Contestaţia împotriva măsurii administratorului judiciar de respingere a cererii prtivind subrogarea legală a contestatorilor în toate drepturilor creditorilor garantaţi

Dosar nr. ****

ROMÂNIA

Tribunalul Bucureşti - Secţia A VII- a Civilă

SENTINŢA CIVILĂ NR.7205

Şedinţa  Publică  din data de  12.12.2019

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE – JUDECĂTOR SINDIC:  ***

GREFIER: ***

Pe rol se află soluţionarea cauzei privind pe contestatorii ** şi ** în contradictoriu cu debitoarea *** şi  administratorul judiciar **,  având  ca obiect  contestaţie împotriva  raportului de activitate publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă **,  întemeiată pe dispoziţiile Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a  insolvenţei  şi de insolvenţă.

Dezbaterile în fond ale cauzei au avut loc în şedinţa din 14.11.2019,  fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta când, tribunalul,  având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 28.11.2019 şi 12.12.2019,  când  a pronunţat prezenta încheiere.

TRIBUNALUL,

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a civilă la data de 06.09.2019 sub nr. **, contestatorii ** şi ** au formulat contestație împotriva măsurii dispuse de lichidatorul judiciar al debitoarei ** prin Raportul de activitate publicat in BPI nr. **, de a respinge cererea privind subrogarea legala a contestatorilor in toate drepturile creditorilor garantaţi ** si ** fata de debitorul falit **, pentru o creanţa in suma de 1.378.437,14 lei (suma încasata de cei doi creditori din executarea silita a imobilului contestatorilor in dosarul execuțional nr. ** instrumentat de **) si înscrierea, pe cale de consecinţa, a acestora in tabelul definitiv consolidat al creanţelor întocmit in dosarul nr. **, înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a Civila, cu creanţa in suma de 1.378.437,14 lei in categoria creditorilor garantaţi prevăzuta de art. 159 alin. 1 pct. (3) din Legea nr. 85/2014.

Prin cererea formulata s-a arătat ca contestatorii au avut calitatea de garanţi ipotecari/fideiusori in Contractul de credit nr. **, completat si modificat prin actele adiţionale nr. **, încheiat intre ** si **, fiind înscriși in tabelul de creanţe al debitorului ** cu o creanţa in suma de 1.303.098,15 lei, sub condiţia executării de către banca a contestatorilor.

Creditul acordat prin acest contract a fost garantat printre altele cu imobilul situat in Bucureşti, **, sector 1, aflat in proprietatea contestatorilor, conform Contractului de ipoteca imobiliara autentificat sub nr. ** (ataşat), precum si cu Contractul de fideiusiune nr. **.

Totodată, a fost constituita si o ipoteca mobiliara asupra unor bunuri mobile (utilaje) aflate in proprietatea **, așa cum sunt acestea menţionate in Contractul de ipoteca mobiliara nr. **.

Totodată, pentru garantarea creditului acordat de ** si-a asumat garanţia **, pentru suma de 4.000.000 lei.

In aceste condiţii ** a fost înscrisa in tabelul de creanţe cu o creanţa garantata in suma de 1.316.049,28 lei (având in vedere garantarea creanţei cu bunurile debitoarei aduse in garanţie prin Contractul de ipoteca mobiliara nr. **), iar ** cu o creanţa garantata in suma de 4.000.000 lei, sub condiţia suspensiva a plaţii acestei garanţii către banca.

Ulterior, Fondul a plătit către banca suma totala de 617.477,27 lei (316.513,90 lei la data de 15.03.2017 si 300.963,37 lei la data de 19.06.2018, dobândind fata de debitoare o creanţa garantata, pura si simpla, in suma de 617.477,27 lei, fiind înscris in acest fel in tabelul de creanţe.

