Contestaţie la executare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Completul compus din:

Pe rol soluţionarea contestaţiei în anulare formulată de  contestatorul ......................împotriva  deciziei nr. ................... pronunţată de Tribunalul Dolj-Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. .................. şi a încheierilor  de  şedinţă aferente  soluţionării cauzei în contradictoriu cu intimata ........................., având ca obiect contestaţie la executare dos. nr. ..............

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns contestatorul .....................

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că  a  fost ataşat  dosarul nr. .................... al Tribunalului Dolj si faptul  că la data de  25 mai 2022 s-.au depus la dosar concluzii scrise  formulate de intimata ...........................

Nemaifiind  alte cereri de  formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul părţii prezente pe  contestaţia  în anulare:

Contestatorul  ........................ arată că a  formulat contestaţia în anulare  si a  invocat o serie de motive în susţinerea  acesteia,  dat fiind faptul că odată ce a primit  hotărârea Tribunalului Dolj cu privire la soluţionarea contestaţiei în anulare depusă de  debitoarea -contestatoare a constatat că  sunt  incidente o serie de elemente prevăzute în Codul de pr. civilă  cât si în legislaţia europeană, care este obligatorie.

Cu privire la încălcarea securităţii raporturilor juridice,  arată faptul că daca se constată la  încetarea cercetării judecătoreşti printr-o hotărâre,  respectiv în urma faptului că niciodată pe  parcursul  judecarii cauzei  acestui apel nu s-a pus in discuţie starea de conexitate a dosarelor, e evident că se impune  ca o excepţie de ordine publică iar aceasta hotărâre  dată de Tribunal trebuie anulată în special din perspectiva incălcarii  securităţii raporturilor juridice .

Apreciază  contestatorul că ne aflăm într-o stare de conexare a dosarelor care arata clar faptul  că sunt în această cauză două procese – .................... unde intimata a formulat apel si totodată la Judecatorie  a  formulat  cerere de completare dispozitiv unde a cerut  retragerea sumei de bani platite in celălalt proces ..................... ca urmare a actului ei de renuntare la judecată si la dreptul pretins împotriva  întoarcerii executării si suspendării executării silite.

Prin acest act de renunţare, Judecătoria Craiova în mod legal a luat act de cererea de renunţare la judecată, a constatat anterior că  este o situaţie de incidentă  art. 139 Cod pr  civilă, ca atare asemănare fiind între pretenţiile pe care  le-a avut în cele  două procese, situaţie de fapt care arată  de ce  contestatorul invocă încălcarea  securităţii  raporturilor juridice pentru că prin renunţarea la judecată  si întoarcerea executării în  alt proces  care s-a  conexat  şi prin încheiere este irevocabilă cererea  contestatoarei  în temeiul celor prevăzute de art. 406  Cod. Pr. Civilă  dar coroborat cu prevederile art. 9 Cod pr. civilă  al  actului de dispoziţie  a  celui care a intentat  procesul renuntarea la judecată este irevocabilă şi ar fi cale de atac recursul în situaţia în care se declară, dar nedeclarând acest recurs  avem de-a  face cu  puterea de lucru judecat care intervine în cauza ....................., rămasă în curs de judecată.

Susţine că instanţa de apel în mod clar  a încălcat  securitatea raporturilor juridice si mai mult  a încălcat  dispoziţiile art. 478 Cod pr. civilă  cu privire la  devoluţiune. Nefiind investit tribunalul cu o cerere în  dosarul nr. ........................... nu putea  să judece  în dosarul nr. 26793/215/2019, astfel încât  din punct de vedere juridic  avem de-a face cu nulitatea absolută.

Din  această perspectivă, intervin  prevederile art. 503  alin 2 Cod  pr. civilă. Arată  că atunci  când contestatoarea apelanta  a dat în această cauză  decât  dosarul nr.  26793/215/2019  şi nu  ........................  în care calea de atac era  recursul, înţelege  să invoce  excepţia tardivităţii  pentru  că s-a  solicitat anularea în totul a deciziei.

Se mai  invocă de către  contestator  excepţia  de necompetenţa absolută a tribunalului. Cu privire la erorile  materiale, arată că  instanţa de apel nu a  observat starea de conexitate, desi intimatul creditor a  ridicat excepţii. Susţine  că tribunalul a reţinut greşit că  în momentul în care debitoarea apelantă i-a dat suma si a  semnat că a primit această  suma  cu obiecţiuni nu mai face obiect de judecată, de pretenţie, deci contestatorul nu mai poate să execute silit ceea ce a primit, astfel încât este o regretabilă eroare  facută de tribunal (pag. 14, al. 2).

În ceea ce priveşte faptul că tribunalul nu consideră că nu se acordă dobânda remuneratorie, arată faptul că  s-a considerat  că aplicarea titlului executoriu în dosarul 21098/215/2012 al Judecătoriei Timişoara s-ar putea interpreta  de la momentul în care s-a stabilit  a fi exigibilă suma, numai că  legea  prevede  că  - convenţia părţilor deroga de la orice  altă lege - şi din momentul  în care  avem de-a  face cu un prejudiciu care se constituie succesiv, simultan si concomitent  cu acesta ia naştere dobânda remuneratorie. Susţine  că trebuia acordată această dobânda  până la data  când intra în vigoare aplicarea acordării dobânzii penalizatoare  pe care  tribunalul a dat-o.

Solicită admiterea contestaţiei în anulare, schimbarea în tot a hotărârii  119/2022 pronunţată  de Tribunalul Dolj, judecarea  acesteia si să se constate ca  hotărârea  nr.  ..................... pronunţată de Judecătoria Craiova a ţinut cont de starea de fapt motiv pentru care solicită  menţinerea acesteia  ca temeinică  şi legală, pentru considerentele expuse. Depune la dosar Decizia  nr. ............din data de  28 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie  si Justitie a Romaniei cu privire la  Contestaţie în anulare. Eroare materială. Conţinutul noţiunii.

TRIBUNALUL

Prin Decizia  nr.  ......................... pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.  26793/215/2019  a fost admis  apelul formulat de apelanta-contestatoare ........................ împotriva sentinţei civile nr. ..................... pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ....................... în contradictoriu cu intimatul ......................... A fost schimbată în tot sentinţa civilă nr. ..................... pronunţată de Judecătoria Craiova in dosarul nr.  ....................... în sensul că a  fost admisă  in parte contestatia la executare. Au fost anulate  în parte actele de executare întocmite de ........................ in cadrul dosarului nr. ........................, urmând ca toate actele de executare să fie îndreptate in consecinţă, in sensul că suma datorată este de 56.479,42 lei.

