R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA PENALĂ
Dosar nr. 1368/109/2009
ÎNCHEIERE NR 23/CC
Şedinţa Camerei de Consiliu de la 14 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREŞEDINTE C A
Grefier P T
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - DNA - Serviciul Teritorial Piteşti reprezentat prin procuror R S.
///...
S-a luat în examinare, spre soluţionare, în primă instanţă, propunerea Ministerului Public, Parchetul de pe lângă ÎCCJ DNA - Serviciul Teritorial Piteşti privind arestarea preventivă a inculpaţilor P C G, F L I, C G, şi L D C,La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu au răspuns : inculpatul P G C, în stare de reţinere şi asistat de avocaţi S G F, N RC şi M N, cf. împuternicirilor avocaţiale aflate la dosar, inculpatul F L I, în stare de reţinere şi asistat de avocat S G F şi R N C, cu împuterniciri avocaţiale aflate la dosar, inculpatul C G, în stare de reţinere şi asistat de avocat DP şi D V U, cf. împuternicirilor avocaţiale aflate la dosar şi inculpatul L D C, în stare de reţinere, asistat de avocat N R C
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Conform disp. art. 322 C.p.p., s-a adus la cunoştinţă inculpaţilor faptul că au dreptul să nu dea declaraţii, iar în cazul în care optează să dea acestea pot fi folosite inclusiv împotriva lor , inculpaţii arătând că doresc să-şi exercite acest drept.
În baza art. 150 Cod procedură penală ,s-a procedat la ascultarea inculpaţilor, declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosar.
S-a depus la dosarul cauzei din partea avocatului RN un borderou cu acte privind pe inculpatul L D C, iar din partea avocat N M o serie de înscrisuri în apărarea clientului său.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau explicaţii de dat, instanţa găseşte cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de arestare, conform art.339 C.p.p.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul asupra propunerii de arestare preventivă, arată că sunt suficiente probe la dosar din care să rezulte săvârşirea faptelor, faptele penale de corupţie fiind unele grave, iar unii dintre inculpaţi au avut la săvârşirea faptelor anumite funcţii, ceea ce determină faptul ca opinia publică să fie influenţată în sens negativ, să-şi piardă încrederea în aceste instituţii, fiind vorba de inculpatul L D C şi C G. Precizează că ceilalţi inculpaţi au săvârşit faptele în formă continuată şi au avut o deosebită influenţă asupra opiniei publice, astfel încât sunt suficiente probe şi există temerea că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Pentru motivele expuse în referatul de propunere a arestării preventive pune concluzii de admitere a acesteia şi de luare a măsurii arestării preventive a inculpaţilor pe o perioadă de 29 de zile.
Avocat N M, apărător al inculpatului P G C, arată că în ceea ce priveşte propunerea de arestare preventivă a celor 4 inculpaţi nu sunt întrunite cerinţele Codului de procedură penală.
Precizează că art. 136 Cod procedură penală prevede că o asemenea măsură este luată pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la urmărirea penală. Arată că la data de 10.04.2009 a fost începută urmărirea penală şi că învinuitul a fost ridicat de la domiciliu, astfel că o astfel de supoziţie în ceea ce priveşte sustragerea nu poate fi luată în considerare, un element al articolului 136 Cod penal nefiind îndeplinit.Tot în ceea ce priveşte împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală arată că dosarul este înregistrat la parchet în septembrie 2008 şi din momentul respectiv până la acest moment parchetul nu a dat dovezi că inculpatul a încercat împiedicarea bunei înfăptuiri a justiţiei. Invocă jurisprudenţa CEDO şi arată că măsura arestării preventive nu poate fi luată în considerare dacă nu se stabileşte existenţa celor două riscuri, de a fugi şi de a împiedica buna înfăptuire a justiţiei ,întrucât în cele 6 - 7 luni scurse de la înregistrarea dosarului nu au existat aceste riscuri, căci în caz contrar parchetul ar fi acţionat în consecinţă. Arată că scopul procesului penal poate fi atins şi fără privarea de libertate, art. 136 Cod procedură penală prevăzând şi alte măsuri preventive, arestarea preventivă fiind cea mai gravă dintre acestea, iar propunerea cu privire la aceasta este neîntemeiată şi inoportună. Adaugă faptul că existe şi alte tipuri de măsuri preventive, mai puţin restrictive asupra libertăţii persoanei.
