Revendicare

Sentinţă civilă 804 din 13.05.2009


Prin actiunea inregistrata initial pe rolul Judecatoriei Onesti cu nr. 4812/2002 reclamnata D.C. a chemat in judecata paratele SC P. SA Onesti, SC A.C.S SRL Onesti, APAPS Bucuresti, SC ILBA SA Bacau, Prefectura judetului Bacau şi Primăria mun. Oneşti solicitând ca pârâţii să fie obligaţi să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de circa 10.000 mp teren silişte de casă situat în Oneşti, calea Mărăseşti, şi una casă compusă din 10 camere precum şi anularea tuturor actelor de care se prelevează pârâţii pentru a dovedi dreptul de proprietate asupra imobilelor revendicate . Ulterior reclamanta şi-a restrâns obiectul cererii la acţiunea în revendicare.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că imobilele solicitate au fost dobândite de către tatăl reclamantei în anul 1951 prin actul de vânzare autentificat la grefa Tribunalului Bacău cu nr. 150/1951, că prin decretul de naţionalizare 92/1950 aceste imobile au fost preluate de către stat, că cererea de restituire făcută în temeiul legii 112/1995 a fost respinsă pe motiv că imobilele au fost preluate fără titlu, că Primăria mun. Oneşti a fost înştiinţată încă din anul 1991 de că reclamanta îşi revendică imobilele însă cu toate acestea a eliberat autorizaţii de înstrăinare, iar vânzările succesive făcute între pârâţi au ignorat faptul că imobilele erau revendicate de către reclamantă.

Prin întâmpinare pârâta SC P. SA Onesti a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă motivat de faptul că cererea de restituire nu poate fi făcută decât în temeiul legii speciale, legea 10/2001, bunurile imobile au fost dobândite de către pârâtă în cadrul procesului de privatizare .

O acţiune având un obiect similar a fost înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţe cu nr. 2847/2003.

Prin sentinţa civilă nr. 2653/2003 Judecătoria Oneşti a declinat competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău pe motiv că printre actele pentru care s-a solicitat anularea se află şi certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria m nr. 0415 emis în baza legii 15/1990 şi contractul de vânzare cumpărare de acţiuni nr. 621/1994 întocmit de către autoritatea de privatizare în favoarea SC P. SA Onesti.

Prin sentinţa civilă nr. 165/2004 a Curţii de Apel Bacău - Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ s-a luat act de renunţarea reclamantei la judecarea capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute parţiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, a fost disjuns capătul de cerere privind constatarea nulităţii contractului de vânzare cumpărare acţiuni nr. 621 şi declinată competenţa în favoarea Tribunalului Bacău, s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei şi înaintarea la Judecătoria Oneşti pentru soluţionarea celorlalte capete de cerere.

Prin sentinţa civilă nr. 2863/2004 Judecătoria Oneşti a respins ca prescrisă acţiunea în revendicare .

Prin decizia civilă nr. 285/A/2005 a Tribunalului Bacău a fost admis apelul reclamantei, desfiintată sentinţa apelată şi trimisă cauza spre rejudecare Judecătoriei Oneşti.

Prin sentinţa civilă nr. 2922/2006 Judecătoria Oneşti a anulat ca netimbrată acţiunea reclamatei.

Prin decizia civilă nr. 891/21.09.2007 Tribunalul Bacău a admis recursul reclamantei, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Oneşti..

Prin sentinţa civilă nr. 38 din 09.01.2008 Judecătoria Oneşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău faţă de valoarea obiectului acţiunii, la această instanţă cauza fiind înregistrată cu nr. 664/110/2008

Prin încheierea din 11.06.2008 a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâta SC P. SA Onesti.

Procedând la soluţionarea pe fond a cauzei , in raport de probatoriul administrat în cauză instanţa reţine următoarele:

Prin actul de vânzare din 15.10.1951 autentificat la grefa Tribunalului Bacău cu nr. 990/15.11.1951 tatăl reclamantei şi autorul acesteia, B.N. a dobândit o casă din caramidă cu 10 încăperi, o casă din lemn şi un coşer  situate în Oneşti precum şi  suprafaţa aferentă de 10000 mp „teren silişte şi arătură”.

