Executare silită . Partajul bunurilor comune în cadrul executării. Nemotivarea apărărilor invocate de părţi.

Prin  cererea înregistrată sub nr.308/5.02.2009 la Judecătoria Zimnicea, reclamantul B. Ghe. M. F. a solicitat în contradictoriu cu intimaţii R. V. şi B.E.J. N. V., partajarea imobilului casă de locuit şi teren aferent aparţinând debitorului intimat R V şi R A.

În motivarea cererii, reclamantul a  arătat că a început executarea silită împotriva intimatului R. V. în dosarul de executare nr.187/2008 al BEJ N. V., fiind identificat un bun comun al debitorului şi al soţiei sale.

Judecătoria Zimnicea, prin sentinţa civila nr.847 din 23.10.2009 a admis acţiunea  formulată de reclamantul  creditor B. Ghe. M. F.,  în contradictoriu cu pârâtul debitor R. F.V.,  şi BEJ N.V.

 Omologhează raportul de expertiză întocmit în cauză de expert C. I. S.

 A dispus ieşirea din indiviziune a copărtaşilor R. V. şi R. A., asupra imobilului compus din casă de locuit având 4 camere,hol şi anexă gospodărească şi teren aferent în suprafaţă de 546,03 mp situat în com. P., jud. T.CF57/N/P. Atribuie pârâtului debitor R. V. imobilul suspus partajului şi îl obligă la plata unei sulte în sumă de 10.750 lei către R. A.,reprezentând 1/2 din valoarea imobilului.

Obligă pârâtul R. V. la plata sumei de 720 lei cheltuieli de judecată către reclamant şi la suma de 2000 lei cheltuieli de judecată către BEJ N. V.

Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că în conformitate cu art.493, al.1 C.pr.civ. „ creditorii personali ai unui debitor coproprietar  sau codevălmaş nu vor putea să urmărească  partea acestuia din imobilele aflate în proprietatea comună, ci vor trebui să  ceară mai întâi  împărţeala acestora.”

În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică de evaluare şi lotizare a bunului supus partajului şi urmăririi silite, expertul judiciar C. I. S.  stabilind  că bunul imobil nu poate fi partajat în natură, fiind evaluat la suma de 21.500 lei.

Având în vedere această împrejurare, instanţa a atribuit bunul debitorului intimat R. V. pentru a nu prejudicia interesele reclamantului creditor, în cazul atribuirii acestui un soţiei debitorului, nemaifiind posibilă continuarea urmării silite,  urmând să oblige debitorul R. V. la plata unei sulte de 1 din valoarea bunului către coproprietarul R. A., 10.750 lei.

În baza art.274 C.pr.civ., având în vedere culpa procesuală a intimatului debitor R. V., care era obligat conform art.3711 C.pr.civ. să-şi execute obligaţia de bună voie, instanţa l-a obliga pe acesta la plata cheltuielilor de judecată efectuate de celelalte părţi, 720 lei către reclamant, respectiv 2000 lei către BEJ N. V.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs BEJ N. V., care arată că sentinţa este nelegală şi netemeinică,fiind de neconceput ca BEJ N. V. să figureze în calitate de pîrît într-un proces de partajare a bunurilor comune. Legal era ca în proces reclamantul să cheme în judecată pe R. V.,debitorul său, şi pe soţia acestuia, R.  A. aceştia fiind proprietari în codevălmăşie a imobilelor a căror partajare se solicită.

BEJ N. V. nu este codevălmaş cu debitorul şi nu poate figura în calitate de pîrît în acest proces, între el şi codevălmaşi nu există nici un raport juridic vizînd împărţirea bunurilor comune.

Analizînd actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată că recursul este fondat, atât pentru motivele invocate de recurent cît şi pentru cele ce se vor arăta din oficiu:

În conformitate cu dispoziţiile art.129 al.5 din codul de procedură civilă, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

Acest text legal, care instituie principiul rolului activ al judecătorului, impune acestuia să urmărească , printre altele, stabilirea cadrului procesual al cauzei deduse judecăţi funcţie de raportul juridic ce formează obiectul cauzei şi de dispoziţiile codului de procedură vizînd părţile. De asemenea, instanţa are obligaţia de a arata, conform art.261pct.5 cod pr. civ.motivele de fapt şi de drept ce iau format convingerea sau pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, sub aspectul cadrului procesual.

În cauză, prin încheierea de şedinţa din 6.07.2009 instanţa a respins excepţia lipsei calităţi procesuale pasive invocate de BEJ N. V. motivînd că acesta nu are interes în cauză însă a fost citat pentru ca hotărîrea să-i fie opozabilă. Deşi executorul judecătoresc, prin cererea de la fila 46 îşi motivează în fapt şi în drept excepţia, instanţa nu face nici o referire la argumentele acestuia în încheiere. Or,neanalizarea şi neînlăturarea motivată a apărărilor părţilor echivalează cu necercetarea excepţiei în fond, ceea ce atrage incidenţa prevederilor art.312 al5 cod pr.civ. Argumentul reţinut de instanţă, respectiv opozabilitatea hotărîri nu poate fi considerat drept motivare, cu atît mai mult cu cît o astfel de poziţie procesuală nu are o acoperire legală în prevederile codului de procedură civilă.

Mai mult , instanţa a soluţionat cauza împărţind bunurile comune fără ca soţia codevălmaşă să fie parte în proces . Formularea acţiuni de partaj în temeiul art.493 cod pr. civ.de către creditor nu justifică judecarea cauzei fără ca unul dintre codevălmaşi să fie parte. Instanţa nu poate să dispună cu privire la dreptul de proprietate al acestuia într-un proces în care nu este parte .Prezenţa în acest proces a creditorului nu este în măsură să asigure contradictorialitatea în ceea ce priveşte partajul, aceasta asigurându-se numai cu celălalt codevălmaş. Refuzul creditorului de a chema în judecată pe unul dintre codevălmaşi atrage respingerea cereri şi nu judecarea acesteia într-un cadru procesual incomplet. Căci  aceasta ar însemna ca instanţa să dispună cu privire la dreptul de proprietate al codevălmaşului privindu-l de dreptul la un proces echitabil, în care să poată să se apere si să beneficieze de contradictorialitate. Avînd cunoştinţă de existenţa celuilalt codevălmaş instanţa în virtutea rolului activ ,trebuia să stabilească cadrul procesual corect şi să nu treacă la judecată în lipsa acestuia .

Faţă de cele ce preced ,tribunalul ,în temeiul art.312 ai 5 cod pr. civ. Va admite recursul şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, urmând ca instanţa să analizeze excepţia ridicată de BEJ N. V. prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate şi să stabilească cadrul procesual în concordanţă cu dispoziţiile legale vizând drepturile soţiei codevălmaşe.

Domenii speta

Spete similare