A fost anulată in parte incheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare din 07.10.2019 in cadrul dosarului de executare nr. .................. instrumentat de ....................., pentru suma de ............... lei, stabilind cuantumul cheltuielilor de executare la suma totală de 2180 lei. S-a dispus întoarcerea executării pornite în dosarul ................... al ..................... prin restituirea de către intimat a sumei de 85020,78 lei reprezentând debit şi cheltuieli de executare. A fost obligat intimatul la plata către apelantă a sumei de 2000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu expert.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut următoarele: prima critica a apelantei adusa sentintei apelate vizeaza faptul ca executarea silita a inceput, iar conturile acesteia au fost poprite, fara sa existe incheierea privind stabilirea dobanzii legale ce face obiectul executarii.

In privinta acestui motiv de apel, Tribunalul a retinut ca potrivit art 628 al. 2 CPC, " În cazul în care prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii."

De asemenea, conform art. 667 CPC, "Dacă cererea de executare a fost încuviinţată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condiţiile art. 666, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu şi, dacă legea nu prevede altfel, o somaţie.", iar potrivit art 783 CPC, " Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 781 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviinţare a executării. Despre măsura luată va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor ataşa, în copie certificată, încheierea de încuviinţare a executării şi titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate."

In speta, executorul judecatoresc a comunicat debitoarei actele prevazute de lege la data de 8.10.2019, asa cum rezulta din dovezile aflate la filele 55, 56 vol II din dosarul de fond. Potrivit textelor legale citate, executorul nu avea obligatia de a comunica debitoarei si incheierea de stabilire a dobanzilor, astfel cum in mod corect a retinut prima instanta.

Prin urmare, in conditiile in care ,la data infiintarii popririi, executorul judecatoresc a calculat conform legii dobanzile datorate, comunicand , totodata, debitoarei, prin somatie, suma stabilita,  iar infiintarea popririi a avut la baza calculul respectiv, sustinerile acesteia privind inexistenta incheierii de stabilire a dobanzii legale nu pot fi primite.

Al doilea motiv de apel invocat de contestatoare se refera la cuantumul sumei ce face obiectul executarii, deoarece in mod gresit s-a cumulat dobanda legala remuneratorie cu dobanda legala penalizatoare. In cadrul acestui motiv s-a criticat si faptul ca expertiza efectuata in prima instanta s-a raportat la prevederile art. 3 al. 2 ind. 1 din Ordonanta 13/2011, desi intimatul nu avea calitatea de profesionist/comerciant, nefiind inregistrat in registrul comertului cu exploatare zootehnica.

In stabilirea cuantumului sumei datorate, instanta de apel va porni de la acest ultim aspect in privinta caruia pozitiile celor doua parti sunt divergente, calitatea de profesionist sau neprofesionist a creditorului determinand in mod diferit modul de calcul al dobanzilor.

Prin titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr. ................din ................. a Judecatoriei Timisoara, ramasa definitiva prin respingerea apelurilor, respectiv recursurilor declarate, a fost obligata parata sa achite reclamantului suma de 207.352, 76 lei, precum si dobanda legala aferenta calculata de la data de 4.10.2010 si pana la data platii efective. In cuprinsul acestei hotarari s-a argumentat faptul ca prejudiciul la plata caruia a fost obligata parata a fost produs unei microferme, in cadrul careia reclamantul desfasura o activitate profesionala in scopul obtinerii unui profit.

Aceleasi argumente se regasesc si in decizia civila nr. ................ din ................ a Tribunalului Timis prin care s-a retinut ca reclamantului i s-a produs un prejudiciu constand in pierderile suferite ca urmare a restrangerii activitatii comerciale  desfasurate anterior sistarii energieri electrice, acesta fiind pus in postura de a nu-si mai putea indeplini scopul lucrativ pentru care a infiintat ferma si, pe cale de consecinta, s-a vazut in imposibilitate de a face profit.

Prin decizia  nr. ................. din 20.05.2019 a Curtii de Apel Timisoara recursurile celor doua parti au fost respinse, retinandu-se, de asemenea, imposibilitatea reclamantului de a obtine profit din exploatarea fermei infiintate cu scop lucrativ.

Tribunalul a constatat ca producerea prejudiciului in patrimoniul reclamantului a avut loc anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, fiind incidente dispozitiile Codului Comercial in materie.

 Aşa cum prevedea art.7 din Codul comercial, „sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ având comerţul ca profesiune obişnuită". In literatura de specialitate si in jurisprudenta s-a statuat ca pentru dobândirea calităţii de comerciant de către o persoana fizică este necesara indeplinirea a trei condiţii: săvârşirea de fapte de comerţ obiective;- săvârşirea faptelor de comerţ ca o profesiune;- săvârşirea faptelor de comerţ in nume propriu.

In speta, asa cum s-a stabilit prin hotararile judecatoresti mentionate, reclamantul desfasura o activitate comerciala prin exploatarea unei intreprinderi, astfel incat, in acceptiunea Codului Comercial, acesta avea calitatea de comerciant.

Potrivit art. 3 alin. (2) din Noul Cod civil, sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere şi conform art. 3 alin. (3), constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.

Potrivit Legii de punere in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil termenul de profesionist include categoriile de comerciant, întreprinzător sau operator economic precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil. Textul menţionat înainte împreuna cu prevederile NCC, art. 3, alin (2) şi alin. (3), sunt cele două texte care explica în mod explicit noţiunea de profesionist.

Asadar, calculul dobanzii legale la care a fost obligata parata in baza sentintei Judecatoriei Timisoara, trebuie sa porneasca de la calitatea de profesionist a creditorului.

In ceea ce priveste dobanda legala aferenta debitului principal, Tribunalul a constatat ca , in raport de data de la care au fost acordate prin titlul executoriu, respectiv 4.10.2010, si pana la data platii debitului, 1.07.2019, sunt incidente prevederile OG 9/2000, precum si ale OG nr. 13/2011.

Potrivit art. 3 din OG 9/200, "Dobânda legală se stabileşte, în materie comercială, când debitorul este comerciant, la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Naţională a României.