Contestatorii, in calitate de garanţi ai debitorului ** au fost executaţi silit in dosarul execuțional nr. ** instrumentat de ** si din suma de 1.389.457,50 lei, încasata in acest dosar din vânzarea imobilului proprietatea lor, situat in Bucureşti, **, sector 1, s-a distribuit către CEC suma de ** lei, iar către ** suma de 617.477,27 lei, conform Proiectului de distribuire din 29.08.2018, aceşti creditori recuperându-si integral creanţele (așa cum rezulta din adresa transmisa de ** către ** nr. ** si adresa nr. **, prin care CEC BANK informează lichidatorul judiciar ** despre recuperarea integrala a creanţei din executarea silita a garanțiilor).

In aceste condiţii, contestatorii au solicitat sa se constate subrogarea lor in drepturile celor doi creditori pentru suma distribuita acestora si înscrierea acestora in tabelul de creanţe cu aceasta suma, in categoria creditorilor garantaţi.

In susţinerea cererii s-au invocat prevederile art. 1593 alin. (1) NCC " coroborate cu dispoziţiile art. 1596 lit. c) NCC si cu cele ale art. 2305 NCC.

Totodată, s-au invocat si prevederile art. 109 alin. (2) si (3) din Legea nr. 85/2014.

În Raportul de activitate publicat in BPI nr. **, lichidatorul judiciar a constatat ca au calitatea de fideiusori ai debitorului **, dar a menţionat ca respinge cererea contestatorilor, întrucât, in opinia sa, nu poate opera subrogația in drepturile creditorilor, deoarece, pe de o parte plata acestora nu s-a făcut de buna voie, pe de alta parte, nu s-a încheiat un contract de cesiune intre creditori si subsemnaţii, astfel încât dispoziţiile art. 1594 si 1596 Cod civil nu sunt incidente in cauza.

Prevederile legale invocate de contestatori ca temei juridic al cererii de subrogație legala nu fac nicio distincţie intre plata către creditori făcuta de buna voie si plata către aceştia făcuta silit, singura condiţie a subrogării legale fiind existenta interesului de a stinge datoria, decurgând din existenta raportului juridic prin care o persoana se obliga împreuna cu alţii sau pentru alţii.

Or, in speţa aceasta condiţie este îndeplinita, întrucât contestatorii s-au obligat pentru debitorul ** in calitate de garanţi ai acestei societăţi, așa cum au arătat.

In plus, prevederile art. 2305 NCC stabilesc in mod clar ca "Fideiusorul care a plătit datoria (n.n. fără a se distinge daca plata s-a făcut de buna voie sau silit) este de drept subrogat in toate drepturile pe care creditorul le avea împotriva debitorului."

Totodată, prevederile art. 1456 NCC consacra dreptul de regres al codebitorului şi fac referire la executarea obligaţiei si nu la plata.

In lumina acestui articol înseamnă ca contestatorii, care au executat obligaţia fata de ** si **, au posibilitatea sa opteze pentru subrogarea in drepturile acestor creditori, însă nu pot solicita de la debitorul ai cărui fideiusori sunt, decât partea de datorie care ii revenea acestuia si pe care au plătit-o creditorilor, subrogația fiind una legala, in temeiul art. 2305 NCC coroborat cu art. 1596 lit c) NCC.

Totodată, așa cum s-a arătat, in conformitate cu prevederile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, un codebitor sau fideiusor care este îndreptățit la restituire ori la despăgubire din partea debitorului pentru suma plătită, va fi trecut in tabelul de creanţe cu suma pe care a plătit-o creditorului, iar potrivit alin. (3), codebitorul sau fideiusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia o cauza de preferinţa, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea acestui drept [...]" Din interpretarea coroborata a acestor prevederi ale Legii nr. 85/2014, cu cele ale Codului civil, invocate anterior, rezulta ca subsemnaţii, fideiusori ai debitorului ***, plătind datoria acestuia fata de creditori, ne subrogam in toate drepturile lor fata de debitor, dobândind astfel o cauza de preferinţa asupra bunurilor debitorului ipotecate in favoarea lor, pentru asigurarea regresului, astfel încât vor concura la masa credala in categoria creditorilor garantaţi.