Din actele şi înscrisurile existente la dosar precizează că faţă de inculpatul P G Cl nu se impune luarea măsurii arestării preventive , având în vedere şi prevederile alin. 8 ale art. 136 Cpp, arătând că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este un prosper om de afaceri, sprijină Clubul FC , este tatăl a 2 copii minori şi acţionar la mai multe firme, iar prin activităţile acestui inculpat se rezolvă problemele câtorva mii de oameni, mai exact 3500, angajaţi ai firmelor la care este acţionar. Arată că din aceste înscrisuri depuse la dosar este evident că nu se impune luarea măsurii arestării preventive cu privire la acest inculpat.
Arată că art. 143 şi 146 Cpp se referă la probele sau indiciile cu privire la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală şi precizează că la dosar parchetul invocă doar nişte înregistrări audio-video, iar acestea sunt probele făcute anterior începerii urmăririi penale, în faza actelor premergătoare. Potrivit art. 200 Cod procedură penală se statuează explicit că urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor, iar art. 911 Cod procedură penală arată că interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Precizează că interpretarea acestui text este aceea că este nevoie de începerea urmăririi penale. Adaugă faptul că infracţiunii de dare de mită i se opune infracţiunea de luare de mită, însă parchetul nu face referire la nicio persoană mituită, niciun arbitru nefiind audiat, parchetul nereţinând în sarcina niciunui arbitru infracţiunea de luare de mită, astfel încât nu există presupunerea că inculpatul a săvârşit infracţiunea de dare de mită în formă continuată. Adaugă faptul că subiecţii pasivi ai infracţiunii trebuie să fie funcţionari, iar din contractul civil depus la dosar rezultă că arbitrii care primesc o indemnizaţie nu pot fi asimilaţi salariaţilor, tocmai acesta fiind motivul pentru care parchetul nu a reţinut şi săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Precizează că nici mituitul nici mituitorul nu recunosc existenţa unei înţelegeri, acele înregistrări neputând fi considerate probe căci din declaraţiile inculpaţilor rezultă că nu s-au dat banii, respectiv nu rezultă că s-ar fi săvârşit în forma remiterii, astfel încât pentru existenţa acestei infracţiuni cu obiect material era necesară suma de bani , iar în jurisprudenţă se cunoaşte că în cazul infracţiunilor cu obiect material, lipsa acestuia naşte dubii sunt atât de puternice încât prezumţia de nevinovăţie nu poate fi înlăturată.
Adaugă faptul că există declaraţii ale inculpatului care neagă o asemenea înţelegere şi că dacă interceptările s-au întins pe parcursul a 6-7 luni, parchetul trebuia să realizeze o prindere în flagrant. Arată că la dosar nu există indicii temeinice şi nici probe de presupunere rezonabilă de săvârşire a faptei . Precizează că pentru inculpatul P G C s-a cerut arestarea preventivă în temeiul art. 148 lit. c şi f Cod procedură penală . Cu privire la litera c) a art. 148 Cpp precizează că parchetul face o simplă supoziţie şi anume prezumţia, nelegală ,că există date că inculpatul ar încerca să săvârşească alte infracţiuni. Adaugă faptul că o asemenea precizare trebuie însoţită de probe şi că această susţinere nu este dovedită.
Cu privire la art. 148 lit. f) Cod procedură penală precizează că parchetul nu se referă decât la C G şi L L I, aceştia prezentând un pericol pentru ordinea publică dacă ar fi lăsaţi în libertate, având în vedere funcţiile deţinute . Adaugă faptul că în cazul infracţiunilor de corupţie în doctrină şi în jurisprudenţă se vorbeşte de existenţa unor înalţi funcţionari publici, ca subiecţi activi ai infracţiunii. De asemenea, arată că a depus la dosar tabele cu semnături a sute de persoane care apreciază că se impune lăsarea în libertate a inculpatului şi că o asemenea temere presupune faptul ca întreaga comunitate să fie periclitată de lăsarea în libertate a unei persoane. Arată că inculpatul nu a indus sentimentul de temere în comunitate, are angajaţi foarte mulţi şi că niciunul din cele două temeiuri prezentate de parchet nu se confirmă. De asemenea, arată că a depus la dosar o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată într-o speţă asemănătoare şi că nu se impune o măsură privativă de libertate, ci poate doar măsura obligării de a nu părăsi ţara.
Solicită respingerea cererii, considerând-o şi ca fiind prematur introdusă, în afară de înregistrările de la dosar, neexistând decât declaraţii care neagă soluţia parchetului. Solicită respingerea cererii de arestare preventivă, menţinerea în stare de libertate a inculpatului arătând că acesta nu se va sustrage urmăririi penale.
