Conflict de muncă. Aplicarea sancţiunii disciplinare. Termenul pentru emiterea deciziei de sancţionare
Potrivit art. 268 alin. 1 din Codul muncii angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă , în termen de 30 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
Secţia civilă - decizia nr.1150/20 decembrie 2004
Prin sentinţa civilă nr.1203/12.12.2004 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr.8066/2003 s-a admis contestaţia formulată de contestatorul B.D. în contradictoriu cu intimata S.N.T.G.N. „ROMGAZ” SA Mediaş şi în consecinţă: A fost anulată Decizia nr.431/11.09.2003 emisă de intimată.
A fost obligată intimata la restituirea sumelor reţinute în baza deciziei de sancţionare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut cu referire la probele dosarului şi dispoziţiile legale incidente, că decizia de sancţionare a fost emisă de către angajator cu nesocotirea termenului de 30 zile de la data la care a luat cunoştinţă despre abaterea disciplinară săvârşită , aşa încât este anulabilă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimata solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât excepţia tardivităţii nu a fost invocată de contestator şi nu a fost pusă în discuţia părţilor.
Recursul a fost respins ca nefondat.
Potrivit art. 268 din Codul muncii , angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare într-un termen de 30 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare , dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
În speţă în mod corect prima instanţă a reţinut incidenţa acestui text de lege în raport de probele dosarului , din care rezultă că procesul-verbal întocmit de Serviciul control audit de gestiune a fost cunoscut de organul competent să aplice sancţiunea la data de 29.07.2001, iar decizia a fost emisă la data de 11.09.2003 , cu nesocotirea termenului legal de 30 zile.
Prin admiterea contestaţiei pe excepţia tardivităţii emiterii actului de sancţionare, instanţa a dat eficienţă juridică prevederilor art. 137 cod procedură civilă, potrivit cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură precum şi a celor de fond, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului .
În acest context s-a apreciat că nepunerea în discuţia părţilor a acestei excepţii nu reprezintă de fapt o nesocotire a rolului activ al judecătoriului, principiu consacrat de art. 129-130 cod procedură civilă , excepţia tardivităţii fiind o excepţie peremptorie absolută.
Ca atare, constatând că soluţia primei instanţe oglindeşte o stare de fapt conformă probelor dosarului şi o aplicare şi interpretare corectă a dispoziţiilor legale, nefiind incidente nici un motiv de casare sau modificare a acesteia, din cele enumerate expres de legiuitor în conţinutul art. 304 pct. 1 -10 cod pr. civilă, Curtea în conformitate cu art. 312 cod procedură civilă , a respins recursul ca nefondat.
Tribunalul Vrancea
Drepturi salariale-obligatia de a face
Curtea de Apel Oradea
DREPTUL MUNCII. Anulare decizie de sancționare disciplinară. Lipsa întrunirii elementelor constitutive ale abaterii disciplinare
Curtea de Apel București
Dreptul functiei publice. Act de sanctionare emis cu nerespectarea dispozitiilor art. 77 din Legea nr. 188/1999.
Curtea de Apel București
dosar 2127/2005
Tribunalul Botoșani
Raporturi de muncă