Plângere împotriva Ordonanţei Parchetului

DOSAR NR. ....................................

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA  SECTORULUI .......................................................

SENTINŢA PENALĂ NR. ..................................

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA DATA DE : ...............................

PRESEDINTE – .............................................

GREFIER – .........................................................

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror ...................................................

Pe rol soluţionarea cauzei penale privind pe petentul .........................................., având ca obiect plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, conform art. 2781 C.p.p.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns petentul, reprezentat de apărător, conform delegaţiei de substituire depusă la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei faptul că Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector .............................. Bucureşti a înaintat instanţei dosarul de urmărire penală nr. ..................................

Apărătorul ales al petentului solicită a i se încuviinţa proba cu actele de la dosar.

Reprezentanta Ministerului Public, de asemenea, solicită proba cu actele aflate la dosar.

Deliberând, instanţa încuviinţează probele astfel cum au fost solicitate.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul ales al petentului solicită admiterea plângerii, astfel cum a fost formulată şi infirmarea soluţiilor din faza de urmărire penală.

Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a plângerii.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată că, pe rolul acestei instanţe a fost înregistrată la data de ...................... sub nr. .........................., plângerea formulată de petentul ........................... împotriva soluţiilor pronunţate în dosarul de urmărire penală nr.................................

În motivarea plângerii petentul a arătat în esenţă că nu este de acord cu soluţiile pronunţate în faza de urmărire penală pentru faptul că în cauză exista o cauză de nepedepsire prev. de lege pentru faptul că acesta şi-a retras mărturia mincinoasă înainte de a se pronunţa o soluţia în cauză.

A fost ataşat dosarul nr. .............................. ce a stat la baza emiterii soluţiilor atacate prin prezenta plângere.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de ................... Judecătoria Sectorului ................... a sesizat în dosarul nr. ............................ parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului .......................... pentru săv. de către petentul ................................... a infr. prev. de art. 260 C. pen. cu privire la declaraţiile date de acesta în cauza respectivă. 

Prin ordonanţa din data de ............................ s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni administrative a petentului pentru infr. prev. de art. 260 C. pen.

Prin ordonanţa nr. ....................... din data de ................................ a fost respinsă plângerea petentului ca neîntemeiată.

Analizând plângerea petentului formulată în cauză instanţa reţine că, constituie infr. de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 alin. 1 C. pen. fapta martorului care într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase, ori nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat.

În alin. 2 al aceluiaşi articol este prev. şi o cauză specială de nepedepsire şi anume că fapta prevăzută în alineatul precedent nu se pedepseşte dacă, în cauzele penale mai înainte de a se produce arestarea inculpatului, ori în toate cauzele mai înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul îşi retrage mărturia.

În alin. 3 se prevede ca şi circumstanţă atenuantă faptul că dacă retragerea mărturiei a intervenit în cauzele penale după ce s-a produs arestarea inculpatului sau în toate cauzele după ce s-a pronunţat o hotărâre sau după ce s-a dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, instanţa va reduce pedeapsa potrivit art. 76.

Instanţa va analiza mai întâi dacă în cauză soluţia procurorului de caz este una legală şi temeinică în ceea ce priveşte întrunirea elementelor constitutive ale infr. prev. de art. 260 alin. 1C. pen.

Astfel din înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv declaraţiile petentului, declaraţiile numitului ......................., declaraţiile petentului din dosarul nr. .......................... al Judecătoriei Sectorului .................................. rezultă faptul că deşi iniţial petentul a arătat că a semnat procesul verbal din data de ............................ ulterior acesta a revenit şi a arătat că nu l-a semnat şi că nici măcar nu ar fi fost de faţă în acea zi şi că semnătura nu îi aparţine. Chiar şi în declaraţia dată în faţa organelor de poliţie la data de .......................................... petentul a arătat că nu îşi aminteşte să fi semnat procesele verbale încheiate de către organele de poliţie în acea dată.

Şi în declaraţia dată în ................................ petentul reafirmă că nu a semnat procesul verbal din acea dată şi că nu a fost de faţă la încheierea acestuia, dar totuşi în ultimul alineat recunoaşte şi regretă fapta.

În cauză instanţa apreciază că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infr. prev. de art. 260 alin. 1 C. pen. în condiţiile în care, audiat ca martor în dosarul nr. ................................ al Judecătoriei Sectorului ...................................., petentul a făcut afirmaţii mincinoase, respectiv că nu a fost de faţă la întocmirea procesului verbal din data de ................................, deşi iniţial afirmase că fusese prezent în acea zi şi că semnase acel proces verbal.

Chiar dacă petentul susţine că afirmaţiile sale nu constituiau împrejurări esenţiale asupra cărora să fi fost întrebat instanţa nu poate primi aceste susţineri deoarece sunt considerate esenţiale împrejurările care pot servi la stabilirea adevărului şi la justa soluţionare a cauzei.

Ori petentul, fiind întrebat dacă a prezent în acea zi la controlul efectuat şi dacă îşi recunoaşte semnăturile de pe procesele verbale a afirmat sub prestare de jurământ că nu, afirmaţii ce puteau influenţa soluţia instanţei şi astfel justa soluţionare a cauzei.

Problema indicată de către petent cu privire la materia contravenţională şi relevanţa declaraţiilor martorilor asistenţi prin prisma art. 19 din OG nr. 2/2001 nu este de natură să influenţeze caracterul mincinos al declaraţiilor făcute de către petent cu privire la aspecte esenţiale din ziua controlului şi care evident ar fi ridicat problema legalităţii procesului verbal întocmit în acea, dacă instanţa civilă ar fi dat relevanţă declaraţiilor acestui petent.

