Încuviinţare executare silită

Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de către apelanta ******** S.A., împotriva încheierii civile nr. ********pronunţate la data de 01 iulie 2021 de către Judecătoria Iaşi în dosarul civil nr. ********/245/2021, având ca obiect încuviinţare executare silită.

Dezbaterile asupra cererii de apel au avut loc în şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2021, susținerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, 14 decembrie 2021, când,

INSTANŢA

Deliberând asupra apelului instanţa constată următoarele:

Prin încheierea nr. ********/CS/01.07.2021 pronunțată de Judecătoria Iași s-a dispus respingerea cererii de încuviinţare a executării silite formulată de executorul judecătoresc ********** din cadrul B.E.J.A **********, ********** şi **********, de încuviinţare a executării silită a titlului executoriu reprezentat de factura fiscala nr. ********/31.01.2017, factura fiscala nr. ********/28.02.2017, factura fiscala nr. ********/31.03.2017, factura fiscala nr. ********/30.04.2017, factura fiscala nr. ********/31.05.2017, factura fiscala nr. ********/30.06.2017, factura fiscala nr. ********/31.07.2017, factura fiscala nr. ********/07.09.2017 şi încheierea nr. 995 de stabilire cheltuieli de executare din data de 25. 10.2017 emisa de B.E.J. ********** in dosarul de executare nr. ********/T/2017, la cererea creditoarei ********, cu sediul in Iaşi, ********, Judeţul Iasi,  împotriva  debitoarei ********,  CIF: ******** cu sediul în Iaşi, Str. ********, Judeţul Iaşi,  pentru recuperarea sumei de 994.38 lei, suma compusa din 160,00 lei reprezentând taxa judiciara incuviintare executare silita, dosar nr. ********/T/2017 - incheierea nr. ********de stabilire cheltuieli de executare din data de 25. 10.2017, 808,08 lei reprezentând c/val facturi salubritate restante şi 26,30 lei reprezentând penalităţi de intarziere.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Judecătoria Iaşi a reţinut următoarele:

„Potrivit art. 632 C.pr.civ., executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare. În conformitate cu art. 663 alin. (1) C.pr.civ., executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Pe de o parte, instanţa reţine că, deşi factura fiscala nr. ********/31.01.2017, factura fiscala nr. ********/28.02.2017, factura fiscala nr. ********/31.03.2017, factura fiscala nr. ********/30.04.2017, factura fiscala nr. ********/31.05.2017, factura fiscala nr. ********/30.06.2017, factura fiscala nr. ********/31.07.2017, factura fiscala nr. ********/07.09.2017 în baza cărora se solicită executarea silită constituie titlu executoriu, în prezenta cauză nu s-a făcut dovada înscrierii acestora în Registrul Național de Publicitate Mobiliară.

În acest sens, instanţa constată că dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, au fost modificate prin Legea nr. 196/2020, în sensul că: „Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru”.

Înscrierea în Registru a înscrisurilor sub semnătură privată nu este o condiție pentru dobândirea caracterului executoriu al acestora, ci privește o condiție suplimentară și subsidiară stabilirii caracterului executoriu, vizând doar punerea în executare a titlului.

Cerința înscrierii titlurilor în RNPM vizează toate procedurile de executare începute odată cu intrarea în vigoare a noii forme a art. 4 alin. (3)  din Legea nr. 297/2018, respectiv data de 11 septembrie 2020, deoarece dispoziţiile menţionate sunt norme de procedură, fiind irelevant momentul întocmirii înscrisului care constituie titlu executoriu.

În speţă, se constată că organul de executare a fost sesizat ulterior datei de 11 septembrie 2020, fiind pe deplin aplicabile noile dispoziţii ale art. 4 alin. (3)  din Legea nr. 297/2018.

Exigenţele art. 4 alin. (3) din Legea nr.  297/2018 presupun drept condiţie pentru punerea în executare a titlului înscrierea  în RNPM a înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, au caracter de titlu executoriu, categorie în care nu sunt incluse contractele de cesiune de creanţe.

Având în vedere că înscrisurile sub semnătură pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru, instanţa concluzionează în sensul că cererea este neîntemeiată, existând un impediment la executare, în sensul prevăzut de art. 666 alin. (5) pct. 7 C.pr.civ.

Pe de altă parte, încheierea nr. ********de stabilire cheltuieli de executare din data de 25. 10.2017 emisa de B.E.J. ********** in dosarul de executare nr. ********/T/2017 nu constituie potrivit legii titlu executoriu.

