Încredinţare minor

Decizie 107 din 02.04.2007


3.Încredinţare minor

În adoptarea soluţiei privind încredinţarea copilului se va avea în vedere exclusiv interesul imperios al minorului: nevoi fizice, emoţionale, psihologice, inclusiv nevoia de stabilitate.

Decizia civilă nr.107/02.04.2007

Prin sentinţa civilă nr. 3341/2oo6 Judecătoria Bacău a admis  cererea principală  formulată de S. C., împotriva pârâtului S. E. şi în parte cererea reconvenţională formulată de  pârâtul S. E., a dispus desfacerea  căsătoriei încheiată între păţi, a luat act de  înţelegerea părţilor cu privire la numele pe care îl va purta reclamanta - să păstreze numele  dobândit prin căsătorie,a încredinţat mamei spre creştere şi educare pe minorul B.Al. cu obligaţia de a  plăti pensie de întreţinere  şi un drept de vizită în favoarea tatălui.

Având în vedere întreg probatoriu administrat în cauză, concluziile referatului cuprinzând ancheta  socială efectuată în cauză de autoritatea tutelară de pe lângă Primăria Bacău şi opţiunea părţilor, instanţa va  încredinţa reclamantei spre creştere şi educare  minorul B. Al., opinând că aceasta este în măsură să-i asigure  complexul de factori care  să conducă la  dezvoltarea fizică, morală şi  intelectuală a minorului în cele mai bune condiţii.

Dat fiind faptul că minorul va fi încredinţat reclamantei, instanţa urmează a stabili în sarcina pârâtului, în temeiul art.86 şi 94 Cod Familie, obligaţia la  plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului, raportat la venitul net realizat de pârât ca salariat la  Ministerul Apărării Naţionale – UM  0l454 Buzău (conform adeverinţei nr.A.643/l7.o3.2oo6).

În temeiul atr.43 alin.3 Cod Familie, care prevede că „ părintele divorţat, căruia nu i s-a încredinţat copilul, păstrează dreptul de a  avea legături  personale cu acesta, precum şi de a veghea la creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea  profesională” instanţa urmează a  admite în parte cererea reconvenţională, stabilind în favoarea pârâtului un drept  de vizită  a minorului. Intervalul de timp pentru vizită va fi însă mai mic decât cel solicitat, întrucât  este echitabil ca minorul să petreacă sfârşitul de săptămână în mod egal cu fiecare dintre părinţi, iar faţă de durata vacanţelor perioada solicitată a fi petrecută numai cu pârâtul este prea mare.

Împotriva sentinţei civile a  promovat apel pârâtul S.E.

În rezumarea motivelor de  apel se arată că hotărârea instanţei de fond nu a  soluţionat corect capătul de cerere  referitor la încredinţarea minorului B.Al. reclamantei, după vacanţa de vară, copilul a refuzat să se întoarcă la domiciliul mamei, urmând  cursurile  şcolare din  oraşul său de domiciliu.

Intimata S. C.  a formulat întâmpinare, solicitând respingerea  apelului – datorită atitudinii pârâtului minorul nu s-a mai întors la domiciliul său cu toate eforturile  depuse.

În instanţa de apel, au fost administrate probe testimoniale, proba cu înscrisuri.

Apelul este fondat şi urmează a fi admis pentru  considerentele ce succed.

Prin hotărârea instanţei de fond, copilul B.Al. a fost încredinţat spre creştere şi educare mamei sale - reclamanta S. C., stabilindu-se în favoarea tatălui - pârâtul S. E., un drept de vizitare.

Din probele administrate la instanţa de fond ( depoziţiile  martorilor,  răspunsurile la interogatoriu)  rezultă împrejurarea că după vacanţa de vară minorul nu s-a mai întors la domiciliul mamei sale, locuind cu tatăl său în municipiul Buzău.

Încercările intimatei –reclamante ( plângerile adresate organelor de poliţie, plângerile penale formulate către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, soluţionate prin scoaterea de sub urmărire penală) de a-şi readuce copilul  la domiciliu şi a se face respectate hotărârea primei instanţe au rămas fără nici un rezultat.

Perpetuarea acestei situaţii a condus la  înscrierea minorului la Liceul de Arte „Margareta  Sterian” Buzău, în clasa a VI-a.

Prin  atitudinea apelantului–pârât de  nerespectare a  hotărârii judecătoreşti, prin neînapoierea  copilului către mamă, coroborată  cu cea a  autorităţilor statului care nu au acordat ajutor intimatei – reclamante în încercarea de a obţine  înapoierea copilului  în vederea  exercitării drepturilor părinteşti ( cauza  Monory împotriva României şi Ungariei) a , a avut loc o schimbare  a situaţiei de  fapt cu consecinţe iremediabile asupra  relaţiilor dintre mamă şi copilul său, care nu mai locuiesc  împreună.

Refuzul minorului de a se înapoia la mamă poate fi consecinţa  perpetuării  acestei situaţii generate de  comportamentul tată, care are o mare influenţă asupra sa.

Deşi această stare de fapt, existenţa  la data  pronunţării deciziei de apel a fost determinată de nerespectarea hotărârii judecătoriei, din probele administrate în cauză rezultă că minorul s-a  adaptat la  noul mediu, în acest sens  putând fi  invocate  înscrisurile  generate de  personalul de  specialitate  al  şcolii pe care o frecventează copilul.

În adoptarea soluţiei privind  încredinţarea  copilului, instanţa va avea în vedere  exclusiv interesul  superior al acestuia determinat de: nevoile fizice, emoţionale şi psihologice ale acestuia, inclusiv nevoia copilului de stabilitate, luând în considerare vârsta, sexul său (copilul B.Al. are în antecedentele sale probleme de natură emoţională), opiniile şi preferinţele  copilului (audiat în faţa instanţei de apel şi-a manifestat dorinţa de a fi încredinţat tatălui) şi nu în ultimul rând natura, forţa  şi  stabilitatea relaţiei dintre copil şi părinţii săi (probatoriul administrat în cauză relevă împrejurarea că minorul este mai apropiat de tată).

Considerând că schimbarea situaţiei de  fapt existente prin  înapoierea copilului la  mamă ar avea efecte negative asupra dezvoltării psihice şi emoţionale a minorului, având în vedere  necesitatea  asigurării  unei stabilităţi în creşterea şi educarea sa, instanţa în baza art.296 cod procedură civilă, va admite apelul, va schimba în parte sentinţa civilă apelată şi încredinţând spre creştere şi educare copilul către tată, va reţine în sarcina intimatei –reclamante obligaţia de a plăti pensie de întreţinere de la data  pronunţării hotărârii  până  la majoratul minorului.