Potrivit art. 7 din Codul comercial, sunt comercianţi cei care fac fapte de comerţ, având comerţul ca o profesiune obişnuită, şi societăţile comerciale. În toate celelalte cazuri dobânda legală se stabileşte la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Naţională a României, diminuat cu 20%.

Nivelul taxei oficiale a scontului, în funcţie de care se stabileşte dobânda legală, este cel din ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru, valabil pentru întregul trimestru următor. Nivelul taxei oficiale a scontului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Băncii Naţionale a României."

De asemenea, conform art.1 din OG 13/2011, "(1)Părţile sunt libere să stabilească, în convenţii, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât şi pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşti. (2)Dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei, este denumită dobândă remuneratorie.

(3)Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare"

Potrivit art .3 din OG 13/2011 Rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.

(2)Rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale.

(21)În raporturile dintre profesionişti şi între aceştia şi autorităţile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale."

Avand in vedere definitiile date de legiuitor celor doua tipuri de dobanda, in speta, creditorul nu este indreptatit decat la cea penalizatoare, intrucat este consecinta neindeplinirii obligatiei de plata, dobanda fiind calculata pentru perioada ulterioara scadentei.

De altfel, prin Decizia ICCJ nr 75/2020 s-a stabilit ca "Imposibilitatea cumulării celor două dobânzi decurge în mod clar din prevederile O.G. nr. 13/2011, art. 1 din acest act normativ definind cele două noţiuni de o manieră care conduce la concluzia că pentru un interval determinat de timp se poate acorda o singură dobândă, aceasta purtând denumiri diferite (remuneratorie, respectiv penalizatoare) şi având un mod de calcul diferit în funcţie de perioada pentru care se acordă, care poate să fie anterioară, respectiv ulterioară scadenţei. Dobânda calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei este denumită dobândă remuneratorie şi este egală cu rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, în timp ce dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti după data scadenţei este denumită dobândă penalizatoare şi are o valoare superioară (rata dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale)."

In ceea ce priveste cuantumul dobanzii legale penalizatoare ce mai trebuie achitata creditorului, prin raportare la calitatea acestuia de profesionist, precum si la calculul facut de expertul contabil desemnat in cauza,  instanta de apel constata ca acesta se ridica la suma de ............lei. Suma respectiva reprezinta diferenta dintre suma totala de 457.645, 04 lei datorata de catre creditor, in cuprinsul careia nu se poate include dobanda remuneratorie, potrivit motivelor enuntate,  si suma de .................... lei achitata de catre debitoare conform ordinelor de plata aflate la dosar.

Asadar, aceasta este suma pentru care trebuia demarata executarea silita si pe care executorul judecatoresc trebuia sa o mentioneze in actele de executare contestate si nu suma de 135.087, 20 lei cum in mod eronat a procedat .

In ceea ce priveste cheltuielile de executare , Tribunalul constata ca acestea au fost stabilite de catre executorul judecatoresc la nivelul sumei de 8593 lei.In acelasi timp retine ca demersurile efectuate de executor pentru recuperarea sumei de 135.087, 2 lei au constat in emiterea somatiei, a unei invitatii adresate debitoarei pentru a da lamuriri in legatura cu bunurile si veniturile obtinute, precum si adresa si instiintarile de infiintare a popririi, toate actele fiind emise la data de 7.10.2019. Pentru a evita blocarea conturilor, contestatoarea a achitat la data de 11.10.2019 suma de  .................. lei compusa din dobanzile solicitate si cheltuielile de executare.

Potrivit art 670 al. 4 CPC "Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare formulate de partea interesată şi ţinând seama de probele administrate de aceasta." In speta, avand in vedere activitatea desfasurata de executorul judecatoresc care s-a limitat la emiterea intr-o singura zi a actelor de executare, faptul platii imediate a sumei solicitate de creditor, dar si reducerea sumei a carei executare s-a solicitat, instanţa a constatat ca se impune reducerea cheltuielilor respective la suma de 2180 lei.

In ceea ce priveste capatul de cerere privind intoarcerea executarii, Tribunalul a constatat ca, prin cererea de apel, contestatoarea a solicitat schimbarea in tot a sentintei apelate in sensul admiterii contestatiei la executare astfel cum a fost formulata. De asemenea, cu ocazia dezbaterii in fond a apelului, aceasta a reiterat, prin intermediul consilierului juridic, solicitarea de intoarcere a executarii silite.

Prin urmare, criticile apelantei aduse hotararii primei instante au vizat in mod direct si acest aspect . Chiar daca debitoarea a formulat o cerere de renuntare la acest capat de cerere, prima instanta nu a luat act de renuntare in modul prevazut de lege.

Astfel, potrivit art.406 al. 6 NCPC, "Renunţarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţare. Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă."

In speta, asupra cererii de renuntare instanta s-a pronuntat prin incheierea de sedinta din data de 19.11.2019 si nu prin hotararea finala, asa cum prevede in mod expres textul legal mentionat.

De altfel, in privinta renuntarii partiale la judecata ,literatura de specialitate a statuat ca, fata de  prevederile art 406 al 6 care fac vorbire despre hotararea de constatare a renuntarii la judecata, fara a distinge dupa cum este vorba de renuntarea totala sau partiala, instanta nu va putea sa constate renuntarea partiala la judecata printr-o incheiere premergatoare.

Mai mult, chiar daca este vorba de un act de dispozitie unilateral, manifestarea de vointa a reclamantului in sensul renuntarii la judecata priveste doar efecte procedurale, astfel incat acesta poate reveni asupra renuntarii cat timp instanta de judecata nu a luat act de renuntare.  In cauza de fata, Tribunalul nu poate considera valabila renuntarea la judecata constatata prin incheiere, cu atat mai mult cu cat  la data la care s-a luat act de renuntare, contestatoarea nu a fost prezenta la  judecata. Potrivit art 723 CPC "În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului."

Asa cum s-a aratat, sumele pe care debitoarea le datoreaza creditorului sunt suma de 56.479 lei reprezentand dobanzi penalizatoare si suma de 2180 lei cheltuieli de executare.

In consecinta, toate actele de executare emise de executorul judecatoresc urmeaza a fi indreptate prin raportare la aceste sume,  potrivit art. 720 CPC care prevede ca "Dacă admite contestaţia la executare, instanţa, ţinând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseşi, va anula ori lămuri titlul executoriu."De asemenea, având in vedere ca debitoarea a achitat suma de 143.680, 20 lei , aceasta este îndreptăţită la restituirea sumei de 85020, 78 lei achitate in plus creditorului.

