Alegerea vicepreşedintelui consiliului judeţean. interesul contestării.

ALEGEREA VICEPREŞEDINTELUI CONSILIULUI

JUDEŢEAN. INTERESUL CONTESTĂRII.

Art.113 din Legea nr.215/2001

Dacă reclamantul nu dovedeşte un interes actual,

personal, legal şi născut, deci un folos practic în promovarea

procedurii judiciare, acţiunea sa trebuie respinsă.

(Decizia nr.2065/R-C/27 iunie 2005)

Prin acţiunea formulată PNL – Filiala Vâlcea a chemat în judecată

pe pârâtul „C.J.” Vâlcea pentru a se dispune anularea Hotărârii nr.5 adoptată

de acesta la 1 iulie 2004.

În motivare s-a arătat că actul administrativ de autoritate a fost

emis cu încălcarea legii, întrucât alegerea celor doi vicepreşedinţi nu s-a făcut

cu votul secret al majorităţii consilierilor şi s-a ajuns astfel ca reclamanta, care

face parte dintr-o alianţă cu cel mai mare număr de mandate, să nu aibă nici o

persoană în această funcţie.

Prin sentinţa nr.155/2005, Tribunalul Vâlcea a respins acţiunea

reţinând că, deşi s-a votat pentru ocuparea locurilor de vicepreşedinţi în sală,

aceasta s-a făcut prin vot secret în concordanţă, cu disp.art.113 din Legea

nr.215/2001 şi cu Regulamentul de funcţionare al „C.J.” Vâlcea, iar procesul-

verbal a fost semnat fără obiecţiuni.

Dincolo de acest aspect reclamanta nu a dovedit nici o vătămare,

de vreme ce nu a depus candidaturi pentru posturile supuse votului.

Recursul reclamantei a fost respins ca nefondat prin decizia

nr.2065/R-C/2005, verificându-se, în condiţiile art.137 din Codul de

procedură civilă, cu prioritate, excepţia avută în vedere de instanţa de fond.

Astfel, s-a reţinut că interesul constituie o condiţie obligatorie ce

trebuie îndeplinită de oricare cerere adresată instanţei. Lipsa sa atrage

respingerea acţiunii.

Pentru exerciţiul unei acţiuni nu este suficient să afirmi existenţa

unui drept actual, ci este nevoie să justifici şi interesul, adică folosul practic pe

care o parte îl urmăreşte prin punerea în mişcare a procedurii judiciare. Acest

interes trebuie să fie legitim, personal, născut şi actual.

Hotărârea criticată, privind alegerea celor doi vicepreşedinţi, a fost

adoptată în şedinţa din 1 iulie 2004, iar în procesul verbal încheiat cu această

ocazie s-a consemnat că s-a solicitat fiecărui „arc” politic să facă două

propuneri pentru ocuparea acestor posturi.

Reprezentantul reclamantei a precizat expres că nu are nici o

propunere şi s-a votat apoi pentru sistarea  nominalizărilor.

Aşadar, reclamanta nu a înţeles să facă propuneri pentru funcţia

de vicepreşedinte. De altfel, au existat numai două propuneri şi ambele au

fost adoptate, astfel încât nu a existat nici o persoană propusă şi care să nu fie

aleasă.

Faţă de acest aspect, indiferent de maniera în care trebuia să se

facă sau s-a făcut votarea, nu puteau fi aleşi ca vicepreşedinţi decât cei ale

căror candidaturi au fost propuse.

S-a apreciat, astfel, că este corectă concluzia tribunalului potrivit

căreia reclamanta nu justifică un interes în promovarea acţiunii, întrucât,

admiterea acesteia, nu îi aduce un folos practic. Dacă s-ar relua votarea, ea nu

ar putea privi decât cele două candidaturi propuse, întrucât nu s-au invocat

motive de nelegalitate anterioare momentului în care consilierii au votat ca

încheiată etapa propunerii de candidaturi

Domenii speta

Spete similare