Cu privire la o aşa zisă practică unitară a instanţelor civile cu privire la martorii asistenţi instanţa reţine că acest fapt nu are nicio relevanţă asupra declaraţiilor cu caracter mincinos ale petentului din faţa instanţei civile, declaraţii care puteau influenţa stabilirea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

În legătură cu afirmaţiile petentului că instanţa care a soluţionat cauza nu a luat în seamă declaraţiile sale când a soluţionat şi a respins plângerea contravenţională, neproducându-se astfel nicio consecinţă juridică cu privire la finalitatea dosarului civil, instanţa reţine că infracţiunea de mărturie mincinoasă se consumă în momentul în care ascultarea martorului a luat sfârşit şi acesta semnează depoziţia făcută.

Infracţiunea de mărturie mincinoasă fiind o infracţiune de pericol consumarea acestei infracţiuni nu este condiţionată de producerea vreunei alte urmări în afara celei constând în crearea stării de pericol pentru normala desfăşurare a activităţii de înfăptuire a justiţiei.

De aceea, nu interesează dacă depoziţia mincinoasă a fost sau nu luată în considerare de organul judiciar, dacă a determinat sau nu luarea unor măsuri sau pronunţarea unei hotărâri sau darea altei soluţii.

Chiar dacă depoziţia mincinoasă nu a fost luată în considerare şi deci nu a influenţat cu nimic soluţia pronunţată, făptuitorul răspunde potrivit art. 260 alin. 1 C. pen., deoarece infr. s-a consumat în momentul în care s-a făcut depoziţia.

Reţinând astfel că în cauză sunt întrunite condiţiile cumulative ale infr. prev. de art. 260 alin. 1 C. pen. aşa cum în mod corect a apreciat şi procurorul de caz (şi deci nu se putea dispune scoaterea de sub urmărire penală în baza art. 10 lit. d C.p.p. aşa cum a susţinut petentul) instanţa va analiza mai departe dacă în cauză erau îndeplinite condiţiile art. 260 alin. 2 C. pen. aşa cum susţine petentul.

Având în vedere textul legal menţionat mai sus instanţa reţine că fapta de la alin. 1 nu se pedepseşte dacă, în cauzele penale mai înainte de a se produce arestarea inculpatului, ori în toate cauzele mai înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul îşi retrage mărturia.

Aşadar instanţa reţine că condiţia legii este îndeplinită dacă nu s-a dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase. Aceasta înseamnă că făptuitorul beneficiază de cauza de nepedepsire chiar dacă îşi retrage mărturia şi după ce s-a dat o altă soluţie, dar nu ca urmare a mărturiei mincinoase.

Ori din actele şi lucrările dosarului nu rezultă că petentul şi-ar fi retras în vreun moment mărturia mincinoasă chiar şi după pronunţarea soluţiei de către Judecătoriei Sectorului .....................Bucureşti din data de ........................, acesta arătând în declaraţiile sale din ........................... şi ................................... că a dat declaraţii diferite, fără a exista vreo menţiune că ar fi făcut declaraţii mincinoase pe care mai mult să şi le retragă ca să beneficieze de disp. art. 260 alin. 2 C. pen.

Singura menţiune existentă pe declaraţia din data de ....................... (fila ................. d.u.p.) că recunoaşte şi regretă fapta nu poate fi primită ca vreo retragere expresă a declaraţiilor mincinoase în condiţiile în care din conţinutul celor două declaraţii rezultă că în niciun moment petentul nu a afirmat că ar fi făcut declaraţii mincinoase despre cele petrecute la data de ...................

 Potrivit art. 18? C. pen. nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

 La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

 În cazul faptelor prevăzute în prezentul articol, procurorul sau instanţa aplică una din sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute în art. 91.

 Având în vedere principiul neagravării situaţiei juridice a persoanei care formulează o cale de atac împotriva unei soluţii instanţa reţine că soluţia dispusă faţă de petentul ................................ în faza de urmărire penală corespunde criteriilor prev. în art. 18? C. pen. dat fiind atingerea adusă unei dintre valorile apărate de lege, conţinutul concret, modalitatea de acţionare a petentului prin raportare şi la persoana şi conduita acestuia.

 De asemenea cuantumul amenzii administrative aplicate petentului corespunde întru-totul activităţii, modalităţii de operare şi personalităţii acestuia, neimpunându-se reducerea acestuia în condiţiile în care şi aşa cuantumul este orientat spre minimul prev. de lege.

 Faţă de aceste motive instanţa va respinge plângerea petentului şi va menţine soluţiile dispuse în faza de urmărire penală.

 Constatând culpa petentului în pornirea prezentului proces penal instanţa îl va obliga la plata cheltuielilor de judecată ocazionate.

 PENTRU ACESTE MOTIVE

 ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

 În baza art. 2781 alin. 8 lit. a C.pr.pen., respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul ........................, cu domiciliul ales la S.C.A. „.......................”, cu sediul în Bucureşti, str. ............................. nr. ......................, Sectorul .......................................

 Menţine ordonanţa procurorului de caz din data de ................................. dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului ............................ în dosarul nr. ................................., precum şi Ordonanţa Prim-procurorului aceluiaşi Parchet nr. .................. din data de .......................................

 În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., obligă petentul la plata sumei de .......................... lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru procuror şi de la comunicare pentru petent.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, .................................

PREŞEDINTE, GREFIER,

1

Domenii speta

Spete similare