Acţiune în constatare

Prin actiunea adresata Judecatoriei G. H. la data de 12.12.2006, reclamantul  N.M.M. a chemat în judecata pe pârâtii SC”H.”SA., Comuna O. – prin primar si Ocolul Silvic S., solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta  sa se constate ca a dobândit  prin cumparare dreptul de proprietate cu privire la constructia „Cabana forestiera” situata pe parcela  nr. 11/103 din CF I B.;  sa se stabileasca în favoarea sa un drept de superficie cu privire la terenul aferent acestei constructii în suprafata de 317 m.p. teren identic cu parcela 11/103 din aceeasi CF, precum si sa se dispuna înscrierea în CF, pe numele sau, a dreptului de proprietate cu  privire la constructie.

În motivarea cererii, a aratat ca în anul 2002 s-a înteles cu pârâta SC”H.”SA.  pentru a-i vinde o cabana forestiera, proprietatea acesteia, situata la locul numit „B,” pe raza comunei O., convenit la un pret de 20.000.000 lei ROL, care a fost platit de catre el cu  factura nr. 439026/2002, factura care a fost  considerata antecontract de vânzare – cumparare, preluând constructia si  folosind-o nestingherit, dar pentru folosinta normala a constructiei este necesar sa-i fie atribuit terenul aferent  acesteia, teren  ce apartine Ocolului Silvic S.

Prin întâmpinarea depusa la dosar, pârâta SC”H.”SA. a recunoscut integral pretentiile reclamantului.

Întrucât pârâtul Ocolul Silvic S. – nu are personalitate juridica, a fost citata în calitate de pârâta D.S. Suceava, care, prin întâmpinarea depusa la dosar a solicitat respingerea actiunii,  motivat de faptul ca terenul în litigiu este proprietate publica a statului si se afla în administrarea Ocolului Silvic S..

A aratat ca, cabana  a fost  construita de pârâta SC”H.”SA. , cu scopul de a adaposti muncitorii care lucrau la exploatarea masei lemnoase, acesta primind  un drept temporar de folosire a terenului de 210 m.p. aferent constructiei, conform contractului nr. 56/2004 valabil pâna la data de 11.11.2004.

A mai aratat ca  pârâta a solicitat  Ocolului Silvic S. închirierea aceluiasi teren pentru anii 2006 – 2007, achitând despagubiri pentru perioada 11.11.2004 – 15.08.2006 si ca ulterior a vândut cabana reclamantului, fara încheierea unui contract de vânzare – cumparare si fara acordul D. S. Suceava, încalcând astfel clauzele contractului nr. 56/2004.

Pârâta Comuna O. – prin primar, a aratat ca este de acord cu actiunea reclamantului.

La termenul de judecata din 05.02.2007, reclamantul – prin cerere scrisa, a aratat ca renunta  la judecarea primului capat de cerere privind constatarea  cumpararii cabanei, mentinând celelalte capete de cerere.

Pârâta D.S. Suceava prin întâmpinarea depusa la dosar a solicitat respingerea actiunii si introducerea în cauza a proprietarului terenului în litigiu – Statul Român.

Prin sentinta nr. 644 din 30.04.2007 Judecatoria G. H. a luat act de renuntarea reclamantului la judecarea capatului de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate prin cumparare asupra constructiei „Cabana forestiera” situata pe parcela 11/103 din CF I B.

Totodata a  lua act de renuntarea reclamantului de a se judeca în contradictoriu cu pârâtii Ocolul Silvic S. si D. S. – S.,  respingând actiunea având ca obiect stabilire drept de superficie si intabulare asupra constructiei în litigiu.

Împotriva sentintei civile sus mentionate a declarat apel  reclamantul,  criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Tribunalul Suceava – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, prin  decizia nr. 33 din 5.12.2007 a admis apelul, a desfiintat sentinta apelata cu retinerea cauzei pentru solutionarea fondului.

Cauza a fost înregistrata pentru solutionarea fondului – pe rolul acestei instante la data de  22.02.2008 sub nr.  859/86/2008.