Avocat S G F, pentru iNculpaţii P C G şi F L I arată că achiesează la concluziile colegului său şi menţionează că în propunerea de arestare preventivă se face precizarea că se creează insecuritate socială prin lăsarea în libertate a inculpaţilor şi pierderea încrederii în instituţiile statului, fără a arăta concret cum se produce acest lucru.
Solicită respingerea propunerii de arestare preventivă şi aplicarea unei alte măsuri, respectiv cea de a nu părăsi ţara.
Avocat U V, pentru inculpatul C G, precizează că cunoaşte familia inculpatului de 40 de ani şi că nu au existat niciodată probleme în această familie. Adaugă faptul că inculpatul a fost atacat de proprii colegi atunci când a devenit preşedintele Comisiei Naţionale a Arbitrilor, însă nimeni nu l-a bănuit că e corupt. Adaugă faptul că parchetul se mulţumeşte la prezentarea probelor constând în audieri şi că au fost ţinuţi la parchet 4 ore pentru o extindere cu privire la o faptă dovedită cu poze, fiindu-le teamă de ce s-ar releva dacă s-ar auzi sonorul.
Adaugă faptul că propunerea de arestare având la bază imagini nu se susţine şi că la filele 18 - 19 din referatul cu propunerea de arestare preventivă s-a reţinut sintagma din 20.01.2009 " i s-o fi părând puţin ce i-am zis eu" -nu ce i-am dat eu. De asemenea, arată că din convorbiri a reieşit că I M "l-a sunat pe nea M şi mi-a zis" (membru al comisiei). Arată că I nu ar fi putut să arbitreze niciun meci în care ar fi fost implicată echipa FC .Adaugă faptul că s-au efectuat percheziţii la inculpat acasă, la cabinetul său şi nu s-a găsit nimic compromiţător.
Solicită pentru inculpat aplicarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara pe durata urmăririi penale , probele constând în interceptări fiind seci.
Avocat P D pentru inculpatul C G arată că lăsarea în libertate a acestuia nu prezintă pericol concret nici prin natura faptelor nici prin prisma persoanei inculpatului. Arată că trebuie verificate cerinţele art. 143 Cod procedură penală cu privire la reţinere şi numai în cazul în care s-ar constata că aceasta are o bază legală s-ar putea dispune şi arestarea preventivă. Arată că nici articolul 148 Cpp nu poate fi primit şi că la 13.12.2008 a avut loc o discuţie între C G şi C P, aceasta fiind singurul indiciu cu privire la faptul că într-adevăr ar fi vorba de ceva material " mai aveţi vin d-ăla vechi?" - precizând că inculpatul nu cere, nu pretinde, nu acceptă şi nu respinge, fiind vorba doar de faptul că inculpatul aflase că la firma se găseşte un asemenea vin şi că nu se poate vorbi de şpagă cu 3 sticle de vin. Adaugă faptul că nu se poate aprecia că proba interceptărilor care nu se coroborează cu nicio altă probă ar putea constitui ea însăşi o probă. Adaugă faptul că din discuţiile desfăşurate între P şi P G nu reiese că ar fi vorba despre C G. Precizează că la 14.12.2008, ora 19,52 a avut loc o discuţie între C P şi M I şi s-a afirmat că " o fi puţin cât am zis", nu cât am dat. Adaugă faptul că reiese poziţia lui P la 17.01.2009 cu privire la " la "băiatu ăsta al meu" , şi i se răspunde că " l-am prins în lotul A, pentru arbitrii de rezervă" făcând completarea că "mai mult nu se poate". Adaugă faptul că este imposibil ca cineva să dea 270.000 lei pentru o rezervă care rămâne tot în divizia B şi că pe 20.01.2009 a apărut convorbirea potrivit căreia " mă tot întreb de ce nu vrea" şi arată că G C nu a acceptat şi că astfel nu este vorba de infracţiunea de luarea de mită. Adaugă faptul că ultimul volum de probatorii este depus pentru influenţarea instanţei şi este posibil ca înregistrările video să fie făcute în scopul şantajării. Cu privire la afirmaţiile făcute de C P către C G " trimite-mi-l pe B", precizează că aceasta este rezultatul unei exprimări ironice. Adaugă faptul că în practică se cunosc arbitrii cu mult înainte, cu peste trei săptămâni înainte , nu cu o zi, pentru a da posibilitatea părţilor să conteste sau să recuze. Adaugă faptul că G C nu este angajat, nu are calitate de salariat, funcţionar sau funcţionar public şi solicită respingerea cererii de arestare preventivă şi lăsarea în libertate a acestuia.