Prin urmare, fata de toate aceste considerente, în temeiul art. 480 al.2 CPC Tribunalul  a  admis apelul si a schimbat in tot sentinţa apelată în sensul că a admis in parte contestatia la executare. A anulat in parte actele de executare întocmite de ............................. in cadrul dosarului nr. ..................., urmând ca toate actele de executare să fie îndreptate in consecinţă, in sensul că suma datorată este de 56.479,42 lei.  A anulat în parte încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare din 07.10.2019 in cadrul dosarului de executare nr. .................. instrumentat de .................... pentru suma de 6413 lei, stabilind cuantumul cheltuielilor de executare la suma totală de 2180 lei.  S-a  dispus întoarcerea executării pornite în dosarul ......................... prin restituirea de către intimat a sumei de 85020,78 lei reprezentând debit şi cheltuieli de executare. In temeiul art. 453 NCPC, a obligat intimatul la plata către apelanta a sumei de 2000 de  lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu de expert.

La data de 04.04.2022 contestatorul .....................  a formulat  contestaţie  în anulare împotriva  Deciziei nr. ................ pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.  ......................, a considerentelor care au stat la baza acesteia şi a tuturor încheierilor de şedinţă aferente soluţionării cauzei, solicitând anularea, retractarea şi dispunerea unei noi judecări a cauzei în sens de menţinere ca temeinică şi legală, sentinţa civilă nr. ................... din 10.09.2020, pronunţată de Judecătoria Craiova.

În motivare, a arătat că această hotărâre este netemeinică şi nelegală, atât din perspectiva priorităţii imperative a dispoziţiilor dreptului european şi priorităţii acestuia faţă de dreptul naţional, statuate de marea cameră CEDO, privitoare la încălcarea securităţii raporturilor juridice, privitor la dreptul la un proces echitabil, art. 6 alin. 3 CEDO, care se coroborează cu prevederile legale privind contestaţia în anulare specială, statuată de art. 503, alin. 2, punctele 1, 2, 3 şi 3.1, care de asemenea se coroborează cu dispoziţiile legale privind procedura în apel, unde reclamă încălcarea prevederile art. 477 CPC, ca şi consecinţă a depăşirii cu ocazia judecăţii a principiului efectului devolutiv al apelului, ”tantum devolutum quandum apelandum”, coroborat cu încărcarea prevederilor art.9 CPC, dreptul de dispoziţie al părţii, ce se coroborează cu prevederile art. 406, art. 408, art. 401 CPC, şi în final cu prevederile art. 22 cpc.

A menţionat  că incidente acestei hotărâri sunt toate cele sus menţionate, care prin emiterea hotărârii atacate, i-au adus o vătămare ce nu se poate îndepărta decât prin constatarea faptului că cererea sa este admisibilă, pertinentă şi legală, necesitând a fi dispusă o rejudecare în cauză, spre a fi dată o hotărâre temeinică şi legală.

Jurisprudenţă: 1. Curtea Supremă de Justiţie, decizia ................ din 01.02.2002

Nu se poate cerceta pe calea contestaţiei la executare, legalitatea unei hotărâri judecătoreşti, şi nici nu se poate dispune anularea acesteia, însă contestatorul poate face apărări de fond, în cazul în care invocă motive de stingere a obligaţiei, când acestea sunt posterioare hotărârii ce se execută, sau în cazul în care titlul executoriu nu este emis de o Instanţă judecătorească.

2. Curtea Supremă de Justiţie, decizia ............... din 09.05.2000. In temeiul Codului de Procedură Civilă, instanţa de executare este instanţa de fond, chiar dacă hotărârea care se execută este pronunţată de către instanţa de apel, ori cea de recurs, întrucât sub acest aspect, textul nu distinge.

3.Curtea Supremă de Justiţie, decizia 415 din 02.02.200. Prin greşeală materială, în interesul CPC, trebuie înţeleasă orice eroare materială evidentă pe care o săvârşeşte instanţa de recurs, prin confundarea unor date materiale determinate ale dosarului şi care este determinată pentru soluţia pronunţată.

Pentru ca o greşeală materială să justifice o contestaţie în anulare, este necesar ca eroarea să fie substanţială, adică să constea în confundarea sau ignorarea unor împrejurări esenţiale, determinate pentru soluţia dată prin decizie în sensul în care dacă nu se săvărsa această eroare, Instanţa nu ar fi pronunţat hotărârea dată.

4. Curtea Supremă de Justiţie, decizia 5727 din 21.11.2000. Menţiunea greşită din dispozitivul hotărârii, în sensul că partea a renunţat la judecată, ci nu la dreptul pretins, aşa cum este de necontestat că s-a întâmplat în realitate, constituie o eroare materială în interesul CPC.

A susţinut că  prin deciziile CEDO ale marii camere s-a statuat că în situaţia de caz, în care o parte îşi crează un beneficiu câştigat printr-o ilegalitate, consemnat într- un titlu, constituie o faptă gravă ce necesită de îndată anularea acelui act, cu restabilirea ordinei publice. Totodată, s-a statuat de asemenea că încălcarea securităţii raporturilor juridice privitoare la titluri, acte de justiţie emise de Instanţe cu caracter definitiv, se constituie într-un atentat la ideea de justiţie şi la însăşi temelia statului de drept.

A menţionat că în speţa de faţă, fiind printre alte critici, incidenţă şi această situaţie procesuală, întrucât Tribunalul nefiind învestit absolut deloc, deci lipsit de competenţă materială absolută, s-a autoînvestit să judece altă cauză din dosar ................/215/2019, cu încălcarea tuturor dispoziţiilor legale procesuale, cauză care încă de la pronunţare, consemnată în încheiere de şedinţă ’’Hotărâre Judecătorească”, avea autoritate de lucru judecat, intimata, în calitate de reclamant în speţa sus menţionată, având prescris dreptul la acţiune, deşi procedural exista cale de atac prevăzută de lege, în speţă inadmisibilă. Intimata a înţeles să renunţe la judecată şi la dreptul pretins, atât la suspendarea executării silite, cât şi la întoarcerea executării silite care are caracter absolut şi cuprinde renunţarea la toate actele procedurale -pe care le-a făcut în vederea contestaţiei la executare.

