Talharie

Sentinţă penală SP62/2007 din 31.03.2009


R O M A N I A

TRIBUNALUL HUNEDOARA-SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR.62/2007 DOSAR NR.305/97/2006

(Nr.vechi 1446/2006)

Şedinţa publică din  21 februarie  2007

PREŞEDINTE:………………- judecător

………………- grefier

Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a fost reprezentat de d-ra procuror  şef secţie judiciară ……………….

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpaţii B.C.F. şi F.L. trimişi în judecată pentru infracţiunea de tâlhărie prev.şi ped.de art.211 al.1,2 lit.b,c şi al.21 lit.a Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-au prezentat inculpatul B.C.F. în stare de arest preventiv(arestat în altă cauză) asistat de avocat C.A. în subst.av.ales P. A. şi inculpatul F.L. în stare de arest preventiv (arestat în altă cauză) asistat de avocat din oficiu B.B., lipsă fiind partea civilă S.N..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care ;

S-a dat citire declaraţiei martorului S.C.V., audiat la termenul din data de 24 ianuarie 2007.

Reprezentanta Parchetului şi apărătorii inculpaţilor, având fiecare cuvântul, au arătat că nu au alte cereri de formulat, solicitând judecarea cauzei pe fond.

Instanţa a declarat cercetarea judecătorească încheiată şi a acordat cuvântul în fond.

Reprezentanta Parchetului a relatat starea de fapt din actul de acuzare, solicitând condamnarea inculpaţilor B.C.F. şi F.L. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prev.şi ped.de art.211 al.1,2 lit.b şi c şi al.21 lit.a Cod penal, cu reţinerea stării de recidivă prev.de art.37 lit.b Cod penal , susţinând că vinovăţia acestora a fost dovedită prin probele administrate în cauză, a se dispune deducerea perioadei reţinerii şi arestării preventive de la data de 18.01.2006 până la data de 11.09.2006 când au fost puşi în libertate, a fi obligaţi ambii inculpaţi la plata despăgubirilor civile către partea civilă S.N. în cuantum de 850 lei RON precum şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Avocat B.B. – pentru inculpatul F.L. – a solicitat achitarea acestuia conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod proc.pen., susţinând că nu există probe din care să rezulte în mod cert că inculpatul Fulop a participat la săvârşirea acestei infracţiuni. A solicitat a se vedea că declaraţia părţii vătămate ridică unele semne de întrebare cu privire la sinceritatea ei, iar întregul probatoriu se bazează pe un singur martor, care în faţa instanţei şi-a modificat declaraţia. Cu privire la latura civilă a cauzei a solicitat respingerea pretenţiilor civile, având în vedere că partea vătămată, constituită parte civilă, nu a dovedit în nici un fel că a avut asupra sa vreo sumă de bani.

Avocat C.A. – pentru inculpatul B.C.F. – a solicitat a se pronunţa o soluţie de achitare a acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod proc.pen.şi respingerea pretenţiilor civile, susţinând că din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă cu certitudine că fapta nu a fost săvârşită de acesta, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă faptul că inculpatul B., în momentul când se arată că s-a săvârşit fapta, se afla într-un alt loc, în compania mai multor persoane cunoscute, neputând , în mod evident, să participe la săvârşirea acestei infracţiuni.

Inculpatul F.L., având ultimul cuvânt, a susţinut că este nevinovat, lăsând soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei.

Inculpatul B.C.F., având ultimul cuvânt, a lăsat la aprecierea instanţei , dar a susţinut că este nevinovat.

Instanţa a reţinut cauza în pronunţare.

T R I B U N A L U L ,

Asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin rechizitoriul nr.80/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara din 10.02.2006, înregistrat la această instanţă sub nr.305/97/2006, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaţilor B.C.F. şi F.L. (cu datele personale din dosar) pentru săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie prev. de art.211 al.1,2 lit.b şi c şi al.21 lit.a C.p. cu aplic. art.37 lit.b C.p.

În sarcina inculpaţilor s-a reţinut că în noaptea de 2/3 ianuarie 2006, în loc public, prin violenţă şi ameninţare, l-au deposedat pe partea vătămată S. N. de suma de 850 de lei (RON).