Lichidatorul judiciar se raportează in mod greşit la prevederile art. 1594 NCC, care se refera la subrogația consimţita de creditor, care este o subrogație convenţionala, susţinând ca subrogația nu s-a produs pentru ca nu exista un contract de cesiune intre creditori si contestatori.

Confuzia lichidatorului judiciar vizează doua aspecte: primul se refera la confuzia dintre subrogația convenţionala si subrogația legala, iar cel de-al doilea la confuzia dintre cesiunea de creanţa si subrogație.

Referitor la primul aspect, menţionam ca potrivit prevederilor art. 1593 alin. (2) NCC, subrogația poate fi convenţionala sau legala, iar cea convenţionala poate fi consimţita de debitor sau de creditor. Prevederile art. 1594 NCC, la care se raportează lichidatorul judiciar in raportul sau, reglementează instituţia subrogației consimţite de creditor.

Or, in speţa contestatorii au invocat subrogația legala in temeiul prevederilor art. 2305 NCC coroborate cu cele ale art. 1596 lit. c) NCC, care operează de drept, fără sa fie necesar consimţământul vreunei părţi.

Făcând aplicarea acestor prevederi legale, rezulta ca contestatorii, garanţi fideiusori ai debitorului falit **, s-au subrogat de drept in drepturile ** si ** fata de acesta, pentru o creanţa in suma de 1.378.437,14 lei, plătită de contestatorii acestor creditori.

Referitor la cel de-al doilea aspect vizat de confuzia lichidatorului, s-a menţionat ca instituţia subrogației este total distincta de instituţia cesiunii de creanţa, efectele celor doua instituţii producându-se in condiţii diferite. Astfel, încheierea contractului de cesiune de creanţa, este de esenţa instituţiei cesiunii de creanţa (reglementata de art. 1566 si urm. NCC), fiind contractul prin care se transmite o creanţa de la creditorul cedent la creditorul cesionar.

In cazul instituţiei subrogației consimţite de creditor se încheie doar un înscris prin care, primind plata, creditorul ii transmite plătitorului toate drepturile sale împotriva debitorului (art. 1593 alin. 3 coroborat cu art. 1594 alin. 1 NCC), iar in cazul instituţiei subrogației legale toate drepturile creditorului ii sunt transmise plătitorului prin efectul legii (de drept), fără sa fie necesara încheierea vreunui act, in cazurile expres si limitativ prevăzute la art. 1596 NCC, intre care se număra si cel al persoanei care s-a obligat împreuna cu alţii sau pentru alţii, având interes sa stingă datoria.

Prin urmare, susţinerile lichidatorului judiciar, potrivit cărora subrogația subsemnaţilor nu opereze întrucât nu exista un contract de cesiune încheiat intre contestatorii si creditori, sunt total greşite.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 59 alin. (5), coroborate cu cele ale art. 109 din Legea nr. 85/2014, precum si pe cele ale art. 1593 alin. (1), ale art. 1596 lit. c), ale art. 1456 si ale art. 2305 NCC.

În dovedire s-au depus la dosar înscrisuri.

La data de 20.09.2019, ** în calitate de lichidator judiciar al societăţii **, a depus la dosar întâmpinare la contestaţia formulată de creditorii ** şi ** prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În motivarea în fapt a întâmpinării s-a arătat că prin încheierea de şedinţă din data de 08.09.2016, pronunţată în dosarul nr. ***, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, judecătorul sindic a admis cererea debitorului ** şi a deschis procedura generală de insolvenţă a acestuia, fixând, totodată şi termenele conform art. 100 din Lege: termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanţelor la 17.11.2016, termenul de verificare a creanţelor, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar al creanţelor la 19.12.2016, termenul de depunere a contestaţiilor împotriva tabelului preliminar al creanţelor fiind de 7 zile de la data publicării acestuia în BPI şi prima adunare a creditorilor în data de 10.01.2017.