Contestatorul a susţinut că hotărârea luată de Tribunal, ca urmare a considerentelor pe care acesta le-a avut în vedere, este clar netemeinică şi nelegală, după cum urmează:

Contestatoarea apelantă, intimata din prezenta cauză, se dovedeşte că nu a învestit Tribunalul cu -nici o cerere de recurs împotriva soluţiei dată prin încheiere, din dosarul cauzei ................./215/2019, unde Judecătoria Craiova a soluţionat cauza şi a pus capăt procesului în urma cererii precizatoare privitoare la renunţare la judecată şi la dreptul pretins, procedural judecătorul cauzei cerându-i acordul expres cu privire la acest demers procedural al intimatei, pe care contestatorul în cauză  i l-a dat, situaţie când decizia a devenit definitivă si ulterior irevocabilă.

Drept urmare, orice hotărâre a luat Tribunalul în dosarul cauzei ............../215/2019, şi de care s-a folosit respectiv de ale cărei efecte juridice s-a folosit în soluţionarea apelului declarat de intimata în dosarul .............../215/2019, unde Tribunalul avea învestire şi competenţă de judecată, este nulă de drept şi afectează de nulitate absolută totală întreaga hotărâre civilă ............/2022 din 23.02.2022 din dosarul cauzei ............../215/2019.

Al doilea criteriu se referă la faptul că la prima şedinţă de judecată a apelului, consemnată în şedinţa publică din 09.06.2021, în dosarul ................../215/2019, Tribunalul a procedat direct la probe propuse de părţi, fără ca în prealabil să dea dezlegare chestiunilor de drept care au fost ridicate de contestatoare cu ocazia apelului, încălcând prevederile legale ale apelului, în sensul că nu a pus în discuţia părţilor şi nu a lămurit obiectul învestirii, fapt ce echivalează practic cu necercetarea obiectului pricinii.

 A menţionat  că Tribunalul, având obligaţia de a aprecia ori de câte ori pe calea unei contestaţii la executare, se ridică chestiuni care ţin de aprecierea legalităţii unei hotărâri care este dată la fond cu privire de legalitatea executării silite în raport cu stabilirea dispoziţiei titlului executoriu, constând într-o hotărâre judecătorească. Instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei în apel, fiind datoare a stabili cadrul procesual sub aspectul obiectului şi tipului contestaţiei, respectiv dacă voinţa părţii contestatoare a fost în sensul formării unei contestaţii propriu-zise, sau al formării unei contestaţii la titlu. Acest fapt se cerea a fi fost întemeiat în drept de prevederile art. 22 CPC, căci se impunea cu atât mai mult cu cât legea procesuală conţine dispoziţii speciale în materie de competenţă pentru cele două tipuri deosebite de contestaţii, situaţie de caz care nu implică în contextul aceleiaşi cauze ’’contopirea cererilor de chemare în judecată sau judecarea altor cauze pe chestiuni virtuale”

Deci, Tribunalul nu a avut în vedere faptul, sau dacă l-a avut în vedere a realizat o regretabilă eroare materială, procedurală, formală, care a dat naştere ulterior la producerea altor erori procedurale, involuntare, care au generat în cele din urmă o hotărâre netemeinică şi nelegală.

A menţionat că, Tribunalul nu a avut în vedere că intimata renunţase la judecată şi la dreptul pretins, sau dacă a avut în vedere acest lucru, aşa cum se vede din considerente, a dispus neavând niciun fel de competenţă materială absolută, să nu ia act de renunţarea la judecată şi la dreptul pretins, de către intimată şi consecinţele juridice ale acestui fapt, care puneau capăt procesului, care a rămas fără obiect. În altă ordine de idei, Tribunalul nu s-a sesizat de faptul că odată declanşată executarea silită, eventualele lămuriri cu privire la întinderea, aplicarea unei hotărâri judecătoreşti, pot fi stabilite numai pe calea contestaţiei la titlu, acesta constituind momentul în timp de la care se poate uza de procedura menţionată.

A mentionat că,  în calitate de  intimat creditor, s-a opus încuviinţării apelului, cât şi dispoziţiilor privitoare la probaţiunea cu expertiză contabilă, invederând faptul că decizia dată de Judecătoria Craiova a fost temeinică şi legală, sens în care Judecătoria avusese în vedere dispoziţiile legii privitoare la stingerea unui litigiu în orice fază procesuală, încheiat cu acordul părţilor, în formă autentică scrisă, act juridic, care este cu atât mai valoros şi mai relevant, cu cât el este întocmit cu solemnitatea cerută de lege, prin medierea unui executor judecătoresc, dosar 109/2019 — .......................

Observând sensul în care Tribunalul dă dispoziţii ce echivalează practic cu necercetarea obiectului pricinii, a sesizat cu cerere scrisă Tribunalul în data de 24.11.2021, cu nr. de înregistrare ................... pentru termenul din 24.11.2021, ca să procedeze în a lua act că există un acord al părţilor prin care deja s-a făcut o mare parte din plată, mărul discordiei fiind diferenţa de dobândă legală stabilită în mod convenţional de părţi care are prioritate actului apelului depus de intimată, totodată a ridicat excepţia de ordine publică a existenţei tranzacţiei prevăzute de CC, art. 2267, la care instanţa era obligată să ia act şi să consemneze, părţile fiind de faţă, şi să statueze asupra calităţii juridice a tranzacţiei.

Totodată, observând că instanţa, Tribunalul, nu a dat o dezlegare cu privire la obiectul cauzei deduse judecăţii, a solicitat în scris în cererea înregistrată la pagina 81 alin. 2, să soluţioneze clarificarea obiectului cauzei în curs de judecată şi să ia act de excepţiile ridicate în curs de soluţionare, întrucât se punea capăt procesului, pentru că legea priveşte cu prioritate faptul că acordurile părţilor privind încetarea litigiului au prioritate absolută, Tribunalul însă nu numai că a ignorat cele învederate, ba mai mult, a constrâns fortuit prin abuz de drept apelanta reclamantă, ........................., să-şi susţină pretenţiile la care în mod irevocabil nu mai avea drept.

În concluzie, Tribunalul a depăşit limitele investiturii sale prin aceea că nu s-a limitat la ceea ce s-a cerut la fond, încălcând principiul devoluţiunii şi nici nu a realizat că aceeaşi cauză din 2 dosare separate nu poate fi înţeleasă juridic procedural ,  ca o contopire, respectiv desfiinţarea definitivă a unui dosar  în folosul altui dosar, termenul de acaparare procesuală exclude de la lege, nu există.

