Reconstituirea dreptului de proprietate pentru cetăţenii străini

Dosar nr. 1445/180/2006

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BACAU

SECTIA CIVILA

DECIZIA CIVILA  NR: 653/R/2008

Sedinta publica de la 20.06.2008

Pe rol  fiind  pronuntarea recursului formulat de recurenta  reclamanta V.M.Y.A.F. împotriva sentintei civile nr.  6846 din 01.11.2007 pronuntata de Judecatoria Bacau în dosarul nr. 19361/1445/180/2006.

Dezbaterile au avut  loc în sedinta publica din  13.06.2008, acestea fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi , facând corp comun cu  prezenta decizie.

TRIBUNALUL

-Deliberând-

Asupra recursului civil de fata constata urmatoarele:

Prin sentinta civila nr. 653/1 noiembrie 2007 a Judecatoriei Bacau, pronuntata în dosarul 1445/180/2006 a fost respinsa ca neîntemeiata plângerea formulata de catre reclamantul V.M.Y.A.F. în contradictoriu cu pârâta Comisia Judeteana Bacau, împotriva hotarârii nr. 10567/17.10.2006.

A fost respinsa cererea de  interventie în interes propriu formulata de catre intervenienta Directia Silvica Bacau ca neîntemeiata.

 Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a  retinut urmatoarele:

 Prin Hotarârea Comisie Judetene Bacau nr. 10567/17.10.2006 s-a decis invalidarea propunerii Comisie locale de fond funciar Parincea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 100 ha teren cu vegetatie forestiera solicitata prin cererea nr. 93/19.09.2005 a numitului V. A. A. F. dupa defuncta F. E. E., deoarece nu sunt îndeplinite conditiile art. 9 si art. 48 din Legea nr. 18/1991, art. 6 si art. 30 din Legea nr. 1/2000, precum si art. 31 si art. 61 al 2 din H.G. nr. 890/2005, persoana solicitanta fiind cetatean strain.

Din înscrisurile depuse în cauza, instanta a retinut ca reclamantul V.M.Y.A.F., cetatean francez, este mostenitoriul numitului A.E.A.F., acesta fiind unul dintre mostenitorii numitei E. F.

Prin cererea înregistrata la data de 19.09.2005 sub nr. 93 la Comisia Locala de fond funciar Parincea, reclamantul V. F. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate dupa E. F. pentru suprafata de 350 ha aferente padurii C., comuna P..

Petentul si-a întemeiat cererea pe acte de stare civila si acte atestând proprietatea numitei E. F. asupra padurii C., respectiv extrase de la arhivele statului si actul de partaj voluntar din anul 1941.

 Instanta a retinut ca în conformitate cu dispozitiile art. 48 din Legea nr. 18/1991 raportat la dispozitiile art. 9 din aceeasi lege, sunt îndreptatiti la reconstituire si cetatenii români cu domiciliul în strainatate precum si fostii cetateni români care si-au redobândit cetatenia româna, iar art. 30 din Legea nr. 1/2000 prevede ca în aplicarea Legii nr. 18/1991 si a Legii nr. 1/2000, cetatenii români au aceleasi drepturi, indiferent daca la data înregistrarii cererii aveau domiciliul în tara sau strainatate.

Prin urmare, toate aceste reglementari conditioneaza dreptul la reconstituire de existenta cetateniei române la momentul formularii cererii de reconstituire, indiferent ca cetateanul român are sau nu domiciliul în tara, respectându-se astfel principiul constitutional al egalitatii cetatenilor români.

La data la care s-a formulat de catre reclamant cererea de reconstituire,

circulatia juridica a terenurilor era reglementata de Titlul X din Legea nr. 247/2005, în conformitate cu care cetatenii straini pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în conditiile prevazute de legea

speciala.

Problema dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii  straini  prin  mostenire legala a  facut obiectul  unei  exceptii  de

neconstitutionalitate, solutionata de Curtea Constitutionala prin decizia nr.408/7.10.2004, care, desi face referire la dispozitiile Legii nr. 54/1998, abrogata în prezent, este actuala din prisma interpretarii conditiilor în care cetatenii straini pot dobândi  terenuri în România.

Astfel, Curtea Constitutionala a retinut ca dupa revizuirea Constitutiei, art. 44, nu s-a înlaturat în totalitate interdictia de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini, ci au fost numai precizate cazurile si conditiile în care acestia pot dobândi un asemenea drept, restrângând sfera de aplicare a acestei incapacitati speciale.

S-a decis de catre Curtea Constitutionala ca textul constitutional teza finala) nu poate fi interpretat decât în sensul ca este de imediata aplicare dispozitia privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în România de catre cetatenii straini cu conditia ca succesiunea în legatura cu care se exercita calitatea de mostenitor legal sa se fi deschis dupa data intrarii în vigoare a revizuirii Constitutiei.

Prin  urmare,  a stabilit  Curtea  Constitutionala  cu caracter general  obligatoriu, interdictia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor  în România de catre cetatenii straini subzista pentru cei ce nu îndeplinesc conditia  amintita anterior, aceea ca succesiunea în legatura cu care se exercita calitatea  de  mostenitor sa se fi deschis dupa data de 29.10.2003.