Creditorii ** şi ** au solicitat înscrierea la masa credală cu o creanţă în sumă de 1.332.098,15 RON (devălmaşă) din care 1.303.098,15 RON ca garanţie a contractului de credit nr. ** încheiat între ** şi **, pe care aceştia l-au garantat ca fidejusori.

În urma verificării acestei creanţe şi a actelor depuse în dovedire, raportat la documentele contabile ale debitoarei, administratorul judiciar a constatat că suma de 1.303.098,15 lei cu care acest creditor a garantat contractul de credit încheiat între ** şi *** reprezintă o creanţă sub condiţia executării silite a acestuia, motiv pentru care a fost înscrisă la masa credală sub condiţie şi fără drept de vot, în categoria creanţelor chirografare prevăzute de art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014.

Ulterior, contestatorii au fost executaţi silit de către ** în dosarul execuțional ** de către ** pentru suma de 1.389.457,50 lei, creanţa creditorului urmăritor fiind pe deplin acoperită şi radiată din tabelul de creanţe.

În aceste condiţii contestatorii solicită subrogarea legală în drepturile creditorului garantat ca urmare a executării silite a acestora. Prin raportul de activitate nr. 2797/28.08.2019 a fost respinsă cererea creditorilor cu menţiunea că vor fi înscrişi cu o creanţă chirografară pură şi simplă, şi nu cu o creanţă garantată.

Pe fondul contestaţiei, măsura lichidatorului de a nu înscrie contestatorii la categoria creanţelor garantate în locul ** are la bază împrejurarea că aceştia au avut calitatea de fidejusori în contractul de împrumut pe care ** 1-a acordat debitoarei (suma de 1.316.049,28 1 lei) şi s-au înscris iniţial sub condiţie în tabelul preliminar cu suma de 1.378.437,14 lei la categoria creanţelor chirografare.

Având în vedere că ** a procedat la executarea silită a soţilor **, deci aceştia nu au stins datoria debitorului principal ** prin plata - de bună voie, dar şi prin prisma faptului că între contestatori, şi banca nu s-a încheiat niciun contract de cesionare a drepturilor de creditor garantat, nu operează subrogația legală în acest caz.

În lumina dispoziţiilor art 1594 Cod Civil şi ale art. 1596 acelaşi Cod (pe care l-au indicat şi petenţii, însă care, în opinia lichidatorului, nu li se aplică), nu a operat de drept subrogația legală. Mai mult, încă de la momentul înscrierii acestora la masa credală, au optat în mod corect pentru înregistrarea cererii la categoria creanţelor chirografare.

Nu se poate pune problema în prezenta cauză ca debitorului fidejusor să-i fie transmise toate drepturile creditorului garantat, având în vedere că între aceştia nu s-a încheiat nicio convenţie de transmitere în acest sens, dar şi prin prisma faptului că dreptul de creanţă a ** era garantaţi de mai multe tipuri de garanţii.

Pentru aceste motive s-a solicitat respingerea contestaţiei.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 1594 Cod civil, art. 205 Cod procedură civilă, precum şi pe toate celelalte norme juridice incidente în cauză.

Instanţa a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin încheierea din data de 08.09.2016 Tribunalul Bucureşti secţia a VII-a civilă a admis cererea debitoarei şi, în temeiul art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, a deschis procedura generală împotriva debitorului **.

Contestatorii ** şi ** au solicitat lichidatorului judiciar ca în temeiul disp. art. 1596 lit.c C.civ. coroborat cu art. 2305 C.civ., să ia act de subrogarea legală a acestora în drepturile creditorilor garantaţi ** şi **, pentru o creanţă în sumă de 1.378.437,14 lei, ca urmare a executării silite a imobilului proprietatea lor în dosarul execuţional nr.** al **şi în temeiul disp. art. 109 alin.2 şi 3 din Legea nr.85/2014 să dispună înscrierea lor în tabelul definitiv consolidat al creanţelor cu o creanţă în sumă de 1.378.437,14 lei în categoria creditorilor garantaţi prev. de art. 159 alin.1 pct. 3 din legea nr.85/2014.

