi funcţionari publici cu statut special din cadrul pârâtului, avizaţi „apt limitat” faţă de îndeplinirea serviciului în poliţie.

Instanţa nu poate reţine ca motiv de nelegalitate a Dispoziţiei contestate faptul că, anterior sesizării formulate de SN, reprezentanţii pârâtului nu au demarat o analiză, în vederea asigurării protecţiei poliţiştilor declaraţi „apt limitat” din punct de vedere medical, după cum nu constituie motiv de nelegalitate nici activitatea demarată la nivelul I.T.P.F.Iaşi, de mutare a poliţiştilor în discuţie pe posturi compatibile cu afecţiunile lor şi recomandările medicale, cu analiza tuturor cazurilor celor clasaţi medical şi luarea în considerare a caracterului individual al fiecărei situaţii, având în vedere că nu a fost identificată nici o legătură între acest demers şi activitatea sindicală a reclamantului. În acest sens, tribunalul observă că şi martorul DA a confirmat faptul că sindicatul a emis sesizarea din 13.05.2019, pentru a se aduce la cunoştinţa MAI situaţia celor „apţi limitat”, pentru ca misiunile lor să fie stabilire în concordanţă cu situaţia medicală. Martorul a precizat că nu a fost nici un poliţist destituit din funcţie, ca urmare a punerii la dispoziţie ca „apt limitat”, mai mult, în ceea ce priveşte ipoteza unor „tertipuri cu privire la participanţii la proteste şi a conducătorilor sindicatului, respectiv a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Z”, martorul a arătat că nu a participat la şedinţa de la ITPF Iaşi la care s-ar fi căutat aceste tertipuri, rezultând că afirmaţiile sale, privind pretinsa încercare a pârâtului de a opri activitatea sindicală a reclamantului, sunt simple supoziţii, bazate pe informaţii furnizate în special de reclamant.

Mai reţine instanţa că nici celelalte argumente invocate în susţinerea nelegalităţii actului administrativ supus analizei nu sunt fondate, reclamantul limitându-se la a formula acuzaţii de existenţă a unor încercări de intimidare, hărţuire şi denigrare, precum şi  şi de discriminare a sa, fără a aduce, însă, argumente pertinente privind nulitatea Dispoziţiei nr.3593711/28.06.2019. Dimpotrivă, atât timp cât, pentru reclamantul Z, încadrat la un compartiment ture-serviciu care presupune, în mod evident, muncă în ture de zi şi de noapte, comisiile de expertiză medico-militare au stabilit interdicţia medicală expresă de a face serviciul în ture de noapte, este evidentă legalitatea măsurii de punere la dispoziţie a sa, ca o consecinţă a imposibilităţii de a-şi îndeplini sarcinile din fişa postului şi a afectării capacităţii operative a turei

În lumina tuturor considerentelor de mai sus, apreciind că emiterea Dispoziţiei nr.3593711/28.06.2019 este legală, constituind o măsură de siguranţă pentru sănătatea funcţionarului public cu statut special căruia i se adresează şi pentru buna îndeplinire a activităţii de menţinere a securităţii şi a ordinii publice la frontiera externă a Uniunii Europene, fără nici o legătură cu apartenenţa sindicală a reclamantului sau cu alte circumstanţe în afara celor de ordin medical, date fiind dispoziţiile art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, tribunalul va respinge, ca nefondat, capătul principal de cerere şi, pe cale de consecinţă, şi pe celor accesorii, având ca obiect daune morale, respectiv cheltuieli de judecată, având în vedere că urmează soarta capătului principal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea principală formulată de reclamantul Z, în contradictoriu cu pârâtul IPF.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cale de atac ce se va depune la Tribunalul Iași.

Domenii speta

Spete similare