Contestaţie la executare

Prin sentinţa civilă nr. 177/19.10.2009, tribunalul a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Teleorman invocată de intimata A. F. P.T. M.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei T. M.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că,  prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr.3031/87/2009 din 28.08.2009, contestatorii  SC  U.  Ţ.  B.  - Sucursala  A., T. F. şi G. M. au formulat contestaţie la  executarea silită începută de  către debitoarea  A. F.  P. T.  M.

În motivarea contestaţiei, se arată că  intimata  A.F.P. T. M. a început  executarea silită împotriva debitoarei  SC D. H.  T. SRL, cu sediul în  comuna I., judeţul T., localitate  în care se află şi  bunurile imobile ale acesteia.

Contestatoarea U.  Ţ.  B. SA arată că  asupra bunurilor pentru care se poartă  licitaţia au constituită  ipoteca de rang 1 efectuată anterior  sechestrului  instituit de A.F.P.  T.  M.. În aceste  condiţii  se impunea ca în baza dispoziţiilor art.162 alin.3 Cod procedură fiscală să fie  încunoştiinţaţi de data şi locul  licitaţiei.

 Contestatorul  T. F. arată că  în baza convenţiei încheiată la data de  16.12.2008 cu debitoarea  SC D.  H. T. SRL,  având data certă nr.26745/2008 s-a stabilit  că  pentru suma de  28.642 euro primeşte părţi sociale de la debitoare, astfel că din  activul societăţii  debitoare, implicit din  bunurile  ce urmează a fi  licitate, deţine o cotă parte, cotă ce se cifrează  în jurul  a 15 – 20 procente.

Contestatorul  G.  M. arată că are  o  creanţă certă, lichidă şi exigibilă, stabilită prin  sentinţa civilă nr.116/04.02.2009, rămasă definitivă şi irevocabilă de  42.052 lei.

Pe lângă motivul invocat de  U.  Ţ. B. SA mai învederează următoarele:

-Lipsa de procedură cu acţionarii societăţii debitoare, al cărui acţionar principal D.  H. a decedat, iar în cauză trebuia încunoştiiinţaţi moştenitorii  şi celălalt  acţionar  D.  B.;

-Nu s-a  făcut evaluarea imobilelor de către experţi autorizaţi în domeniu, aspect ce I l-a adus la cunoştinţă creditoarei AFP;

-Nu s-au făcut publicaţii de vânzare în condiţiile art.162 Cod procedură fiscală.

Pentru toate aceste  considerente solicită admiterea  contestaţiei şi anularea formelor de executare, iar până la soluţionarea  acesteia suspendarea executării silite.

La data de 16.09.2009, intimata  A. F. P.  T. M. a formulat întâmpinare prin care a  invocat  excepţiile  netimbrării, necompetenţei materiale şi lipsei de interes.

Excepţiile netimbrării şi  necompetenţei  materiale sunt excepţii  de procedură şi vor fi examinate  cu prioritate conform art.137 alin.1 Cod procedură civilă.

Tribunalul va analiza în primul rând excepţia  necompetenţei  materiale, deoarece, în condiţiile art.105 alin.1 Cod procedură civilă, actele îndeplinite  de către  judecătorul necompetent  sunt nule.

Dacă s-ar anula acţiunea ca netimbrată, această hotărâre ar fi lovită de  nulitate, indiferent dacă  rezolvarea dată  excepţiei netimbrării este corectă sau nu.

Obiectul  cererii deduse  judecăţii îl constituie o  contestaţie la executare.

Potrivit  art.400 alin.1 Cod procedură civilă contestaţiile la executare se introduc  la  instanţa de executare.

Potrivit  art.373  alin.2 Cod procedură civilă, instanţa de executare  este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea, “ în afara cazurilor în care legea dispune  altfel”.

Având în vedere că nu există  dispoziţie  legală  care să prevadă  competenţa  tribunalului în soluţionarea în primă instanţă a  cererii privind contestaţia la executare, tribunalul va admite  excepţia  necompetenţei sale materiale.

În temeiul art.158  - 159 Cod procedură  tribunalul îşi va declina competenţa în  favoarea Judecătoriei  T. M., care este instanţa de executare.

Pentru aceste considerente, tribunalul îşi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în  favoarea  Judecătoriei  T. M.

Domenii speta

Spete similare