Prin raportul de activitate publicat în BPI nr.** lichidatorul judiciar a respins cererea contestatorilor, dar a menţionat că aceştia au avut calitatea de fideiusori şi urmează a fi înscrişi cu o creanţă pură şi simplă neafectată de condiţie, la categoria creanţelor chirografare. În motivare, lichidatorul judiciar a arătat că petenţii au fost executaţi siliţi de ** şi nu au stins datoria debitorului principal prin plată (de bunăvoie) şi că, între aceştia şi bancă nu s-a încheiat un contract de cesionare a drepturilor de creditorul garantat, astfel încât nu a operat subrogaţia legală.

Potrivit art.59 alin.5 din Legea nr.85/2014 Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. 

La data de 18.06.2012 între  **, în calitate de bancă, debitoarea **, în calitate de împrumutat, **, **, ** şi contestatorii ** şi **, în calitate de garanţi au încheiat contractul de credit de investiţii pentru proiecte finanţate din fonduri europene nr ** astfel cum a fost modificat prin mai multe acte adiţionale.

Pentru garantarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit, s-a încheiat contractul de garanţie reală imobiliară autentificat sub nr. ** de ** şi contractul de fidejusiune nr.** Totodată, a fost încheiat şi contractul de ipotecă mobiliară nr.**

Ulterior intrării debitoarei ** în procedura insolvenţei, creditorul ** pentru recuperarea creanţei deţinute împotriva debitoarei a demarat procedura executării silite a garanţilor societăţii debitoare, în acest sens fiind înregistrat dosarul nr.** al **

Conform proiectului de distribuire din data de 29.08.2018 emis în dosarul de executare nr.** al **, ca urmare a vânzării la licitaţie publică a imobilului situat în mun. Bucureşti, **, sector 1, proprietatea contestatorilor ** şi **, adus în garanţie potrivit contractul de garanţie reală imobiliară autentificat sub nr. ** de **, a fost propusă spre distribuire către creditorul ** suma de 760.959,87 lei şi către creditorul ** suma de 617.477,27 lei.

La data de 12.09.2018 prin încheierea nr.846 emisă în dosarul de executare nr.** al ** s-a dispus încetarea executării silite împotriva debitorilor **, **, **, **, ** şi **, întrucât s-au realizat integral obligaţiile stabilite prin titlul executoriu constând în Contractul de credit nr. **, completat si modificat prin actele adiţionale nr. **

Prin adresa nr. ** emisă de ** către lichidatorul judiciar **, creditorul **a arătat că, creanţa băncii faţă de *** determinată potrivit contractului de credit şi contractelor de garanţia, a fost achitată integral prin executarea silită a terţilor garanţi.

Potrivit art. 109 alin.2 din Legea nr.85/2014 Un codebitor sau un fidejusor, care este îndreptăţit la restituire ori la despăgubire din partea debitorului pentru suma plătită, va fi trecut în tabelul de creanţe cu suma pe care a plătit-o creditorului. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere să i se plătească, până la achitarea integrală a creanţei sale, cota cuvenită codebitorului sau fidejusorului, rămânând creditor al acestuia doar pentru suma neachitată.

De asemenea, conform art. 1593 C. civ., Oricine plăteşte în locul debitorului poate fi subrogat în drepturile creditorului, fără a putea însă dobândi mai multe drepturi decât acesta. Subrogaţia poate fi convenţională sau legală. Subrogaţia convenţională poate fi consimţită de debitor sau de creditor. Ea trebuie să fie expresă şi, pentru a fi opusă terţilor, trebuie constatată prin înscris.

