Aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la plata taxei judiciare de timbru în cazul cererilor întemeiate pe disp.art.400/1 cod procedură civilă şi art.33 codul familiei. Neexercitarea cererii de reexaminare prev.de art.18 alin.2 din Legea 146/1997...

Aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la plata taxei judiciare de timbru în cazul cererilor întemeiate pe disp.art.400/1 cod procedură civilă şi art.33 codul familiei.

Neexercitarea cererii de reexaminare prev.de art.18 alin.2 din Legea 146/1997. Consecinţe.

Decizia civilă nr. 131/R din 10 februarie 2006  a Curţii de Apel Galaţi

Prin acţiunea formulată reclamanta C.P. a solicitat în contradictoriu cu soţul său C.N, să se constate că are o contribuţie de 90 % la dobândirea bunurilor comune.

T.M. a formulat cerere conexă solicitând partajarea bunurilor comune dobândite de soţii C.P. şi C.N.

În motivarea cererii arată că este creditoarea pârâtului C.N., având o creanţă stabilită prin hotărâre judecătorească ce constituie titlu executor.

Instanţa de fond a anulat cererea creditoarei T.M. ca insuficient timbrată, reţinând că aceasta a contestat cota de contribuţie a reclamantei C.P. la dobândirea bunurilor comune şi avea obligaţia să timbreze la valoarea de 40 % a bunurilor.

Instanţa de apel, respinge apelul ca nefondat, reţinând că motivele de apel privitoare la stabilirea taxei judiciare de timbru sunt nefondate, de vreme ce nu s-a exercitat calea de atac specială prevăzută de art.18 alin.2 din Legea 146/1997.

Ca urmare a recursului declarat de T.M., s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, reţinând următoarele:

Creditoarea T.M. şi-a întemeiat cererea pe disp.art.33 din codul familiei.

În temeiul disp.art.400/1 cod procedură civilă, împărţirea  bunurilor proprietate comună poate fi hotărâtă la cererea părţii interesate şi în cadrul judecării contestaţiei la executare.

Creditoarea are legitimare procesuală să solicite partajarea bunurilor comune în temeiul disp.art.33 alin.2 codul familiei şi art.400/1 cod procedură civilă, ca fiind terţ faţă de comunitatea de bunuri a celor doi soţi.

Fiind în cadrul unei proceduri de executare silită, instanţa de fond în mod greşit a considerat că prin cererea formulată, creditoarea contestă cota de contribuţie a reclamantei la dobândirea bunurilor comune şi drept urmare trebuie să aplice  dispoziţiile art.7 din Normele metodologice de aplicare a Legii 146/1997.

Creanţa acesteia este stabilită, printr-o hotărâre judecătorească, ce constituie titlu executoriu.

Potrivit disp.art.2 alin.2 din Legea 146/1997, în cazul contestaţiei la executare silită, taxa de timbru, indiferent de valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă, nu poate depăşi 1.830.000 lei.

Raţiunea acestei dispoziţii legale este tocmai pentru a evita dubla impunere, reclamanta-creditoare achitând o taxă judiciară de timbru cu ocazia judecării cauzei în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 779 din 17 decembrie 1998 a Tribunalului Brăila.

Faţă de aceste considerente s-a reţinut că instanţa de fond nu a intrat în cercetarea fondului cauzei, calificând greşit cererea, nu a făcut aplicarea disp.art.33 şi 34 din codul familiei în referire la art.400/1 cod procedură civilă.

De asemenea, instanţa de apel nu a analizat fondul cauzei, reţinând în mod greşit că neexercitarea dreptului de a formula cerere de reexaminare cu privire la dispoziţia instanţei în ceea ce priveşte timbrajul, îngrădeşte dreptul părţii de a exercita căile legale de atac împotriva unei hotărâri prin care i se anulează o cerere.

Chiar dispoziţiile Legii 146/1997 art.11, prevăd posibilitatea exercitării apelului sau recursului împotriva unei hotărâri de anulare a cererii ca netimbrată.

Pe calea soluţionării unei cereri de reexaminare, în temeiul art.18 din Legea 146/1997 care este soluţionată de aceeaşi instanţă, se dă posibilitatea ca instanţa să revină asupra unei dispoziţii în ceea ce priveşte modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, a cuantumului acesteia.

Domenii speta

Spete similare