Decizia civila nr.400/A

DOSAR NR.5138/2005  ( 34140/3/2005)

ROMANIA

TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A-V- A CIVILA

DECIZIA CIVILA NR:400/A

Sedinta publica de la data de10.03.2006

Tribunalul compus din :

PRESEDINTE- EUGENIA GHIUGAN

JUDECATOR: LAURA PLESA

GREFIER : ELENA NASTASIE

Pe rolul Tribunalului se afla solutionarea apelului civil declarat de apelanta-reclamanta TAUSCH ORTANSA împotriva sentintei civile nr. 5551/02.06.2005 pronuntata de JUDECATORIA SECTORULUI 1 Bucuresti in dosarul nr. 17579/2004 având ca obiect ”obligatia de a face„ in contradictoriu cu intimatul-pârât DADULESCU GABRIEL.

La apelul nominal facut în sedinta publica,  la prima strigare a  cauzei la lista de amânari fara  discutii cu parti prezente, raspuns apelanta-reclamanta prin avocat, Petrisor Florin cu împuternicire avocatiala încheiata în baza contractului de asistenta juridica nr. 223110/09.03.2006, pe care o depune la dosar, intimatul-pârât reprezentat de avocat Stoica Daniela cu împuternicire avocatiala încheiata în baza contractului de asistenta juridica nr.434253/27.02.2006 pe care o depune la dosar.

Procedura  este legal îndeplinita

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care învedereaza instantei ca intimatul-pârât a depus la dosar prin serviciul registratura la data de 06.03.2006 întâmpinare în dublu exemplar.

Tribunalul dispune comunicarea unui exemplar al întâmpinarii formulate de intimatul-pârât, apelantei - reclamante.

Intimatul-pârât prin avocat, solicita lasarea cauzei la ordine pentru a lua cunostinta de întâmpinare.

Apelanta-reclamanta prin avocat, depune la dosar chitanta CEC nr. 2053213/1/27.02.2006 în cuantum de 9 lei ron prin care face dovada consemnarii taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar în valoare de  1.500 lei.

Tribunalul procedeaza la anularea chitantei CEC nr. 2053213/1/27.02.2006 în cuantum de  9 lei - ron, achitata de  Tausch Ortansa,  constatând legal timbrata cererea de apel formulata de aceasta.

Tribunalul dispune strigarea cauzei la ordine pentru a da posibilitatea intimatului-pârât sa ia cunostinta de întâmpinare.

La apelul nominal facut în sedinta publica,  la a  doua strigare a cauzei, la ordinea listei de sedinta, a raspuns apelanta-reclamanta prin avocat, Petrisor Florin cu împuternicire avocatiala încheiata în baza contractului de asistenta juridica nr. 223110/09.03.2006, la dosar,  intimatul-pârât  reprezentat de avocat Stoica Daniela cu împuternicire avocatiala încheiata în baza contractului de asistenta juridica nr. 434253/27.02.2006 la dosar.

Apelanta-reclamanta prin avocat, având cuvântul, învedereaza ca nu mai are cereri de formulat si nici probe de administrat.

Nemaifiind cereri de formulat si probe de administrat,

Tribunalul apreciaza cauza in stare de judecata si acorda  cuvântul  cu privire la cererea de apel.

Apelanta-reclamanta prin avocat, având cuvântul, solicita admiterea cererii de apel desfiintarea în tot a sentintei atacate ca nelegala si netemeinica, considera ca actiunea este imprescriptibila deoarece degradarile s-au produs în timp în mod continuu si se agraveaza permanent iar repararea cladirilor este o obligatie permanenta a proprietarilor; cu privire la celelalte capete de cerere apreciaza ca sunt perfect întemeiate din actele contractului de vânzare-cumparare depus la dosar, reiese ca intimatul nu are servitute de trecere. Fara acordarea cheltuielilor de judecata.

Intimatul-pârât, prin avocat, având cuvântul, solicita respingerea cererii de apel, mentinerea în tot a sentintei atacate ca fiind temeinica si legala, instanta de fond în mod corect a admis actiunea ca prescriptibila, constatând ca celelalte capete de cerere sunt neîntemeiate; fara acordarea cheltuielilor de judecata.

 Tribunalul constata cauza lamurita asupra tuturor aspectelor, astfel ca o retine spre solutionare.

T R I B U N A L U L,

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti din 30.09.2004  reclamanta Tansh Ortansa l-a chemat în judecata pe pârâtul Dadudescu Gabriel pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta acesta sa fie obligat la refacerea caii de acces prin aducerea la starea initiala a partii de la intrarea în curtea imobilului în care locuiesc ambele parti  în corpuri de cladire diferite; repararea pantei de scurgere a apelor pluviale; refacerea trotuarului degradat din cauza trecerii autoturismului pârâtului.