Din punct de vedere al efectelor pe care le produce încetarea executării, acestea sunt reprezentate de închiderea dosarului de executare, fără a se putea solicita ulterior, executarea unor sume din dosarul anterior, stabilite pe bază de proces verbal de stabilire cheltuieli de executare. Spre deosebire de titlul în sine pentru care s-a solicitat executarea, pentru care legiuitorul însuşi recunoaşte menţinerea caracterului executoriu înăuntrul termenului de prescripţie a executării silite, procesul verbal de stabilire cheltuieli, emis în cursul unei executări silite încetate nu poate fi valorificat drept titlu executoriu în cadrul unei a doua cereri de încuviinţare, pierzându-şi acest caracter. Cheltuielile de executare rămân în sarcina creditorului, în măsura în care nu au fost recuperate până la momentul încetării executării, chiar dacă nu se poate vorbi de un caz clasic de culpă a acestuia.

Astfel, în privinţa acestui din urmă înscris (încheierea nr. 995 de stabilire cheltuieli de executare din data de 25. 10.2017 emisa de B.E.J. ********** in dosarul de executare nr. ********/T/2017), instanţa urmează a respinge ca neîntemeiată solicitarea de încuviinţare a executării silite, în temeiul art. 666 alin. 5 pct. 2 NCPC.”

Împotriva acestei încheieri a exercitat calea de atac a apelului creditoarea ********SA, solicitând admiterea apelului şi, în consecință, încuviințarea executării silite a titlurilor executorii care fac obiectul dosarului de executare nr. ********/T/2021 al B.E.J **********.

Prin cererea de apel, apelanta a precizat că potrivit art. 42 alin. 61 din L.51/2006 factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu executoriu în ansamblu ei. Astfel, reţinerea primei instanţe precum că este necesară îndeplinirea condiţiei suplimentare pentru punerea în executare a înscrisurilor sub semnătură privată, respectiv înscrierea, anterior demarării procedurii executării silite, în RNPM, este lipsită de temei legal.

Dispoziţiile art. 641 C.Pr. Civ. constituie legea generală în domeniul executărilor silite şi s-a interpretat în mod unanim de către instanţele de judecată în sensul că nu constituie o condiţie de validitate generală tuturor titlurilor executorii constatate prin înscrisuri sub semnătură privată. Printr-o lege generală, art. 641 C.pr.civ. nu se pot institui condiţii suplimentare faţă de cele instituite prin legi speciale (art. 42 alin. 61 din L. 51/2006) deoarece s-ar încălca principiul« legea specială derogă de la legea generală ».

Prin urmare, art. 641 se aplică doar titlurilor executorii pentru care legea specială condiţionează valabilitatea titlului executoriu de înscrierea în registru, fiind astfel în concordanţă cu prevederile art. 4 alin. 3 din L. 297/2018.

Dacă s-ar aprecia că înscrierea în RNPM este o condiţie generală de executorialitate atunci art. 4 alin. 3 din L. 297/2018 ar intra în contradicţie cu considerentele deciziei nr. 238/2020 a Curţii Constituţionale conform căreia calitatea unui înscris de a fi titlu executoriu este consacrată,, ex lege,, statul considerând că acesta prezintă suficiente garanţii de corectitudine pentru a permite absenţa evaluării judiciare în vederea punerii sale în executare. Prin urmare Curtea Constituţională a statuat că textul criticat încalcă art. 1 alin 3 şi 5 din Constituţie prin transformarea unei cerinţe de opozabilitate într-o cerinţă de executorialitate, aceasta din urmă neputând fi conferită decât prin legea specială ce instituie regimul unui anumit tip de înscris sub semnătură privată în raport cu actul juridic.

De asemenea, apelanta a precizat că prin interpretarea dispoziţiilor art. 4 alin. 3 din L. 297/2018 în sensul aplicării acestora doar înscrisurilor cărora legea le condiţionează caracterul de titlu executoriu de formalitatea publicităţii sunt respectate şi principiile CEDO, nefiind îngrădit accesul la instanţă în ceea ce priveşte etapa execuţională, printr-o procedură administrativă prealabilă şi suplimentară. Astfel, conform prevederilor art. 42 alin. 6 indice 1 din Legea 51/2006 factura fiscală constituie titlu executoriu fără ca legiuitorul să stipuleze totodată şi condiţia publicităţii.

Totodată, a menţionat apelanta că, aşa cum s-a reţinut şi în practica instanţelor, în această situaţie nu este incidenţă niciuna dintre ipotezele precizate de alin 5 al art. 666 C.proc.civ.