Prin decizia Comitetului Executiv al sfatului popular nr. 178/1959 autorităţile statului comunist au trecut imobilul în patrimoniul statului menţionând ca temei prevederile Decretului 92/1950.

După înlăturarea regimului comunist reclamanta a făcut numeroase demersuri pentru restituire proprietăţii, iniţial în baza legii 18/1991 după care în temeiul Legii 112/1995.

Astfel cum s-a reţinut în mod irevocabil prin decizia civilă nr. 755/23.04.1999 pronunţată de Curte de Apel Bacău nu sunt incidente prevederile legii 112/1995 deoarece preluarea imobilului s-a făcut în mod abuziv, fără titlu, nefiind aplicabile prevederile decretului 92/1950. Prin aceeaşi decizie reclamanta a fost îndrumată să solicite restituirea imobilului pe calea unei acţiuni în revendicare, în temeiul art. 480 Cod civil .

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert M.M.I. a fost identificat imobilul casă cu 10 camere situat în Oneşti, str. Mărăseşti,  cuprinsă în actualul Pavilion Administrativ aflat în patrimoniul pârâtei SC P. SA Onesti celelalte construcţii fiind demolate.

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert D.L. a fost identificată suprafaţa de 10.000 mp cuprină în acul de vânzare din anul 1951 ca fiind situată în Oneşti, str. Mărăseşti, din care 7.785 mp sunt deţinuţi de pârâta SC P. SA Onesti, 1174 mp sunt deţinuţi de pârâta SC C.S. SRL Onesti, 769 mp sunt deţinuţi de SC C. SRL Oneşti, 181 mp de Parohia Ortodoxă Oneşti şi 91 mp de sunt ocupaţi de trotuarul de acces de pe Calea Mărăseşti.

Procedând la compararea titlurilor instanţa reţine că titlul reclamantei este mai bine caracterizat decât cel al pârâţilor, imobilul casă şi teren fiind dobândit de către tatăl reclamantei printr-un act de vânzare autentificat .

În apărare pârâta SC P. SA invocă faptul că ar fi proprietarul bunului potrivit certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis la 17.10.1994 de Ministerul Agriculturii şi Finanţelor. Aceeaşi situaţie se regăseşte în parte şi cu privire la pârâta SC C.Sm SRL Onesti care a dobândit suprafaţa de 1174 mp de la pârâta SC I.  SA Bacău, terenul fiind deţinut de aceasta din urmă în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria BC nr. 0061.

Astfel cum s-a reţinut mai sus preluarea imobilului de către stat s-a făcut fără titlu, în aceste condiţii statul nedeţinând niciodată calitatea de proprietar. Pe cale de consecinţă pârâţii SC I. SA Bacău şi  SC P. SA Onesti au preluat terenurile şi construcţia de la un „non dominus”, situaţia resfrângându-se şi asupra pârâtei SC P. SA OnestiPe de altă parte autorul reclamantei şi ulterior reclamanta şi-au păstrat calitatea de proprietar pe care au avut-o la momentul preluării abuzive, în acest sens fiind şi prevederile art. 2 al. 2 din legea 10/2001. Desigur că, pentru aceste considerente reclamanta deţine şi un bun în sensul art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie , în speţă neexistând justificări pentru privarea de acest bun. Tot astfel în cauză îşi găseşte aplicabilitatea şi decizia în interesul legii 33/2008 pronunţată de ÎCCJ, nefiind prejudiciat dreptul de proprietate al altor persoane din moment ce asupra imobilului s-a păstrat un singur drept de proprietate, cel al reclamantei.

Se impune astfel, în temeiul art. 480 C.civ. obligarea pârâţilor SC P. SA Onesti şi SC C.S. SRL Onesti să lase reclamantei în proprietate imobilele pe care acestea le deţin, astfel cum au fost individualizate în rapoartele de expertiză.

Acţiunea urmează a fi admisă în parte ,ceilalţi pârâţi faţă de care a fost formulată cererea de chemare în judecată nefiind deţinătorii suprafeţei solicitate iar o parte din teren se află în stăpânirea altor persoane nechemate în judecată.