Suspendarea executării actului administrativ unilateral

Hotărâre 27/CA/2010 din 18.01.2010


Suspendarea executării actului administrativ unilateral, respectiv dispoziţia prin care s-a impus ca "începând cu data de 02.10.2009 toate persoanele decedate vor fi predate la Capela Municipală în vederea depozitării în camera frigorifică"

Prin Sentinţa nr. 27/CA/2010, Tribunalul Bihor a admis cererea de  suspendare formulată de reclamanta SC FUNERARĂ LA CAPĂTUL DRUMULUI SRL în contradictoriu cu pârâta REGIA AUTONOMĂ DE PIEŢE , AGREMENT ŞI SALUBRITATE ORADEA- CIMITIRUL MUNICIPAL şi în consecinţă a dispus suspendarea executării actului administrativ unilateral.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că reclamanta este o societate comercială al cărui obiect de activitate constă în activităţi de pompe funebre şi similare. În executarea obiectului de activitate al societăţii,  a închiriat, de la Biserica Romano Catolică, Capela Steinberger din Cimitirul Municipal Rulikowsky

În baza HCL Oradea nr. 878 din 31.11.2006 s-a concesionat serviciul de administrare şi exploatare a cimitirului municipal către pârâta RAPAS, pe o perioadă de 10 ani adică până în 2016. Prin adresa nr. 3891/02.10.2009 pârâta R.A.P.A.S. Oradea i-a adus la cunoştinţă faptul că "începând cu data de 02.10.2009 toate persoanele decedate vor fi predate la Capela Municipală în vederea depozitării în camera frigorifică".

În conformitate cu dispoziţiile art.14 din L.554/2004, „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art.7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond”.

Din interpretarea coroborată a prevederilor art.1 al.1 şi art.14 al.1 L.554/2004, pentru suspendarea executării unui act administrativ este necesar a fi întrunite cumulativ două condiţii anume, existenţa unui caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenită.

Pentru justificarea cererii sale, reclamanta a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri constând în adresa nr. 4175/16.10.2009,  certificat de calitate,  regulament de organizare şi funcţionare al cimitirului, documente societate, protocolul Serviciului de medicină legală 487/6/60/12.02.2010, chitanţele fiscale, CAEN revizuit 2, Diplomă în Top Profit România - Locul I, Top 5 Profit pentru România, Top 5 Afaceri pentru România, factura seria RAPAS F nr.0015125/31.01.2010 şi certificat de înregistrare seria B nr.1395990/25.04.2008.

Totodată, în cauză a fost administrată proba testimonială, fiind audiat în acest sens martorul Gencsi Laszlo. Din declaraţia acestuia rezultă  că de aproximativ 2 sau trei luni pârâta îi interzice reclamantei să mai depoziteze cadavrele în capela Steinberger, din cadrul cimitirului Rulikovschi, după ora 21,00.  cunoaşte împrejurarea că reclamanta a contractat un împrumut de 45.000 sau 50.000 de Euro în vederea dotării capelei cu toate condiţiile pentru a fi la standardele Europene de calitate şi a şi realizat acest obiectiv , aspect pe care l-a sesizat personal. Potrivit susţinerilor reprezentantei reclamantei această măsură a pârâtei este de natură să producă repercursiuni asupra activităţii societăţii în sensul că dacă un deces survine după ora 21,00 reclamanta este obligată să predea cadavrul, pe care 1-a preluat de la domiciliu,  reprezentanţilor RAPAS pentru ca aceştia să-1 depoziteze într-o altă capelă decât cea amenajată de reclamantă. Există familii care şi-au manifestat nemulţumirea având în vedere că serviciile funerare promise de societatea reclamantă nu sunt duse Ia bun sfârşit datorită intervenţiei reprezentanţilor pârâtei.  Pentru a fi în măsură să asigure servicii complete,  reclamanta a încheiat un contract cu Serviciul de medicină legală din Municipiul Oradea pentru a păstra cadavrele pe durata nopţii, serviciu pentru care plăteşte o taxă suplimentară de 60 lei / persoană.

Din coroborarea acestor probe, instanţa reţine că reclamanta a făcut dovada susţinerilor  din cuprinsul cererii de suspendare, anume, faptul că, aparent, în urma emiterii adresei nr. 3891 din 02.10.2009, s-a produs o restrângere a activităţii complexe desfăşurate de societatea reclamantă, aceasta fiind pusă în situaţia de a nu fi în măsură să ofere clienţilor săi, toate serviciile pentru care s-a obligat prin contractele încheiate, în condiţiile în care, sub imperiul aceleaşi legislaţii, anterior emiterii respectivei adrese, i se permitea acest lucru..

Pentru aceste considerente, în cauză se conturează îndeplinirea condiţiei „cazului bine justificat”definit de art.2al.1 lit. t) din L.554/2004 ca fiind acea împrejurare legată de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Este adevărat că analizarea acestor aspecte urmează a se realiza în cadrul acţiunii de fond, dar textul cere ca împrejurările de fapt şi de drept să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Cât priveşte cea de-a doua condiţie, anume aceea a „pagubei iminente”, instanţa reţine că restrângerea activităţii în sensul de a nu i se mai permite să depoziteze cadavrele în timpul nopţii, în capela special amenajată pentru acest scop, va aduce un prejudiciu patrimonial deosebit de însemnat reclamantei, prejudiciu care nu ar mai putea fi recuperat în condiţiile în care, s-ar dovedi, în cadrul acţiunii de fond, că aceasta măsură este ilegală.

De altfel, necesitatea asigurării unei protecţii jurisdicţionale provizorii persoanelor ale căror drepturi pot fi lezate prin emiterea unor acte administrative(în speţă reclamantei) este recunoscută şi în plan european prin Recomandarea R (89) 8 adoptată de Consiliul de Miniştri din cadrul Consiliului Europei, aplicabilă şi României.

Hotărâre rămasă definitivă prin nerecurare.