Eroare materială. Înţelesul noţiunii de eroare materială în sensul art.281 cod procedură civilă.

Decizie 77 din 23.01.2003


Prin decizia civilă nr.77 din 23 ianuarie 2003 Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondat recursul declarat de petenţii T.V., T.I. şi T.C. împotriva deciziei nr.1588 din 12 noiembrie 2002 pronunţată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâta Comisia Comunală Podenii Noi pentru aplicarea Legii 18/1991.

În considerentele deciziei s-a reţinut că petenţii au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei civile nr.1327 din 18 mai 1995 a Judecătoriei Vălenii de Munte, în sensul de a se menţiona punctul la care este situat terenul în suprafaţă de 1500 m.p., arătând că prin această hotărâre s-a reconstituit dreptul de proprietate cu  privire la terenul în suprafaţă de 9500 m.p. pe raza comunei Posenii Noi – Judeţul Prahova, fără a se menţiona însă şi punctul „casă bătrânească”, la care este situat acesta.

Judecătoria Vălenii de Munte, prin încheierea din 2 septembrie 2002, a respins cererea reţinându-se că nu a fost indicat şi punctul la care se află terenul.

Apelul declarat de petenţi împotriva încheierii a fost respins ca nefondat, reţinându-se că potrivit art.14 alin.2 din Legea nr.18/1991 republicată, atribuirea efectivă a terenurilor se face în zona colinară, de regulă pe vechile amplasamente.

Împotriva deciziei au declarat recurs petenţii, susţinând că în mod greşit a fost respinsă cererea de îndreptare eroare  materială, deoarece terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate este situat în intravilan, în punctul „casă bătrânească”.

Pentru a respinge recursul, instanţa a reţinut că textul art.281 cod procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr.138/2000 vizează erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri.

Legea are în vedere erori materiale de fapt şi nu erori de judecată, de apreciere a probelor, ori de interpretare a dispoziţilor legale.

S-a mai avut în vedere de instanţa de recurs faptul că, nefiind vorba despre o eroare de fapt susceptibilă de a fi îndreptată în condiţiile art.281 cod procedură civilă, ci o chestiune de fond, de interpretare a dispoziţiilor legii nr.18/1991, critica putea fi valorificată numai prin exercitarea căilor legale de atac.