Faliment

Sentinţă civilă 450 din 19.03.2009


Asupra contestaţiei formulate de SC P. P.R. SRL  constată următoarele;

Prin contestaţia formulate in dosarul de faliment 278/110/2005, reclamanta SC P.R.  SRL  , în contradictoriu cu SPRL P. T.-L.J. AL SC  O. SA ONEŞTI a contestat măsurile dispuse de acesta relativ la cererea sa de inscriere la masa credală.

Motivează reclamanta că este deţinătorul unui spatiu comercial format din două corpuri ,situat in mun Oneşti ,în temeiul unor contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vînzare încheiate cu fosta Sc O. SA .Ulterior contractul a fost preluat de SC O. SA prin efectul divizării SC O. SA. Mai arată că, in acest moment este deţinătorul unui contract a cărui denunţare a fost respinsă pe cale judecătorească conform hotărîrii irevocabile pronunţate in dosarul 9745/2004 iar in temeiul art. 86 din LPI are dreptul la despăgubiri.

În acest sens, a formulat cerere de inscriere la masa credală ce reprezină dezdăunarea efectivă ,daunele fiind cauzate in timpul procedurii prin incălcarea contractului nedenunţat cf prev Legii 85.Solicită inscrierea in tablou cu o creanţă echivalentă cu suma incasata de lichidator din vînzarea spaţiului.

Cererea a fost legal timbrată în conformitate cu dispoziţiile Legii 146/1997 cu taxă de timbru în cuantum şi timbru judiciar.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar actele doveditoare despre care a făcut vorbire in acţiune .

Lichidatorul judiciar a solicitat in concluziile formulate oral pe fondul cauzei ,respingerea acestei contestaţii ca nefondată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, se  reţin următoarele:

Reclamanta a  încheiat cu  SC  O.  SA  ONESTI contractul  de leasing  imobiliar  cu  clauză irevocabilă  de  vânzare  nr  4184 din 8 .07.1999 cu  privire  la  spaţiul  comercial  situat  în  Oneşti  str.  O. în  suprafaţă  de  350,44 mp şi a cesionat de la SC E. T. SRL contractul de leasing 4183/1999, avind ca obiect imobilul situat la aceeasi adresa ,al dolilea corp de clădire.Ulterior SC O. s-a divizat iar aceste contracte au fost preluate de SC O. SA.

La data de 11 12 2003 AFP Oneşti a instituit sechestru asupra imobilelor ce fac obiectul contractelor de leasing iar la data 20 04 2004 SC O. SA a formulat cerere de reziliere a acestor contracte ce a fost respinsă ca nefondată în dosarul Tribunalului 5768/2004,instanţa constatînd că redevenţele au fost achitate integral.Ulterior ,intre părti s-au purtat litigii in legătură cu transmiterea proprietăţii imobilului în dosarele 9724/2004 şi 1602/110/2008.

Prin Sc 921/2006 pronunţată in ds 9724/2004 s-a respins ca inadmisibilă acţiunea in constatare formulată de reclamată  şi ca nefondată cererea reconventională formulată de lichidatorul judiciar prin care se solicita constatarea rezilierii contractelor de leasing , la data de 22 02 2006 fiind deschisă procedura falimentului SC O. SA.

Prin SC 853/2008 a Tribunalului Bacău s-a respins actiunea l. j . de obligare a reclamantei la plata chiriei aferente pentru spatiul comercial incepind cu data deschiderii procedurii si pînă la eliberarea efectivă a spatiului în considerarea faptului că situaţia juridică a imobilului este neclară.

În aceste condiţii,in prezent reclamanta se află in situatia in care,prin efectul acestor hotărîri judecătoresti,nu îşi poate valorifica juridiceşte dreptul deşi a  achitat in totalitate redevenţele,ba chiar o sumă mai mare ,astfel cum rezultă din expertiza depusă la dosar , contractul de leasing cu clauză irevocabilă de vinzare este valabil iar orice act de dispozitie ulterior inscrierii sechestrului este lovit de nulitate absolută in conditiile art 129 al 9 c. pr. fiscală.

Judecătorul sindic reţine că ,în procedură ,lichidatorul era obligat ,in vederea creşterii la maxim a averii debitoarei, să mentină sau să denunţe contractele de leasing in conditiile art. 86 al 1 din LPi,legea instituind in favoarea acestuia o obligatie şi nu o posibilitate ,l. j. putind să aprecieze ,in functie de situatie, dacă este cazul de a mentine sau de a denunţa un contract .Contractantul ,la rindul săa trebuia să adreseze lichidatorului o notificare prin care solicită fie mentinerea,fie denunţarea contractului ,in lipsa unui astfel de răspuns contractul se socoteste a fi denunţat.

Cum in speţă reclamanta nu a adresat  lichidatorului notificarea prevăzută de art. 86  iar legea nu prevede care este sancţiunea într-un astfel de caz, judecătorul sindic apreciază că ar fi aplicabilă,pentru egalitate de tratament ,sancţiunea prevăzută de lege pentru lichidatorul judiciar şi anume denunţarea contractului.

Faţă de cele expuse ,urmează a se reţine că in speţă contractele de leasing sunt denunţate unilateral de către reclamantă ,care nu si-a indeplinit obligatia prev de art 86 teza a IIa şi a rămas in pasivitate rămînînd insă aplicabile prev art 86 al 2 care stipulează că ,o acţiune in despăgubiri poate fi introdusă de contractant împotriva debitorului .Judecătorul sindic apreciază că,in procedura insolvenţei o astfel de acţiune se concretizează în cererea de creanţă prin care reclamanta face dovada prejudiciului suferit ca urmare a denunţării contractului.

În acţiunea principală reclamanta solicită a se constata că acest prejudiciu se cuantifică la suma incasată de lichidator din vînzarea spatiului ,fără a motiva această sustinere.

În aprecierea instanţei ,reclamanta trebuie despăgubită cu o sumă ce reprezintă prejudiciul efectiv suferit la care se adaugă şi prejudiciul nerealizat care insă nu a fost solicitat.Prejudiciul efectiv se raportează la suma achitata cu titlu de redevenţe astfel cum reiese din expertiza contabilă efectuată in dosar 8724/2004 şi care urmează a fi luată in considerare întrucît cu această suma s-a diminuat patrimoniul reclamantei.

Aşa fiind , judecătorul sindic urmează a admite contestaţia şi a dispune inscrierea la masa credală a reclamantei cu suma de 352.400,633 lei,  creanţă chirografară.