Contestaţie la executare

Decizie 150R din 06.03.2009


Prin contestaţia la executare înregistrată  sub nr. 1731.1/292 din 22 iulie 2008 la Judecătoria R V, contestatoarea B  P a solicitat instanţei, în contradictoriu cu  intimatul C A l, completarea procesului-verbal încheiat la data de  7 iulie 2008 de executorul judecătoresc H  S Cl, în dosar de executare, în sensul de a  se  constata încetată executarea silită.

De asemenea a solicitat obligarea intimatului la plata  cheltuielilor de judecată.

La data de 6 octombrie 2008, contestatoarea şi-a completat contestaţia în sensul  că a solicitat anularea  aceluiaşi  proces-verbal pe motiv că  preţul imobilului nu a fost corect consemnat, respectiv să se  constate nulitatea procesului-verbal întrucât nu menţionează titlul executoriu în baza  căruia a fost pornită executarea silită împotriva sa.

Prin sentinţa civilă nr. 1716 din 10 noiembrie 2008, Judecătoria R V a respins,  ca nefondată,  contestaţia la executare formulată de  contestatoarea B P, respectiv ca tardivă, în ce priveşte preţul  imobilului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă,  că prin sentinţa civilă nr.  3282/2000 a Judecătoriei R V, rămasă definitivă şi irevocabilă, prin decizia civilă nr. 1510/2003, contestatoarea a fost obligată  să plătească intimatului suma de 11.261.250 ROL.

În vederea recuperării creanţei, după  reluarea executării silite, urmare a respingerii altei contestaţii la executare,  executorul judecătoresc a întocmit o nouă publicaţie de vânzare, nr. 272/2005, fixându-se termen de vânzare la 7 iulie 2008, preţul de pornire fiind de 7.649,47 lei.

A constatat că la două termene de vânzare nu s-a  prezentat nici un licitator, intimatul solicitând continuarea executării, contestatoarea precizând că  refuză să achite creanţa.

A reţinut prima instanţă că  executorul judecătoresc a avut în vedere dispoziţiile art. 509 raportat la art. 3711  alin.(3) Cod procedură civilă potrivit cărora executarea silită poate continua până la  realizarea dreptului recunoscut în titlul executoriu.

 De asemenea,  a reţinut că  procesul-verbal  menţionează  ca titlu executoriu sentinţa civilă nr. 3282/2000,  decizia civilă nr. 38A/2003 şi 1510/2003, precum şi  sentinţa civilă nr. 611/2006, aşa încât, nefiind incidente dispoziţiile art. 388 alin. (2)Cod procedură civilă, contestatoarei îi revine sarcina de a suporta, inclusiv cheltuielile de executare,  conform art. 3711  alin.(3) Cod procedură civilă.

În ce priveşte contestaţia la executare, sub aspectul preţului imobilului, a fost respinsă,  ca tardivă, cu motivarea că  a fost formulată la 6 octombrie 2008, după împlinirea termenului prevăzut de art. 401 alin.(1) Cod procedură civilă.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs recurenta-contestatoare B P,  aceasta criticând sentinţa ca fiind netemeinică şi nelegală.

Printr-un prim motiv de recurs a susţinut că sentinţa  este dată  cu greşita interpretare a dispoziţiilor art. 3715 lit. b raportat la art. 3711 alin.(6) şi art. 509 Cod procedură civilă, în sensul că prima instanţă nu a constatat încetată executarea silită.

Prin al doilea motiv de recurs a arătat că prima instanţă  a făcut o aplicare greşită a  dispoziţiilor art. 388 Cod procedură civilă deoarece actul de executare  nu menţionează titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea silită.

Al treilea motiv de recurs priveşte nelegalitatea sentinţei, în sensul că prima instanţă a acordat ceea ce nu s-a cerut, întrucât recurenta-contestatoare  nu a solicitat anularea executării pentru vicii privind preţul imobilului.

În fine, prin ultimul motiv de recurs a susţinut că sentinţa este  lovită  de nulitate deoarece prima instanţă nu a solicitat conform art. 402 Cod procedură civilă, copii certificate de pe actele dosarului de executare, mulţumindu-se cu actele comunicate  de executorul judecătoresc.

În drept, recursul a fost încadrat în prevederile art. 304 pct. 6 şi 9 Cod procedură civilă.

În dovedirea recursului, recurenta-contestatoare a depus copii  de pe:  sentinţa civilă nr. 1716/2008 şi 611/2006 şi decizia civilă nr. 1165R/2007.

De asemenea,  recurenta-contestatoare a formulat concluzii scrise.

Tribunalul, verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii, faţă de  criticile formulate, constată recursul nefondat.

În ce priveşte primul motiv de recurs:

Din procesul-verbal  încheiat de  executorul judecătoresc la data de  7 iulie 2008 rezultă că urmare a neprezentării vreunui licitator, intimatul C A a  solicitat continuarea executării silite. În acelaşi proces-verbal  s-a menţionat refuzul recurentei-contestatoare de a achita creanţa.

Or, faţă de  solicitarea intimatului de continuare a executării silite  şi dispoziţiile art. 3711 alin.(3) Cod procedură civilă potrivit  cărora executarea silită  are loc până la realizarea dreptului recunoscut prin  titlu executoriu, în mod corect prima instanţă a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile de încetare a executării silite prevăzute de art. 3715 lit. b Cod procedură civilă.

Nefondat este şi motivul doi de recurs întrucât,  aşa cum a reţinut şi prima instanţă , procesul-verbal încheiat la data de 7 iulie 2008 cuprinde titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea silită: sentinţa civilă nr. 3282/2000 a Judecătoriei R V, privind creanţa de 11.261.250 ROL, decizia civilă nr.  38/A/2003 prin care Tribunalul T a respins apelurile declarate împotriva acestei sentinţe, respectiv decizia civilă nr. 1510/2003 a Curţii prin care s-a soluţionat recursul declarat  în cauză.

De asemenea, este menţionată în procesul-verbal şi sentinţa civilă nr. 611/2006 prin care recurenta-contestatoare a fost  obligată la  cheltuieli de judecată în sumă de 250 RON către intimat, urmare a respingerii unei alte contestaţii  la executare, creanţă ce urmează, de asemenea, a fi recuperată pe calea  executării silite.

 Ca atare,  critica potrivit căreia procesul-verbal din data de 7 iulie 2008 nu cuprinde  titlul executoriu, în  temeiul căruia s-a pornit executarea silită, este nefondată.

Nefondat este şi motivul  trei de recurs.

Astfel, prin cererea completatoare depusă la 6 octombrie  2008 ( filele 5-6 Dosar fond), recurenta-contestatoare a invocat  nelegalitatea actului de executare, pe motiv că preţul imobilului a fost stabilit în frauda sa.

Acest motiv a făcut obiectul analizei de către prima instanţă care,  faţă de prevederile art. 401 alin.(1) lit. a Cod procedură civilă şi data  formulării  cererii completatoare, a respins, sub acest aspect, ca tardivă contestaţia la executare.

Ca atare, critica potrivit căreia instanţa a acordat ceea ce nu s-a cerut, este nefondată.

În fine,  nefondat este şi ultimul motiv de recurs, executorul judecătoresc înaintând instanţei  dosarul de executare nr. 265/E/2004 care cuprinde toate  actele de executare întocmite, în cauză, aşa încât nu se poate reţine vreo încălcare a dispoziţiilor art. 402 alin.(1) Cod procedură civilă.