Avocat R N, pentru inculpatul P I arată că după aceste cercetări penale inculpatul poate da în judecată DNA-ul pentru distrugerea imaginii sale publice, căci nu este posibil să dai 270.000 lei pentru nimic şi sume de 5.000 USD pentru partida cu U C , şi respectiv 3000 $, 2000 $ lui S M şi R D pentru partida cu O G, 15000 $ pentru partida cu V în condiţiile în care pierzi partida , căci FC nu a câştigat în niciunul dintre cele 3 meciuri. Adaugă faptul că la fila 10, din afirmaţia lui F, DNA a ajuns la concluzia că cei 3.000 m.p. sunt de fapt 3.000 USD, că F se întâlneşte cu C S şi arată că nu există nicio legătură între C şi FC . Adaugă faptul că s-a mai reţinut de DNA acordarea unei sume de bani pentru promovarea unui antrenor într-o poziţie de care, apreciază apărătorul inculpatului, inculpatul nu avea nevoie. Pentru inculpatul L, arată că acestuia i s-a întocmit propunere de arestare preventivă pentru că ar fi luat mită de 4000 Euro şi că acest lucru nu reiese din dosar. Precizează faptul că toate persoanele care sunt angajate într-o instituţie publică reprezintă acele instituţii. De asemenea, arată că a depus acte la dosar cu privire la inculpatul L C D din care rezultă că acesta este bolnav de plămâni, că soţia a suferit o operaţie la rotulă, iar copilul este internat.
Instanţa, potrivit disp. art. 341 C.p.p., acordă ultimul cuvânt inculpaţilor, personal.
Inculpatul P G C, având ultimul cuvânt, arată că este surprins de această propunere, că este nevinovat şi solicită respingerea propunerii. Adaugă faptul că este şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din A şi arată că aceasta nu este o funcţie onorifică.
Inculpatul C G, având ultimul cuvânt, arată că îşi însuşeşte concluziile apărătorilor săi şi solicită respingerea propunerii de arestare preventivă.
Inculpatul F L I, având ultimul cuvânt, arată că este un angajat şi că singura sa vină e că a minţit fără încălcarea legii. Arată că nu are nicio legătură cu inculpatul C G, iar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Libertatu de la OPC arată că faţă de acesta are chiar relaţii de respingere. Precizează că are o funcţie importantă în cadrul P, are un copil minor şi solicită cercetarea sa în stare de libertate şi eventual aplicarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara.
Inculpatul L D C, având ultimul cuvânt, arată că i-a fost distrusă cariera profesională şi politică şi solicită lăsarea în libertate pentru a fi alături de soţia şi copilul său, fiind nevinovat.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei penale pendinte:
Prin propunerea înregistrată pe rolul Tribunalului A sub nr. 1368/109/14.04.2009 Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial P a solicitat acestei instanţe luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii :
-. P.G.C, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 255 C.pen. rap la art. 5 şi 6 din Legea nr. 78/2000 , cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin.2 C.pen., art. 255 C.pen. rap. la art. 5,6 şi art. 7 alin.2 din Legea nr. 78/2000 , cu aplicarea disp.art. 41 aliin.2 C.pen. şi art. 255 C.pen. rap la art. 5 şi 6 din Legea nr. 78/2000 , faţă de toate aceste infracţiuni cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a C.pen. ;
-. F. L .I, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 C.pen. rap la art. 255 C.pr.pen şi la art. 5 şi 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare , cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. şi art. 255 C.pen. rap la art. 5,6 şi 7 alin.2 din Legea nr. 78/2000 , cu modificările şi completările ulterioare , iar faţă de toate infracţiunile cu aplicarea disp.art. 33 lit. a C.pen.;
-. C G , cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 254 C.pen. rap la art. 5 şi 6 din Legea nr. 78/2000 , cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin.2 C.pen. şi art. 254 C.pen. rap. la art. 5 şi 6 din Legea nr. 78/2000, faţă de ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. şi ;
-. L DC , cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 254 C.pen. rap. la art. 5 ,6 şi 7 alin.1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare .
În motivarea , în fapt, a cererii de emitere a mandatului de arestare preventivă privind pe cei patru inculpaţi , parchetul solicitant a arătat că prin rezoluţia nr. 97/P/2008 , emisă la data de 10.04.2009 , Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial P a dispus începerea urmăririi penale împotriva celor patru inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie sus menţionate, iar prin ordonanţa nr. 97/P/2007, emisă la data de 13.04.2009 orele 20,15 ( filele 1-5 vol IV , dosar urmărire penală) s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale , în cauză ,faţă de învinuiţi pentru infracţiunile de corupţie sus menţionate.