In motivare a aratat ca prin modificarile aduse de pârât portii de la intrare (distrugerea stâlpului de beton pentru sustinerea portii) au rezultat degradari ale trotuarului, care permit acumularea apei (scurgerea apei în pivnita proprietatea reclamantei). In ce priveste repararea pantei de scurgere din curtea pârâtului a aratat ca aceasta masura este necesara, deoarece apa pluviala nu se scurge în curtea pârâtului, ci se revarsa în curtea reclamantei ducând la degradarea constructiei. In ce priveste refacerea trotuarului a aratat ca masura se impune din cauza ca trotuarul este crapat de trecerea masinii reclamantului, este  tasa si nu mai are înclinatia initiala, fapt ce conduce la acumularea apei pana  la zidul apartamentului reclamantei.

Prin sentinta civila nr. 5551/2.06.2005, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a respins cererea de obligare la repararea trotuarului de acces imobil ca prescrisa si celelalte cereri, ca neîntemeiate.

In motivare s-a retinut ca modificarea caii de acces respectiv a trotuarului s-a facut în 1997, potrivit dispozitiilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958 dreptul la actiune având ca obiect aducerea trotuarului la starea de dinaintea acestor modificari fiind prescris.

S-a mai retinut ca în interogatoriul luat de pârât reclamantei aceasta a aratat ca modificarile la poarta de acces în imobil s-au facut în anul 1998 iar reclamanta locuieste în imobil din anul 1999 si de atunci pâna în prezent a folosit poarta de acces în forma existenta în prezent. A aratat de asemenea ca si fiul sau atunci când vine în tara, parcheaza masina în spatiul ce constituie servitutea de trecere stabilita în favoarea pârâtului.

Din declaratiile martorului Paterau Stefan a reiesit ca în anul 1997 acesta împreuna cu pârâtul au efectuat lucrari de reparatie a canalizarii si cu acea ocazie trotuarul care reprezinta calea de acces în imobil, a fost usor plesnit, însa doar pe portiunea de la intrarea în imobil,  în rest fiind în buna stare.

Celelalte capete de cerere au fost respinse ca neîntemeiate întrucât reclamanta nu a facut dovada sustinerilor sale din actiune asa cum era  obligata potrivit art. 1069 cod civil.

Prin cererea înregistrata la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti  în 20.10.2005 reclamanta a  declarat apel împotriva  sentintei, solicitând desfiintarea sentintei pentru urmatoarele motive:

Cum servitutea de trecere se poate obtine fie printr-o hotarâre judecatoreasca prin care acesta sa fie stabilita, fie prin destinatia proprietarului, dar numai în cazul  în care se dovedeste ca cele doua imobile au apartinut aceluiasi proprietar, este inexiplicabil cum a aparut aceasta servitute în planul de situatie, atât vreme cât ea nu  a fost recunoscuta sau obtinuta în mod legal de pârât.

Instanta de fond, în mod gresit a retinut ca pârâtul ar fi cerut acordul tuturor celor care locuiau în acel imobil la nivelul anului 1998, fara sa tina seama de faptul ca numai era proprietar nu si vecinii care locuiau în baza contractului de închiriere si mai cu seama de faptul s-a mutat în imobil un an mai târziu, astfel se mentine opinia ca acesta a facut aceste modificari  în mod unilateral, fara sa ceara parerea, abuzând de dreptul sau de proprietate.

Desi sustine ca nu au existat incidente cu privire la folosirea caii de acces, a desfiintarii stâlpului de sustinere a degradarii trotuarului si implicit la repararea acestora, se face mentiunea ca s-a încercat o rezolvare a situatiei înca din 1999.

De asemenea instanta a apreciat gresit când a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune asupra capatului de cerere ce priveste repararea trotuarului.

Se învedereaza astfel instantei de apel netemeinicia acestei hotarâri întrucât considera ca actiunea este imprescriptibila deoarece degradarile s-au produs în timp, în mod continuu si se agraveaza permanent iar repararea cladirilor este o obligatie permanenta a proprietarilor.

Mai mult instanta de fond apreciaza ca cererile reclamantei sunt neîntemeiate, întrucât nu s-a facut dovada sustinerilor sale, desi chiar d-na Stan Constanta expertul tehnic judiciar specialitatea constructii, numit în cauza, a semnalat urmatoarele aspecte: Prin vizionarea curtii reclamantei, locuintei precum si a trotuarului perimetral locuintei, rezulta ca acesta prezinta fisuri pronuntate în colturile casei, fisuri ce nu sunt prezentate si în zona de trotuar paralel cu strada (zona pe care nu circula autoturismul pârâtului).

De asemenea se constata ca o parte din trotuar este  tasata si permite stationarea apei de ploaie, iar capacul camunului de canalizare amplasat la intrare în curte este deplasat ca urmare a circulatiei masinii pârâtului pe el.

Deoarece trotuarul perimetral locuintei reclamantei se taseaza diferit fata de asazisul carosabil realizat de pârât pe spatiul dintre  trotuar si zona verde, datorita parcurgerii repetate a distantei dintre strada si garaj si invers, troturarul a cedat în tim în zonele vulnerabile producând fisuri ce se adâncesc în timp si permit infiltrarea apelor pluviale în zona fundatiei casei reclamantei.