Din examinarea mijloacelor de probă aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

În noaptea de 2/3 ianuarie 2006 partea vătămată S.N. a plecat de la o petrecere de familie, folosind ca mijloc de transport un taxi, care l-a lăsat în faţa scării în care locuieşte, în jurul orei 200 (Deva, str. Bejan, bl.56, sc.II).

Profitând de ora întârziată şi de faptul că partea vătămată era sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpaţii B.C.F. zis G. şi F.L. zis L. s-au hotărât să o tâlhărească. În acest scop, cei doi s-au apropiat din spate şi au abordat-o cu o expresie de genul „Bă, ce faci!”, după care, exploatând surprinderea, inculpatul Băiaş a simulat că o loveşte pe partea vătămată. În momentul în care partea vătămată a încercat să se apere, inculpatul B. a prins-o de mâini, împrejurare în care inculpatul F. a luat de la victima imobilizată suma de 850 de lei, aflată în buzunarul drept al pantalonilor.

În tot acest timp victima a fost asaltată verbal de către cei doi agresori cu injurii şi ameninţări menite să-i anihileze capacitatea de reacţie.

Inculpaţii şi-au negat vinovăţia încă de la debutul cercetărilor şi, fiind familiarizaţi cu procedurile judiciare (v.f.26 şi 40-41 dos. u.p.), au încercat să speculeze în favoarea lor slăbiciunile probelor care îi incriminau.

Astfel, inculpaţii au încercat să îşi construiască un alibi care să îi plaseze în afara locului şi momentului comiterii infracţiunii şi au reuşit schimbarea declaraţiei singurului martor ocular audiat în faza de urmărire penală (f.18 dos. u.p. şi f.74-75).

Ca atare, speţa a necesitat o foarte atentă analiză a calităţii probelor şi a modului în care acestea pot fi coroborate pentru aflarea adevărului.

Din această perspectivă, instanţa şi-a format convingerea că cei doi inculpaţi sunt într-adevăr autorii infracţiunii reclamate de partea vătămată pe baza următoarelor împrejurări:

În ziua următoare comiterii faptei victima a formulat o plângere în care a relatat că a fost deposedat de suma de 850 de lei de doi autori necunoscuţi, unul dintre aceştia fiind identificat de martorul B.A.B. sub numele de G. (f.4 dos. u.p.).

Erorile de calificare iniţială a faptei (f.2 dos. u.p.) şi întârzierea cu care s-au demarat efectiv actele de urmărire (f.3, 5 dos. u.p.) sunt într-adevăr imputabile organelor de cercetare penală, dar se explică şi prin atitudinea părţii vătămate, care a urmărit în principal acoperirea pagubei şi nu neapărat tragerea la răspundere penală a autorilor.

Cert este că prin declaraţiile părţii vătămate şi ale martorului B., coroborate cu activităţile de recunoaştere din grup de către persoanele menţionate a celor doi inculpaţi, s-a stabilit mai presus de orice dubiu identitatea autorilor (f.6-18 dos. u.p.). Partea vătămată a furnizat aceleaşi amănunte semnificative prin declaraţia dată în instanţă, poziţia acesteia fiind întărită de declaraţia fiicei acesteia, martora S. A. (f.19 dos. u.p. şi f.29 şi 106).

Prin contrast, inculpaţii au dat declaraţii contradictorii.

Inculpatul B. a susţinut că între orele 0,30 şi 2,00 din noaptea de 2/3.01.2006 a fost văzut doar de barman şi prietena acestuia în restaurantul „Panalpina” din Deva (f.21, 22, 24), pentru ca ulterior să adauge că a fost în local cu prieteni cărora le-a oferit doar prenumele (f.27 verso). Martorii propuşi de acest inculpat au dat declaraţii care nu îl exclud în mod absolut pe inculpatul B. de la locul şi momentul comiterii infracţiunii, de vreme ce indică ore diferite pentru intrarea şi ieşirea inculpatului din local (f.34, 73, 125).

Inculpatul F. a susţinut iniţial că a fost plecat din Deva împreună cu inculpatul B., începând din data de 1 ianuarie 2006 (f.37, 38 dos. u.p.), pentru ca apoi să-şi constituie un alt alibi, vădit fals, cu ajutorul martorului V.V. (f.36 dos. u.p., f.28, 47).