De asemenea, apelanta consideră că măsura publicităţii obligatorii ar genera costuri suplimentare, atât pentru operator, cât şi pentru beneficiar şi ar produce întârzierea procedurii de executare silită,  prin parcurgerea unor formalităţi fără semnificaţie economică pentru părţile contractului, pentru transparenţa raporturilor de afaceri şi pentru protecţia terţilor.

Cu privire la  încheierea nr. 995 de stabilire cheltuieli de executare din data de 25. 10.2017 emisa de B.E.J. ********** in dosarul de executare nr. 995/T/2017 pentru suma de 160 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, apelanta a invocat aplicabilitatea dispoziţiilor art. 638 Cod procedură civilă referitoare la caracterul de titlu executoriu bal acestei încheieri

 În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 din Codul de procedură civilă.

Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la conţinutul cererii de apel şi la dispoziţiile legale incidente, Tribunalul reţine că apelul este fondat, urmând a fi admis  pentru considerentele ce succed:

Tribunalul reţine faptul că în cauză, sunt aplicabile următoarele dispoziţii legale:

-Legea nr. 51/2006, art. 42 alin. 61, conform cărora factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu executoriu;

-Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, art. 4 alin. 3, conform cărora înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate şi au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiţia înscrierii în Registrul Național de Publicitate Mobiliară;

-C.proc.civ., art. 666 alin. 5, conform cărora instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă: 1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat; 2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; 3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege;4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă; 5. debitorul se bucură de imunitate de executare;6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; 7. există alte impedimente prevăzute de lege.

-C.proc.civ., art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care fixează regula generală în materia executării silite, în sensul că aceasta nu poate fi pornită decât în temeiul unui titlu executoriu, iar conform alin. 2, sunt titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

-Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, republicată, art. 31 alin. (17) conform cărora „factura individuală pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare constituie titlu executoriu.”.

Deși Legea nr. 241/2006 este lege specială, aceasta nu derogă de la Legea nr. 51/2006 (lege generală), cele două completându-se. Astfel, conform dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 241/2006: „Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată şi ale Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare.”

Prin această reglementare, legiuitorul a uniformizat legislația aplicabilă pentru toate serviciile de utilități publice, astfel încât toţi operatorii de servicii de utilități publice să poată beneficia de puterea de titlu executoriu a facturilor emise pentru asemenea servicii, fiind exclusă orice situație discriminatorie.

Legiuitorul a optat pentru o atare soluție legislativă având în vedere domeniul specific al serviciilor publice, pentru a se putea asigura recuperarea contravalorii serviciilor furnizate, împrejurare față de care se poate asigura și continuitatea acestora, aspect reţinut de Curtea Constituţională în cuprinsul Deciziilor nr. 188/2017 și  nr. 267/2019. În concret, facturile fiscale aferente serviciilor de utilități publice emise de furnizorii acestor servicii sunt, fără nicio altă distincție, titluri executorii prin dispoziția legii.

În cuprinsul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 188/2017, aceasta a statuat că legiuitorul a optat pentru o atare soluţie legislativă (conferirea caracterului de titlu executoriu facturii fiscale) având în vedere domeniul specific al serviciilor publice, pentru a se putea asigura recuperarea cu celeritate a contravalorii serviciilor furnizate, împrejurare faţă de care se poate asigura şi continuitatea acestora. Prin urmare, pornind de la raţiunea atribuirii caracterului de titlu executoriu facturii fiscale pentru serviciile de utilităţi publice, menţionată în cuprinsul deciziei anterioare, factura fiscală nu constituie titlu executoriu şi pentru penalităţile de întârziere stabilite în contract pentru executarea cu întârziere a obligaţiei de plată a contravalorii serviciilor furnizate.

Tribunalul reţine faptul că penalităţile de întârziere nu pot fi stabilite prin intermediul unei facturi fiscale, care nu are natura unui act juridic, însuşit de către ambele părţi, ci a unui mijloc de probă în dovedirea executării obligaţiilor de către furnizorul de servicii de utilităţi publice, în cazul analizat.

Faţă de considerentele deciziei Curţii Constituţionale, Tribunalul apreciază că în cauza de faţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 641 C.proc.civ., care prevăd faptul că  înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile şi condiţiile anume prevăzute de lege.

