Condiţiile necesare deschiderii procedurii

Efectuarea unei compensări parţiale a obligaţiilor părţilor, nu înlătură caracterul cert al creanţei . Refuzul la plată al biletelor la ordin dovedeşte lipsa de disponibil şi deci starea de insolvenţă.

Creditorul SC P.I.F. SRL a solicitat deschiderea procedurii prevăzute de Legea 64/1995 împotriva debitorului SC R SRL, pentru o creanţă de 1.326.717.500 lei, ce reprezintă preţul unei vânzări-cumpărări, cumpărătorul asumându-şi obligaţia să efectueze plata prin bilete la ordin.

Debitorul a emis două bilete la ordin, însă la scadenţa acestora, ambele au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil în cont.

S-a mai precizat că, a fost contactat debitorul pentru îndeplinirea obligaţiei de plată a preţului, însă fără rezultat, acesta aflându-se în baza de date cu 18 incidente de plată, fiind pus sub interdicţie bancară.

Debitorul a formulat contestaţie, prin care a invocat că  a intervenit o compensare parţială, aşa încât creanţa nu mai este certă.

Prin sentinţa nr.1785 din 25 octombrie 2003, Tribunalul Olt a respins contestaţia debitorului, a admis cererea creditorului şi a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi falimentului, desemnându-se administrator.

Judecătorul-sindic  a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile legale, creanţa  fiind certă, lichidă şi exigibilă, iar refuzul la plată la scadenţă al biletelor la ordin, face dovada deplină a lipsei de disponibil din contul debitoarei, deci a stării de insolvenţă.

Debitorul a declarat recurs prin care a arătat că nu este determinat cuantumul creanţei, care a fost diminuat printr-o compensare, iar societatea nu se află în  încetare de plăţi.

Prin decizia nr. 288/23 aprilie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins recursul ca nefondat .

Din dispoziţiile art.29 din Legea 64/1995, rezultă că trebuie întrunite cumulativ două condiţii pentru a se dispune deschiderea procedurii şi anume: existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile,  într-un cuantum superior echivalentului  în lei a 3.000 EURO şi starea de insolvenţă a debitorului care se prezumă atunci când debitorul a încetat plăţile cel puţin 30 de zile .

În speţă, debitorul a făcut dovada unei creanţe certe, lichide şi exigibile , cuantumul acesteia de 1.326.717.500 lei, fiind constatat prin cele două titluri-bilete la ordin şi factura emisă de vânzător şi chiar în condiţiile compensării parţiale a debitului,  rezultă un cuantum de 844.809.362 lei.

A fost înlăturată ca nefondată şi critica privind starea de insolvenţă a recurentului debitor, considerându-se că refuzul la plată al celor două bilete la ordin, emise pentru plata preţului,  dovedeşte tocmai lipsa de disponibil din contul societăţii debitoare.

Mai mult, din balanţele contabile pe anii 2002 şi 2003, s-a constatat o diferenţă între sumele de bani disponibile şi datoriile exigibile, ceea ce demonstrează neputinţa debitorului de a face faţă obligaţiilor comerciale.

Domenii speta

Spete similare