În acest sens, a invocat Decizia nr. ................... din 24.03.2016, emisă  de Curtea Constituţională, unde, prin reţinerile sale , înţelege că art. 139 CPC, excepţia conexităţii este reglementată în cadrul cap. IV, Incidente procedurale privitoare la competenţa Instanţei, al titlului III, Competenţa Instanţelor judecătoreşti, din CPC.  Conexitatea reprezintă un caz de prorogare de competenţă prin care se urmăreşte asigurarea unei bune judecăţi şi presupune existenţa a două sau mai multe cauze, care se află în primă instanţă, înaintea aceleiaşi instanţe, sau a unor instanţe deosebite, de acelaşi grad, sau grad diferit, în care sunt aceleaşi părţi, sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au strânsă legătură între ele.

Curtea a observat că excepţia conexităţii se invocă în fata instanţei ulterior sesizate, cel mai târziu la primul termen de judecată, de părţi, sau de instanţă din oficiu, excepţia se soluţionează prin încheiere de către ultima instanţă precizată în ordine cronologică, care va dispune trimiterea dosarului mai întâi învestite. încheierea prin care se soluţionează excepţia conexităţii poate fi atacată numai o dată cu fondul, iar potrivit alin. 6, art. 139 CPC, cauzele conexate pot fi disjuncte în orice stare a judecăţii dacă numai una dintre ele este în stare de judecată.

A menţionat că în situaţia de faţă, Tribunalul, deşi a constatat că este învestit doar cu cauza ................../215/2019, abuziv şi neînvestit, fără drept prescris a judecat cauza ......................./215/2019.

Curtea Constituţională continuă cu explicaţii astfel: ”Din modul de reglementare a excepţiei conexităţii, Curtea reţine că aceasta nu pune în discuţie fondul dreptului, şi se referă la modul de desfăşurare al procesului, conexitatea fiind, astfel cum rezultă din dispoziţia alin. 1 art. 139 CPC, o măsură mai bună de administrare a justiţiei asupra căreia Instanţele judecătoreşti pot aprecia în vederea pronunţării unor hotărâri contradictorii.

Astfel, în pofida conexării, cauzele nu îşi pierd din individualitate, ele urmând doar, a fi soluţionate împreună, proces în cadrul căruia părţile îşi pot realiza drepturile şi pretenţiile la fel ca şi în cazul în care pricinile ar fi fost judecate separat.

A susţinut  contestatorul că confuzia Tribunalului este aceea că a judecat cauzele împreunat, ci nu separat, iar necompetenţa absolută din cauza ................../215/2019, de rejudecare a acestei cauze, prin administrarea cauzei .................../215/2019 atrage necompetenţa materială absolută şi nulitatea hotărârii date ca efect al nulităţii şi nerespectării autorităţii de lucru judecat din cauza ......................./215/2019.

Într-o atare situaţie, prevederile CEDO, cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6, alin. 3, prevăzute de asemenea de art. 21, alin. 3, Constituţia României, sunt evidente întrucât intimata contestatoare se dovedeşte că nu a exercitat nicio cale de atac, atât împotriva încheierii de soluţionare a excepţiei conexităţii şi nici împotriva propriului act de renunţare la dreptul pretins, hotărârea fiindu-i opozabilă, iar dreptul la acţiune prescris, iar Tribunalul, în mod abuziv a soluţionat şi aceste chestiuni, sens în care, în loc să respingă apelul ca inadmisibil, l-a admis în consecinţă, a recalificat renunţarea la judecată şi la dreptul pretins împotriva voinţei părţii ca nesustenabilă şi a dispus întoarcerea executării silite, drept pe care contestatoarea intimată nu îl mai avea, ca efect al legii.

In consecinţă, a solicitat admiterea  prezentei contestaţii în anulare împotriva Deciziei nr.119/2022, aşa cum a fost ea formulată în temeiul art. 504, cere să fie considerată admisibilă, şi în temeiul art. 508 CPC, instanţa să dea curs cererii sale privind anularea sus menţionatei hotărâri, să dispună rejudecarea cauzei, iar cu ocazia judecăţii să menţină ca temeinică şi legală sentinţa civilă .................../10.09.2020, pronunţată de Judecătoria Craiova, cu obligarea reparaţiei prejudiciului produs şi suportarea cheltuielilor ocazionate cu susţinerea acestei cereri.

Analizând contestaţia în anulare , tribunalul reţine următoarele:contestatorul invoca dispoziţiile art. 503 Cpc al. (2) , conform cărora : Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

De asemenea  contestatorul invoca şi dispoziţiile al (3) al aceluiaşi articol, conform cărora :  Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.

În speţă este atacata cu această cale extraordinara de atac de retractare , Decizia cu nr. ............../2022 pronunţata de Tribunalul Dolj în dosarul cu nr. ................./215/2019 .

Tribunalul constată că legiuitorul a exclus ca şi motiv al contestaţiei în anulare art. 503 al. 2 pct 3 Cpc , atunci când este vorba de o decizie pronunţata în apel şi prin urmare instanţa nu se poate raporta la acest punct, chiar daca este menţionat în cerere de contestator, legiuitorul fiind în drept să legifereze, iar judecătorul să interpreteze şi să aplice legea , facă a avea posibilitatea să adauge la lege.

 În ceea ce priveste motivul invocat de contestator , respectiv art. 503 al. 2 pct 1 cpc , acesta  prevede un motiv de nelegalitate a deciziei din apel atunci când hotarârea a  fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa  a omis să se pronunţe asupra acesteia.

Contestatorul susţine că Tribunalul nefiind învestit absolut deloc, deci lipsit de competenţă materială absolută, s-a autoînvestit să judece altă cauză din dosar .............../215/2019, cu încălcarea tuturor dispoziţiilor legale procesuale.  Intimata a înţeles să renunţe la judecată şi la dreptul pretins, atât la suspendarea executării silite, cât şi la întoarcerea executării silite care are caracter absolut şi cuprinde renunţarea la toate actele procedurale -pe care le-a făcut în vederea contestaţiei la executare.

Tribunalul analizând acest motiv al contestaţiei  reţine că primul termen de judecata în dosarul nr. ................/215/2019 a fost la data de 9 iunie 2021 cand nu s-a invocat vreo necompetenta a Secţiei a II a Tribunalului nici din oficiu nici de către contestator prin întâmpinarea de la dosar, motiv pentru care s-au discutat probele ce urmau să fie administrate în cauza .