În aceste condiţii, este evident faptul că aplicarea art. 4 alin. 3 din Legea 197/2018  în cazul facturilor fiscale, ar cuprinde o condiţie specială, suplimentară de executorialitate a acestor documente de plată, cât timp dispoziţiile se aplică doar  înscrisurilor sub semnătură privată, care sunt calificate de către lege drept titluri executorii. Prin inserarea art. 42 alin.6 din Legea nr.51/2006, statul consideră aceste facturi ca prezentând suficiente garanţii de corectitudine pentru a permite absenţa evaluării judiciare (Decizia nr. 60 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 24 noiembrie 2017, paragrafele 76 - 79).

Pe de altă parte, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 238/3 iunie 2020, publicată în M.Of. nr. 666/28.07.2020, reţine faptul că noua soluţie legislativă stabileşte „tale quale” că toate înscrisurile sub semnătură privată pentru care legea solicită realizarea formalităţilor de publicitate sunt titluri executorii în condiţiile în care sunt înscrise în Registru.

Astfel, Curtea Constituţională a arătat că „...legea criticată stabileşte că orice înscris sub semnătură privată pentru care legea solicită realizarea formalităţilor de publicitate este titlu executoriu dacă este înscris în Registru. O asemenea poziţie nu poate fi acceptată, întrucât, pe de o parte, înseamnă că legea atribuie caracter de titlu executoriu oricăror înscrisuri indiferent dacă pot sau nu fi supuse executării şi, pe de altă parte, că acordarea caracterului de titlu executoriu nu se realizează în considerarea operaţiunii juridice realizate, ci în funcţie de forma întocmirii actului. Or, acest din urmă aspect trebuie să fie unul derivat şi subsidiar stabilirii caracterului de titlu executoriu al înscrisului prin care este realizată operaţiunea juridică, şi nu unul principal şi care este disociat de aceasta. Prin urmare, numai înscrisul care materializează actul juridic de natură contractuală poate fi titlu executoriu şi nu orice înscris sub semnătură privată supus unei cerinţe de publicitate decuplat de natura actului juridic.  ...  56. Textul criticat stabileşte caracterul de titlu executoriu al unui înscris prin transformarea unei cerinţe de opozabilitate într-una de executorialitate, ceea ce înseamnă că nu ţine seama de natura înscrisului (ci numai de forma sa) şi lasă loc interpretării că înscrisurile sub semnătură privată, indiferent dacă au sau nu aptitudinea de a fi puse în executare, ar dobândi caracterul executoriu prin înscriere în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară; o atare interpretare nu poate fi primită, executorialitatea neputând fi conferită decât de legea specială ce instituie regimul unui anumit tip de înscris sub semnătură privată în raport cu actul juridic....”.

În aceste condiţii, interpretarea dată de către instanţa de fond omite însuşi scopul înscrierii în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară, care trebuie să conducă la un efect de opozabilitate în executarea silită faţă de terţi, care nu se confundă cu impedimentul la executare, impediment ce ar atrage nulitatea executării. În aceste condiţii, instanţa de apel reţine că nu există impedimentul la executare care a determinat respingerea cererii de către instanţa de executare.

Raportat la dispoziţiile art. 632 alin. 1 Cod procedură civilă, executarea silită se poate realiza doar în temeiul unui titlu executoriu, iar potrivit dispoziţiilor art. 663 alin. 1 Cod procedură civilă executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Astfel, caracterul de titlu executoriu al facturii emise pentru contravaloarea serviciilor de utilităţi publice nu se extinde penalităţilor de întârziere calculate pentru neplata în termen a contravalorii utilităţilor menţionate, chiar dacă au fost înscrise în aceasta, astfel încât pentru aceste sume cererea va fi respinsă; a proceda în acelaşi mod şi cu privire la majorări ar echivala cu nesocotirea intenției legiuitorului la edictarea normei și cu extinderea nepermisă a sferei de aplicare a normei. Întrucât simpla neachitare a facturii fiscale de către utilizator la termenul scadent nu poate fi considerată o condiție a perceperii de penalități, în vederea stabilirii certitudinii creanței pretinse cu titlu de penalităţi de întârziere, se impune analizarea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile contractuale în persoana utilizatorului într-un eventual demers al creditorului, pe cale judiciară.

Factura fiscală poate fi valorificată ca titlu executoriu doar în limitele determinării costului serviciilor prestate pentru luna anterioară celei în care a fost emisă, întrucât rațiunea legiuitorului se interpretează în sensul în care caracterul executoriu al facturii fiscale este aplicabil exclusiv pentru aceste debite, în conformitate cu interpretarea restrictivă a normei cu caracter excepțional.