Potrivit disp. art. 295 alin.1 C.p.civ., verificand, in limitele cererii de apel, aplicarea legii de catre prima instanta in solutionarea cererii avand ca obiect repararea trotuarului de acces in imobil, Tribunalul gaseste apelul intemeiat.

Partile sunt proprietari ai corpurilor de cladire situate la aceeasi adresa- Bucuresti, str. Vasile Gherghel nr. 101 sector 1(apelanta-reclamanta, in coproprietate cu fiii sai). Situatia proprietatii asupra curtii aferente intregului imobil (cu cele doua corpuri de caldire) nu este clar determinata potrivit inscrisurilor de dobandire a drepturilor de proprietate ale celor doua parti. Prin actele de transmisiune a dreptului de proprietate asupra celor doua corpuri de cladire (initial, proprietatea aceleiasi persoane) nu s-a delimitat expres suprafata de teren corsespunzatoare fiecarui corp de cladire instrainat. Exista un plan de situatie (fila 13 din dosarul primei instante) intocmit la inchieierea contractului de vanzare-cumparare din 1967 (fila 41 din dosarul de fond) , contract incheiat cu unii dintre autorii intimatului-parat. Insa acest contract este incheiat ulterior dobandirii de catre autorii apelantei-reclamante a dreptului de proprietate asupra corpului (“cladirea din fata”) de cladire de la aceeasi adresa ( potrivit contractului de la fila 5, din doasarul primei instante). Potrivit acestor retineri, instanta de apel considera ca suprafata de teren- proprietatea reclamantei nu este clar determinata. Partile folosesc terenul aferent celor doua corpuri de cladire potrivit situatiei cuprinse in schita anexa la raportul de expertiza- fila 57, din dosarul primei instante. Trotuarul ce face obiectul cererii analizate este situat pe o suprafata de teren din lotul aferent cladirii apelantei-reclamante ( si aflata in proprietatea sa, dar fara determinarea exacta a coordonatelor, ci ca si “cota indiviza” , potrivit actului de la fila 5 ).

Cererii avand ca obiect remedierea eventualelor distrugeri cauzate de folosirea de catre un coproprietar a fondului indiviz perpetuu si silit (situatia curtilor comune mai multor imobile) nu i se poate opune exceptia prescriptiei. Fiecare coproprietar este obligat sa contribuie la intretinerea si reparatia lucrului comun, iar actiunea prin care unul dintre coproprietari solicita indeplinirea acestei obligatii este imprescriptibila, aceasta fiind o facultate legala derivand din proprietate, atribut si prelungire a dreptului de proprietate.

De asemenea, actiunea de partaj sau de aparare a fondului asupra caruia cineva pretinde o servitute de trecere (raporturile de vecinatate dintre parti nu au fost lamurite de prima instanta, iar in lipsa probelor privind constituirea unei servituti, proprietatea este prezumata libera de servitute ) sunt imprescriptibile.

Pentru aceste motive, potrivit dispozitiilor art. 297 alin. 1 Cod pr. civila, hotararea apelata urmeaza a fi desfiintata; cauza va fi trimisa spre rejudecare primei instante pentru cercetarea fondului (cu care ocazie se vor lamuri raporturile de vecinatate- existenta unui drept de servitute “reclamat” de intimatul -parat, nerecunoscut de apelanta-reclamanta in intampinare, dar recunoscut la interogatoriu, necuprins in inscrisurile depuse si eventuala suprapunere a trotuarului pe suprafata de trecere “ rezervata” prin actele anterioare, folosintei proprietarului cladirii “ amplasate in spatele curtii”). 

In ce priveste solutiile asupra celorlalte cereri, avand in vedere aceleasi dispozitii legale de reglementare a apelului, instanta de apel va pronunta solutia trimiterii spre rejudecare a cauzei; solutia trimiterii spre rejudecare este determinata de  principiul asigurarii dublului grad de jurisdictie. In conditiile in care prima instanta nu a analizat probele administrate cu privire la modul de folosire de catre intimatul-parat a portii de acces si cu privire la obligatiile privind scurgerea apelor pe fondul apelantei, se impune rejudecarea cauzei pentru analizarea situatiei de fapt, care, practic, nu este cuprinsa in hotararea apelata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite apelul declarat de  apelanta reclamanta Tausch Ortansa domiciliata în Bucuresti str. Vasile Gherghel nr. 101 sector 1, împotriva sentintei civile nr.  5551/2.06.2005 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti în dosarul civil nr. 17579/2004 în contradictoriu cu intimatul pârât Dadulescu Gabriel domiciliat în Bucuresti, str. Vasile Gherghel nr. 101 sector 1.

Desfiinteaza sentinta civila apelata si trimite cauza spre rejudecare primei instante.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica azi, 10.03.2006.

PRESEDINTE, JUDECATOR, GREFIER,

Eugenia Ghiugan Laura Plesa Elena Nastasie

Red. P.L.

Dact.B.I. 4 ex.

Domenii speta

Spete similare