Potrivit art. 1596 din C. civ. În afară de alte cazuri prevăzute de lege, subrogaţia se produce de drept: a) în folosul creditorului, chiar chirografar, care plăteşte unui creditor care are un drept de preferinţă, potrivit legii; b) în folosul dobânditorului unui bun care îl plăteşte pe titularul creanţei însoţite de o garanţie asupra bunului respectiv; c) în folosul celui care, fiind obligat împreună cu alţii sau pentru alţii, are interes să stingă datoria; d) în folosul moştenitorului care plăteşte din bunurile sale datoriile succesiunii; e) în alte cazuri stabilite de lege. 

Conform art. 2305 C. civ. Fideiusorul care a plătit datoria este de drept subrogat în toate drepturile pe care creditorul le avea împotriva debitorului.

Ca urmare a efectuării plăţii de către fideiusor în locul debitorului, cel dintâi are două posibilităţi de a acţiona pentru recuperarea a ceea ce a plătit, fie introduce acţiune în regres împotriva debitorului, în condiţiile şi cu consecinţele prevăzute de art. 2306 şi 2307 C.civ., fie se subrogă în toate drepturile pe care le avea creditorul, în condiţiile art. 1593 şi urm. C.civ., având la îndemână acţiunile acestuia. Art. 2305 este o aplicaţie în materia fideiusiunii a subrogaţiei ca mod de transmitere a obligaţiei (art.1593 şi urm. C.civ.). Pentru fideiusor, subrogaţia va fi utilă atunci când creanţa era asigurată şi prin alte mijloace, ca de exemplu printr-o garanţie ipotecară.

Aceasta din urmă este şi situaţia din speţă, întrucât între părţi s-a încheiat contractul de credit de investiţii pentru proiecte finanţate din fonduri europene nr. **, contract ce a fost garantat prin contractul de garanţie reală imobiliară autentificat sub nr. ** de **, prin contractul de fidejusiune nr.**  şi prin contractul de ipotecă mobiliară nr.**

Faţă de cele menţionate anterior, instanţa constată că petenţii, în calitate de fideiusori s-au subrogat în drepturile creditorilor ** şi **, ca urmare a executării silite a imobilului proprietatea lor, în cadrul dosarului de executare silită nr.** al **, pentru o creanţă în sumă de 1.378.437,14 lei.

Aşadar, se reţine de către instanţă că nu trebuia ca petenţii să fi încheiat un contract de cesionare a drepturilor cu creditorii garantaţi, întrucât în cauză este incidentă subrogaţia legală prev. de art. 1596 din C.civ., care operează de plin drept, fără acordul vreunei părţi, şi nu ce-a convenţională consimţită de creditor, reglementată la art. 1594 C.civ., astfel cum invocă lichidatorul judiciar.

De asemenea, în raport de disp. 1596 coroboract cu disp. art. 1597 alin.1 C.civ. potrivit cărora subrogaţia îşi produce efectele din momentul plăţii pe care terţul o face în folosul creditorului, se constată de către judecătorul sindic că subrogaţia operează şi în cazul în care plata nu s-a realizat de bunăvoie, ci prin executare silită, întrucât legea nu face nicio distincţie în acest sens.

În consecinţă, constatând că în mod greşit lichidatorul judiciar a considerat că petenţii trebuie înscrişi cu o creanţă chirografară şi nu cu o creanţă garantată, în raport de disp. art. 159 alin.1 pct. 3 din legea nr.85/2014, va admite contestaţia, va desfiinţa măsura lichidatorului judiciar şi va constată că creditorii-contestatori au o creanţă garantată împotriva debitoarei în sumă de 1.378.437,14 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite contestaţia formulată de contestatorii ** şi ** în contradictoriu cu debitoarea ** şi  administratorul judiciar **

Desfiinţează măsura lichidatorului judiciar şi constată că creditorii contestatori au o creanţă garantată împotriva debitoarei în sumă de 1.378.437,14 lei.

Cu drept de a formula apel în termen de 7 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 12.12.2019.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

*** ***

Domenii speta

Spete similare