În lumina ordonanţei nr.2612/P/2006 din 23.01.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva (f.126), declaraţia dată de martorul B.A.B. în instanţă (f.74-75) va fi înlăturată, la fel ca şi declaraţia martorei B.R. (f.76), aceasta fiind lipsită de orice acoperire în realitate şi necoroborabilă. În acest context trebuie precizat că martorul, condamnat deja pentru furt, a fost arestat preventiv pentru comiterea unor noi furturi, împrejurări ce conturează lipsă de credibilitate a declaraţiei din instanţă. Nu în ultimul rând trebuie subliniat că atât acest martor cât şi martorul C.F. M. (f.96) confirmă baza factuală a tâlhăriei comise în noaptea de 2/3 ianuarie 2006.

În considerarea celor ce preced, această instanţă constată că inculpaţii se fac vinovaţi de comiterea infracţiunii de tâlhărie, aşa cum a fost descrisă în debutul expunerii de faţă, respectiv deposedarea prin acte de violenţă, săvârşite în loc public, pe timp de noapte şi în coautorat a părţii vătămate S.N. de suma de 850 de lei, prev. şi ped. de art.211 al.1, al.2 lit.b,c şi al.21 lit.a C.p.

În sarcina inculpaţilor se va reţine şi starea de recidivă post-executorie prev. de art.37 lit.b C.p., aşa cum rezultă din fişele de cazier judiciar ale celor doi inculpaţi (f.26, 40-41 dos. u.p.).

La individualizarea pedepselor vor fi avute în vedere toate criteriile prev. de art.72 C.p. şi scopurile prev. de art.52 C.p., aşa cum sunt acestea reflectate de circumstanţele reale şi personale mai sus reţinute, precum şi incidenţa art.39 al.4 C.p. Ţinând cont de gradul redus al violenţelor exercitate asupra victimei, precum şi de paguba relativ redusă produsă acestei, inculpaţii vor fi condamnaţi la o pedeapsă apropiată de minimul special, şi anume la 8 ani închisoare.

Potrivit art.359 al.3 C.p.p. pedeapsa principală va fi însoţită şi de pedeapsa accesorie obligatorie prev. de art.64 lit.a-c C.p. în condiţiile şi pe durata prev. de art.71 C.p.

Se va face aplicaţiunea art.88 C.p. în sensul computării prevenţiei din 18.01.2006, reţinerea urmată de arestarea preventivă, până la data de 11.09.2006, când măsura preventivă a fost definitiv revocată şi pusă în executare (f.79-86).

Odată stabilită vinovăţia inculpaţilor şi constatând îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale, în baza art.14, 346 C.p.p. şi art.998 şi 1003 C. Civ., inculpaţii vor fi obligaţi la plata sumei de 850 de lei cu titlu de despăgubiri către partea vătămată constituită parte civilă (f.5 dos. u.p.).

Se va stabili onorariul cuvenit avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul F., în condiţiile în care inculpatul B. a beneficiat de apărare din partea unui avocat ales.

În temeiul art.191 al.1 şi 2 C.p.p. inculpaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 400 de lei în cazul inculpatului F., respectiv de 300 de lei în cazul inculpatului B.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Condamnă pe inculpaţii:

1. B.C.F., zis „G.”, fiul lui ……….., recidivist, arestat preventiv în altă cauză, aflat în Arestul IPJ Mureş;

2. F.L., zis „L.”, fiul lui …………., recidivist, arestat preventiv în altă cauză, aflat în Arestul IPJ Mureş, la câte:

- 8 (opt) ani închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie prev. şi ped. de art.211 al.1, al.2 lit.b, c şi al.21 lit.a Cod penal, cu aplic. art.37 lit.b C.p.

Aplică inculpaţilor pedeapsa accesorie prev. de art.64 lit.a-c C.p. în condiţiile şi pe durata prev. de art.71 C.p.

În baza art.88 C.p. deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 18.01.2006 la data de 11.09.2006.

Obligă în solidar pe inculpaţi la plata sumei de 850 de lei cu titlu de despăgubiri către partea civilă S. N., domiciliat în Deva, ………..Onorariile cuvenite avocaţilor desemnaţi din oficiu, în sumă totală de 200 de lei, se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

Obligă pe fiecare inculpat la plata a câte 400 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 21 februarie 2007.

PREŞEDINTE,

GREFIER,

PCA/CC/4 ex.

21.03.2007