În plus, includerea soldului precedent sau a penalităților ori a altor majorări în factura curentă nu poate avea semnificație în planul încuviințării executării silite, ci doar în plan probator pentru executarea sau neexecutarea contractului. Astfel, aceste creanțe accesorii pot fi recuperate exclusiv pe calea unei acțiuni în realizare, în urma căreia titlul executoriu necesar recuperării sumelor în procedura de executare silită va consta în hotărârea judecătorească, în condițiile legii.

Cu privire la  încheierea nr. 995 de stabilire cheltuieli de executare din data de 25. 10.2017 emisa de B.E.J. ********** in dosarul de executare nr. 995/T/2017 pentru suma de 160 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, instanţa de apel constată că potrivit art. 638. alin1 pct. 1 Cod procedură civilă sunt titluri executorii si pot fi puse in executare silita încheierile si procesele-verbale intocmite de executorii judecatoresti care, potrivit legii, constituie titluri executorii.

Constată instanţa de apel ca fiind eronat argumentul prezentat de judecătorul fondului, în condiţiile în care art. 670 alin 5 Cod procedură civilă prevede posibilitatea recuperării cheltuielilor de executare în cazul in care din lipsa bunurilor urmaribile sau din alte asemenea cauze acestea nu pot fi recuperate de la debitor, cu exceptia onorariului executorului judecatoresc, sume ce vor fi platite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimoniala a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescriptie. Mai mult, alineatul 6 al aceluiaşi articol prevede că pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(5), incheierea constituie titlu executoriu atat pentru creditor, cat si pentru executorul judecatoresc, fără a stabili vreo situaţie de excepţie, cum este argumentul prezentat de judecătorul fondului.

Pentru considerentele expuse, raportat la dispoziţiile art. 480 C.proc.civ., Tribunalul va admite apelul declarat de apelanta Societatea ********S.A.. împotriva încheierii nr. ********/CS/01.07.2021 pronunțată de Judecătoria Iași, încheiere pe care o va schimba în parte, în sensul că se va admite în parte cererea de încuviințare a executării silite formulată de creditoarea ********SA prin  executor judecătoresc ********** din cadrul B.E.J.A **********, ********** şi **********.

Se va încuviinţa executarea silită, în oricare dintre formele prevăzute de lege, în temeiul titlurilor executorii constând în factura fiscala nr. ********/31.01.2017, factura fiscala nr. ********/28.02.2017, factura fiscala nr. ********/31.03.2017, factura fiscala nr. ********/30.04.2017, factura fiscala nr. ********/31.05.2017, factura fiscala nr. ********/30.06.2017, factura fiscala nr. ********/31.07.2017, factura fiscala nr. ********/07.09.2017 şi încheierea nr. ********de stabilire cheltuieli de executare din data de 25. 10.2017 emisa de B.E.J. ********** in dosarul de executare nr. ********/T/2017 pentru suma de 160 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, la cererea creditoarei ****************SA, împotriva  debitoarei ******** SRL.

Se va respinge cererea în ceea ce priveşte valoarea penalităţilor menţionate în facturi.

In temeiul art. 665 alin 3 Cod procedură civilă se va autoriza creditoarea sa treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinsă în titlurile executorii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta ******** S.A.. împotriva încheierii nr. ********/CS/01.07.2021 pronunțată de Judecătoria Iași, încheiere pe care o schimbă în parte, în sensul că:

Admite în parte cererea de încuviințare a executării silite formulată de creditoarea SALUBRIS SA prin  executor judecătoresc ********** din cadrul B.E.J.A **********, ********** şi **********.

 Încuviințează executarea silită, în oricare dintre formele prevăzute de lege, în temeiul titlurilor executorii constând în factura fiscala nr. ********/31.01.2017, factura fiscala nr. ********/28.02.2017, factura fiscala nr. ********/31.03.2017, factura fiscala nr. ********/30.04.2017, factura fiscala nr. ********/31.05.2017, factura fiscala nr. ********/30.06.2017, factura fiscala nr. ********/31.07.2017, factura fiscala nr. ********/07.09.2017 şi încheierea nr. 995 de stabilire cheltuieli de executare din data de 25. 10.2017 emisa de B.E.J. ********** in dosarul de executare nr. ********/T/2017 pentru suma de 160 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, la cererea creditoarei ******** SA, împotriva  debitoarei ********SRL.

Respinge cererea în ceea ce priveşte valoarea penalităţilor menţionate în facturi.

In temeiul art. 665 alin 3 Cod procedură civilă autorizează creditoarea sa treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinsă în titlurile executorii.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 14.12.2021.

Domenii speta

Spete similare