La termenul de judecata din data de 26.05.2008, reclamantul si-a precizat actiunea, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate ca pârâta SC”H.”SA. a dobândit prin edificare cu efort propriu, dreptul de proprietate cu privire la imobilul constructie cu destinatia „Cabana forestiera” amplasat pe parcela 11/103 din C.F. I B.; sa se constate  ca reclamantul a dobândit prin vânzare – cumparare de la pârâta dreptul de proprietate  cu privire la imobilul  sus identificat si respectiv sa se dispuna înscrierea în C.F. pe numele sau a dreptului de proprietate cu privire la „Cabana forestiera”.

A sustinut ca  pârâta SC”H.”SA., cu mijloace materiale si financiare proprii, în anul 1969 a construit imobilul în litigiu, caruia i-a dat destinatia de cabana forestiera, fiind folosit în interes propriu pentru activitati de exploatare forestiera potrivit specializarii domeniului sau de activitate, constructie care a fost trecuta în inventarul contabil  cu nr. 1079.

Referitor la capatul al doilea al actiunii, a aratat ca în luna iunie  2002 s-a înteles cu pârâta pentru a-i vinde cabana forestiera, sens în care a fost încheiata o conventie materializata prin factura fiscala nr. 439026/2002 si ca dupa ce a platit pretul convenit a preluat imobilul pe care-l detine în mod nestingherit.

Cu privire la modificarea actiunii, s-a facut adresa pârâtei SC”H.”SA. pentru a-si preciza pozitia fata de completarea la actiune, conform disp. art.  132 Cod procedura civila.

Cum pârâta nu s-a opus modificarii actiunii, lipsa ei de reactie la solicitarea instantei fiind interpretata ca achiesare la acest demers, Tribunalul Suceava învestit cu solutionarea actiunii astfel cum a fost modificata la termenul de judecata din 26.05.2008, retine urmatoarele:

În primul rând, din punctul nostru de vedere pârâta SC”H.”SA. , ar fi trebuit în calitate de reclamanta sa promoveze o actiune în constituire de drepturi în cadrul careia sa probeze edificarea prin efort propriu a cabanei în litigiu si sa depuna în acest sens documente care sa ateste respectarea legislatiei în litigiu (autorizatie de constructie, etc.).

Sub un alt aspect, terenul pe care a fost edificata aceasta constructie nu este proprietatea SC”H.”SA., ci apartine tabulei tarii, societatile implicate în proces  nedemonstrând  constituirea  în favoarea lor a vreunui drept de concesiune,  superficie care sa fi permis SC”H.”SA. edificarea unei constructii.

Prim – pârâta  nu a dovedit  de asemenea ca la momentul  înstrainarii  imobilului în litigiu avea  achitate integral  datoriile înregistrate catre bugetul de stat, nedepunând certificat fiscal în acest sens.

Conform disp. art.  254 alin. 7  Cod fiscal: „ Înstrainarea unei cladiri, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu poate fi efectuata pâna când titularul dreptului de proprietate asupra cladirii respective nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este amplasata cladirea sau al celei unde îsi are domiciliul fiscal contribuabilul în cauza, cu termene de plata scadente pâna la data de întâi a lunii urmatoare celei în care are loc înstrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale. Actele prin care se înstraineaza cladiri cu încalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept”.

Asadar, instanta va respinge ca nefondate capetele de cerere ce au facut obiectul completarii la termenul din 26.05.2008.

Cât priveste constituirea unui drept de superficie pentru terenul proprietatea tabulei tarii, identic cu p.f. 11/103 din C.F. I B. - pe care se afla edificata constructia în litigiu, aratam ca si aceasta solicitare apare ca nefondata întrucât conform  prevederilor în materie dreptul de superficie poate fi dobândit prin conventie, legat, uzucapiune, lege.

Reclamantul nu a facut dovada incidentei vreunuia  din situatiile mentionate.

În baza disp. art. 246 Cod procedura civila se va lua act de renuntarea la judecata a reclamantului în raport cu  D. S. Suceava.

Se va admite  exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a DGFP. – S. având în vedere ca Statul Român prin Ministerul Economiei si Finantelor  sta în proces în litigiile referitoare la bunurile din domeniul public al statului, astfel cum acesta este definit prin art. 3 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.

În speta de fata, reprezentarea Statului Român se face prin intermediul C. L. al Comunei O., care, de altfel, este parte în cauza si are initiativa în tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale.

Domenii speta

Spete similare