Pe de altă parte , trebuie reţinut că , tribunalul  ca instanţă de apel judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă (art. 95 pct. 2 NCPC), şi anume hotărârile pronunţate în cererile prevăzute de art. 94 pct. 1 lit. a)-j) NCPC, precum şi în alte cereri date în competenţa judecătoriei, prin norme speciale, şi care sunt susceptibile de a fi atacate cu apel (spre exemplu, hotărâri pronunţate de judecătorie ca instanţă de executare).

Rezultă că tribunalul are competenţă, ca instanţă de apel, dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiţii: - judecătoria a pronunţat o hotărâre în primă instanţă; şi  nu există un text de lege care să prevadă că hotărârea pronunţată în primă instanţă este dată fără drept de apel ori este susceptibilă numai de recurs, condiţii îndeplinite în cauza .

În speţă nu este vorba de vreo excepţie de necompetenta materiala invocata de părţi asupra căreia tribunalul să fi omis să se pronunţe  şi nici de încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei , fiind vorba de un complet compus  potrivit legii din doi judecători, deci aceste critici nu pot fi primite faţă de cele reţinute mai sus. 

Contestatorul  susţine în continuare că  Tribunalul, deşi a constatat că este învestit doar cu judecarea cauzei nr.  ................./215/2019, abuziv şi neînvestit, fără drept prescris a judecat cauza  nr. ............../215/2019.

Referitor la aceste critici , după cum se poate observa obiectul dosarului cu nr. 26794/215/2019 îl reprezintă suspendarea executării silite începută de BEJ Talpa Neacşu Cristian Florian şi Terpovici Laurentiu Bogdan în dosarul nr. ............./E/2019 până la soluţionarea definitiva a contestaţiei la executare care s-a înregistrata în alt dosar cu nr. .............../215/2019.

 Instanţa de executare a stabilit  în dosarul  ................/215/2019 cauţiunea pentru soluţionarea cererii de suspendare a executării silite , dar contestatoarea  Distribuţie Energie Oltenia  SA – fosta CEZ Distributie SA a depus la fila 74 în dosarul de mai sus o cerere intitulata -precizare , în care menţiona că nu înţelege să depună cauţiunea stabilită de instanţă , urmare a faptului că în dosarul cu nr. ............../215/2019 a formulat contestaţie la executare împotriva aceluiaşi dosar execuţional şi a cerut anularea actelor de executare  silită , iar termenul pentru soluţionarea cererii de suspendare a fost prea mare astfel încât poprirea instituită  asupra conturilor sale şi-a produs efectele , motiv pentru care nu a mai insistat în soluţionarea acestei cereri.

Se mai reţine că la data de 19.11.2019 s-a pus în discuţie de către prima instanţă  conexarea dosarului ................/215/2019 la dosarul cu nr. .............../215/2019, iar în urma admiterii  excepţiei s-au conexat dosarele .

Pe de altă parte Judecătoria Craiova în dosarul cu nr. ............./215/2019, a luat act de renunţarea la judecata cererii de suspendare a executării silite formula de Distribuţie Energie Oltenia  SA şi la  întoarcerii executării silite prin Încheierea pronunţata la data de 19.11.2019, raportat la prevederile art. 9 Cpc .

Trebuie reţinut că apelanta Distribuţie Energie Oltenia  SA – fosta CEZ Distributie SA, singura care a atacat  cu apel sentinţa cu nr. ............./2020 pronunţata de Judecătoria Craiova , nu aduce critici cu privire la Încheierea din 19.11.2019 a primei instanţe prin care s-a luat act de renunţarea la judecata , iar pe de altă parte o hotarâre judecătorească nu poate fi data cu mai multe cai de atac , putând fi atacata  doar cu calea prevăzută de lege .

Cum în speţă este vorba de o procedura speciala, şi anume executarea silită, dosarul de executarea fiind din 2019 , adică după intrarea în vigoare a noului  cod de procedura silită, se aplica dispoziţiile art. 24 cpc raportat la art. 650 al. 3 Cpc , conform cărora hotărârea data în cadrul contestaţiei la executare poate fi atacata numai cu apel în 10 zile de la comunicare .

Prin urmare , chiar şi în situaţia în care partea care a formulat contestaţia la executare în cadrul căreia cere suspendarea executării silite , iar ulterior înţelege să renunţe  la judecata acestei  cereri , pe durata procesului, instanţa luând act de solicitarea părţii prin încheiere interlocutorie , nu duce la concluzia că la finalul procesului are deschisă şi calea apelului cu privire la contestaţia  executare cât şi calea recursului cu privire la încheierea prin care instanţa a luat act de renunţarea la judecată, ci este vorba de o singura cale de atac prevăzută de legiuitor .

Contestatorul  aduce critici şi cu privire la conexarea dosarelor , susţinând că aceste  cauzele nu îşi pierd din individualitate, ele urmând doar, a fi soluţionate împreună, proces în cadrul căruia părţile îşi pot realiza drepturile şi pretenţiile la fel ca şi în cazul în care pricinile ar fi fost judecate separat, dar în speţă nu este vorba de obiecte diferite , ci de acelaşi dosar de executare silită, şi de două cereri de suspendare a executării silite, una cerută în  dosarul conexat, iar alta în dosarul în  care partea interesata a formulat contestaţie la executare.

Mai trebuie reţinut că şi în dosarul cu nr. 26793/215/2019 contestatoarea ......................, a formulat şi petitul accesoriu privitor la suspendarea executării silite , şi prin urmare acest petit este identic cu cererea din dosarul  ................./215/2019, neputând fi vorba de cereri diferite care  să atraga competente diferite de soluţionare. 

 Tribunalul  reţine că prin Sentinţa cu nr. ................./2020 pronunţata de Judecătoria Craiova , instanţa de executare s-a pronunţat pe contestaţia la executare din dosarul  ............../215/2019 şi urmare a faptului că cererea din dosar ................./215/2019 având ca obiect suspendare executare silita era identica cu penultima cerere formulata în cadrul dosarului cu nr .............../215/2019, deci nu era vorba de un dosar cu un alt obiect .

Precizările de mai sus sunt necesare , pentru a înţelege că toate susţinerile contestatorului din cadrul contestaţiei în anulare sunt nefondate în ceea ce priveste decizia Tribunalului Dolj cu nr. 119/2022.