Facând aplicarea acestei decizii obligatorii în cauza de fata, instanta a retinut ca reclamantul V.M.Y.A.F., care solicita reconstituirea dreptului de proprietate dupa E. F., în calitate de mostenitor al fiului acesteia, A. E. A. F., este cetatean strain, astfel cum a rezultat din înscrisurile de la dosar. Prin urmare, se încadreazâ în ipoteza prevazuta de art. 44 din Constitutie.

Din înscrisul depus la dosar de catre reclamant a rezultat ca mostenirea de care se prevaleaza reclamantul, dupa A. F., s-a deschis la data de 25.06.2001, deci înainte de revizuirea Constitutiei din 2003.

Fata de aspectele retinute, instanta a constatat, prin prisma deciziei Curtii Constitutionale, ca reclamantul V.M.Y.A.F. nu este îndreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra padurii Cornatel având în vedere ca succesiunea în legatura cu care îsi exercita calitate de  mostenitor legal s-a deschis înainte de data intrarii în vigoare a dispozitiilor  de revizuire a Constitutiei.

Împotriva acestei hotarârii, în termen legal a declarat recurs reclamantul.

În motivarea recursului se arata ca speta de fata este diferita de ipoteza la care face referire Curtea Constitutionala prin decizia nr. 408/2004 pentru ca la data deschiderii succesiunii autorului recurentului, acesta nu avea în proprietate padurea situata pe raza  comunei Margineni si nici dreptul legal de a solicita  restituirea padurii, doar vocatia de a cere în viitor restituirea, daca legislatia va permite.

Sentinta a fost criticata pentru ca nu a fost  facuta diferenta între transmiterea  vocatiei de a cere în  viitor restituirea  proprietatii si transmiterea dreptului de proprietate, fiind de  notorietate faptul ca prin  legile de restituire s-a recunoscut tuturor  mostenitorilor fostilor proprietari, inclusiv a celor  ale caror succesiuni s-au deschis sub imperiul constitutiei din 1965, dreptul de a cere restituirea.

A aratat recurentul ca la data deschiderii succesiunii în 2001, nu i-a fost transmis dreptul de proprietate, ci doar dreptul de a obtine proprietate, drept ce a  fost exercitat în anul 2005, an în care  conform constitutiei în forma revizuita, recurentul avea dreptul  constitutional de a detine proprietatea.

În aparare, intimata intervenienta R.N.P Directia  Silvica Bacau a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, invocând dispozitiile  Legii 247/2005, respectiv titlul X art. 3 si art. 48 din Legea 18/1991, art. 30 din Legea 1/2000 si art. 61 alin.3 din HG 890/2005.

Examinând actele si lucrarile dosarului prin raportare la motivele de recurs invocate, constata ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente:

Recurentul critica hotarârea instantei de fond, în esenta, pentru faptul ca nu a facut distinctie  între transmiterea vocatiei de a solicita în viitor  reconstituirea dreptului de proprietate si transmiterea  dreptului de proprietate.

Aceasta distinctie pe care recurentul o face nu este relevanta pentru situatia dedusa judecatii.

Recurentul si-a dovedit calitatea de mostenitor al defunctului A. F., cel care era titularul dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate, însa în scopul reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenurile solicitate, este necesar a fi îndeplinit si o conditie speciala în chiar persoana titularului cererii de reconstituire a dreptului de proprietate si anume  aceea a cetateniei române.

Astfel, textele art. 48 din Legea 18/1991 republicata si art. 30 alin. 1 din Legea 1/2000 impun conditia cetateniei române a persoanei carei formuleaza cerere de reconstituire  a dreptului de proprietate.

Cele doua texte susmentionate au facut obiectul  mai multor exceptii de neconstitutionalitate, exceptii respinse prin deciziile nr. 1002/6.11.2007; 640/28.06.2007; 630/23.06.2007 ale Curtii Constitutionale.

În pronuntarea acestor solutii, s-a avut în vedere faptul ca  dispozitiile celor doua legi au ca scop  reconstituirea dreptului de proprietate  sau constituirea  acestuia în favoarea fostilor proprietari, a mostenitorilor  acestora si a altor persoane, care la data intrarii  în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari,  asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României.

Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau dupa caz, constituit în temeiul si în conditiile legii, iar legiutorul, având în vedere obiectul de reglementare al legii si scopul declarat al acesteia (retrocedarea catre fosti proprietari sau mostenitorii acestora a dreptului de  proprietate asupra temeiurilor preluate), reglementarea  conditiilor în care opereaza aceasta retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptatiti, constituie  optiunea legiuitorului, în acord cu politica economica  a statului si cu finalitatea reparatorie a legii .

Conditionarea exercitarii dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de calitatea de cetatean român, reprezinta o astfel de optiune a legiuitorului.

Se mai impune a fi precizat faptul  ca sustinerea recurentului în sensul ca potrivit Constitutiei în forma revizuita si a Legii nr. 247/2005 are dreptul la dobândirea dreptului de  proprietate este neîntemeiata.

Textul constitutional, respectiv art. 44 alin. 2  teza a II-a, nu este incident  în speta, întrucât aceasta garanteaza si ocroteste dreptul de proprietate.

Or, în cauza recurentul nu este titularului dreptului de proprietate, acesta urmând a se naste prin efectul si în conditiile impuse de lege.

Pentru aceste considerente, constatând ca recurentul nu întruneste una dintre conditiile esentiale prevazute de legea speciala pentru a solicita  reconstituirea dreptului de proprietate si anume aceea  de a fi cetatean român, in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, va respinge recursul ca nefondat.

1

Domenii speta

Spete similare