Astfel, se susţine de către contestator că orice hotărâre a luat Tribunalul în dosarul cauzei ................/215/2019,  ale cărei efecte juridice s-a folosit în soluţionarea apelului declarat de intimata în dosarul .................../215/2019, unde Tribunalul avea învestire şi competenţă de judecată, este nulă de drept şi afectează de nulitate absolută totală întreaga hotărâre civilă ............./2022 din 23.02.2022 din dosarul cauzei .............../215/2019.

Nu se poate reţine nulitatea Deciziei 119/2022 , ţinând cont că nu este incident vreunul din cazurile prevăzute de art. 176 Cpc, respectiv pct. 3 , referitor la competenta tribunalului de a soluţiona apelul formulat, pentru considerentele deja expuse.

Contestatorul susţine că în apel tribunalul nu a fost învestit cu vreo  cerere de recurs împotriva soluţiei dată prin încheiere, din dosarul cauzei .............../215/2019, unde Judecătoria Craiova a soluţionat cauza şi a pus capăt procesului în urma cererii precizatoare privitoare la renunţare la judecată şi la dreptul pretins, procedural judecătorul cauzei cerându-i acordul expres cu privire la acest demers procedural al intimatei, pe care contestatorul în cauză  i l-a dat, situaţie când decizia a devenit definitivă si ulterior irevocabilă.

Contrar celor susţinute de contestator, tribunalul ,  reţine că prima instanţă în dosarul cu nr. ..................../215/2019 nu s-a pronunţat pe vreo cerere de renuntare la judecata cererii de suspendare a executării silite , care oricum era formulata şi în dosarul nr. ................./215/2019, fiind accesorie cererii principale care avea ca obiect contestaţie la executare , iar pe de altă parte astfel de cereri se pot formula separat de contestaţia la executare sau odata cu aceasta. În acest dosar  ......................... a învedereat instanţei de executare că nu mai insistă în cererea formulată, conform principiului disponibilităţii părţilor care guverneaza procesul civil, astfel încât instanţa de executare după conexarea dosarelor , a luat act de renunţarea la judecată în dosarul cu nr. ................../215/2019, urmare a identităţii de obiect a cererilor. 

Contestatorul mai susţine în cadrul contestaţiei în anulare că Tribunalul când a judecat apelul împotriva sentinţei civile nr. .............../2020 pronunţata de Judecătoria Craiova  a  procedat la discutarea probelor  propuse de părţi, fără ca în prealabil să dea dezlegare chestiunilor de drept care au fost ridicate de contestatoare cu ocazia apelului, încălcând prevederile legale ale apelului, în sensul că nu a pus în discuţia părţilor şi nu a lămurit obiectul învestirii, fapt ce echivalează practic cu necercetarea obiectului pricinii.

Aceste aspecte ţin de judecată şi de modul de administrare a dosarului, care nu pot constitui motiv al contestaţiei în anulare , cât timp se tinde la schimbarea soluţiei definitive , printr-o reinterpretare în fapt şi în drept a situaţiei litigante, ceea ce este inadmisibil.

Se mai susţine că  în calitate de  intimat creditor, s-a opus admiterii  cât şi probei cu  expertiză contabilă, învederând faptul că decizia dată de Judecătoria Craiova a fost temeinică şi legală, dar aceste aspecte nu pot face obiect unei contestaţii în anulare , iar pe de altă parte instanţa este în drept , chiar din oficiu să dispună administrarea oricărei probe daca apreciaza că este utila şi duce la soluţionarea litigiului, conform art. 254 al. 5 Cpc .

Un alt motiv este întemeiat pe art. 503 al. 2 pct  2 Cpc , respectiv -dezlegarea dată apelului  este rezultatul unei erori materiale.

 Tribunalul reţine că nici acest motiv nu este întemeiat deoarece prin greseala materiala se înţelege  aceea greşeală pe care o comite instanţa involuntar, prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale şi care stau la baza soluţiei pronunţate.

În consecinţă, textul de lege vizează greşeli de fapt, involuntare, iar nu greşeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare şi aplicare a unor dispoziţii legale sau de rezolvare a unui incident procedural. O altă interpretare a acestor dispoziţii legale ar da părţilor posibilitatea de a se plânge aceleiaşi instanţe care a pronunţat hotărârea, iar nu unei instanţe superioare, de modul în care, de exemplu , a apreciat probele şi a stabilit raporturile dintre părţi sau de modul în care a analizat motivele de recurs sub aspectul legalităţii - ceea ce ar echivala cu dreptul părţilor de a obţine o reformare a hotărârii, ceea ce este inadmisibil.

Astfel, greşeala materială  conform textului de lege invocat constituie o eroare de ordin procedural a cărei gravitate a determinat pronunţarea unei soluţii evident greşite. Textul nu permite reluarea judecăţii atunci când una dintre părţi este nemulţumită de modul în care a fost rezolvat fondul problemelor deduse judecăţii. În atare ipoteză, nu este vorba de o greşeală materială , ci de o nemulţumire de fond a intimatului -pârât , care nu poate fi primita pe această cale , urmare a faptului că se tinde la o nouă judecata a apelului , ceea ce ar încălca grav autoritatea de lucru judecat, principiul securităţii raporturilor juridice şi art. 6 din CEDO, şi prin urmare restul criticilor va fi înlăturat ca nefondat.

Un alt motiv  al contestaţiei în anulare este întemeiat pe art. ............. al. 2 pct 4  Cpc , respectiv  - instanţa de apel în cazul nostru  nu s-a pronunţat asupra unuia dintre apelurile  declarate în cauză.

După cum se poate observa , legiuitorul a prevăzut un motiv întemeiat pe faptul că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unuia dintre apelurile declarate, or în speţă a formulat apel doar ................................., şi prin urmare intimatul din apel nu are vreun interes legitim pentru a invoca acest motiv.

Doar în situaţia în care la rândul său intimatul avea un apel incident iar instanţa în apel omitea să se pronunţe asupra lui , justifica un interes personal, şi legitim , respectiv calitatea procesuala activa cerută de lege pentru a invoca acest pct. 4 , ceea ce nu se poate reţine în cauza .

 Faţă de toate considerentele expuse , reţinând că în cauza nu sunt incidente motivele invocate de contestator, în baza art. 508 al. 1 şi 4 Cpc va respinge contestaţia în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul ................  în contradictoriu cu intimata ......................,  împotriva deciziei civile nr. .................../23.02.2022 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ................./215/2019.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei conform art. 402 C. Proc. Civ., azi ....................

Domenii speta

Spete similare