Prin Ordonanţa nr. 97/P/2008, emisă tot la data de 13.04.2008 , orele 22,00 , Serviciul Teritorial P din cadrul D.N.A. a dispus extinderea cercetărilor penale desfăşurate în cauză împotriva numiţilor P G C şi C G şi pentru fapta din luna septembrie 2007, când , se reţine dintr-un suport de memorie , descoperit cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la sediul SC , în biroul lui P G C , inscripţionat " şpagă C.G" , P G i-a remis inculpatului C G o mare sumă de bani , în bancnote de 50 lei RON, introduse într-un plic alb , dar cum pentru această faptă nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi după cum rezultă şi din referatul de propunere a arestării preventive , această faptă imputată celor doi sub forma juridic penală a dării şi luării de mită , petrecută în luna septembrie 2007, nu se numără printre cele care motivează, în fapt, propunerea de arest preventiv .
În fapt, prin propunerea de arestare, în sarcina inculpatului P G C se reţine că în calitate de acţionar la SC şi SC ,cât şi de acţionar majoritar la Clubul de Fotbal FC , a remis , prin intermediul lui F L I - director la SC , sume de bani în valută mai multor arbitrii de fotbal care au arbitrat meciurile disputate de FC cu alte echipe în cadrul Campionatului de Fotbal al României grupa I, în sezonul competiţional 2008-2009 .
Astfel, pentru meciul din 03.10.2008, dintre FC şi UC , i-a dat arbitrului B A 5000 USD , pentru meciul disputat de FC şi SC la 19.10.2008 dar şi pentru alte , meciuri viitoare , tot prin inculpatul F LI, i-a remis lui C S din CN , suma de 15.000 USD şi o cantitate de băuturi alcoolice, la data de 03.12.2008,tot prin intermediul lui F L , a remis arbitrului D C L, suma de 5000 USD pentru arbitrarea unor meciuri viitoare ale FC , la data de 30.10.2008, în acelaşi mod şi scop , i-a dat lui L T , desemnat să arbitreze meciul cu G B din 31.10.2008, suma de 3000 USD , le-a dat arbitrilor S M şi RI , pentru meciul din 23.11.2008, sumele de câte 3000 USD , iar observatorului L M i-a dat suma de 2000 USD , toate acestea rezultând din interceptarea şi înregistrarea autorizată a convorbirilor telefonice dintre cei doi inculpaţi şi dintre aceştia şi arbitri sau alte persoane.
De asemenea, se reţine că la data de 14.12.2008 P G a remis lui CG , preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul Federaţiei Române de Fotbal , suma de 270.000 lei RON , pentru ca acesta din urmă să-l promoveze pe arbitrul I M în Liga I şi pentru a desemna la meciurile purtate de FC arbitrii solicitaţi de P G , fapte ce rezultă din convorbirile telefonice purtate de P G cu C G ,cât şi de P G cu P G.
Tot inculpatului P G i se impută că la data de 14.11.2008, prin intermediul lui F LI , a remis inculpatului L C , aflat atunci în funcţia de Director al Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului A , echivalentul în lei al sumei de 4000 euro , pentru favorizarea firmelor lui P G , cu ocazia controalelor efectuate de OPC A, fapt care s-a şi realizat , inculpatul L informând în repetate rânduri , atât pe P , cât şi pe F L despre reclamaţii sau sesizările ce vizau SC
, pentru a evita sancţionarea firmei.
Astfel, L l-a informat în luna decembrie 2008 prin F L despre controlul ce viza un anumit lot de zahăr ambalat , anunţ urmat de înlăturarea de la vânzare a lotului respectiv, aspecte ce rezultă din convorbirile telefonice dintre cei trei inculpaţi .
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul F L I prin referatul de propunere a arestării sale preventive , se reţine că acesta , din dispoziţia lui P G, în datele de 02.10.2008, 24.12.2008, 03.12.2008, 30.10.2008, 19.11.2008 şi pentru meciul din 23.11.2008, a dat arbitrilor B A, C S , DL , T L , S M , R Dprecum şi observatorului L M, sumele de 5000, 3000,15.000,5000,30000,2000 USD , achitându-i arbitrului B A şi costul unei camere la Hotelul Y, aspecte de fapt ce rezultă din convorbirile telefonice purtate de F L cu B A cu M C ( Preşedintele Executiv al Clubului FC ) , cu ceilalţi arbitri dar şi cu alţii, cu P G , precum şi din informaţiile furnizate de Compania de Transport Aerian cu care s-a deplasat la C în data de 24.12.2008.
Inculpatul F L i-a dat lui L C D, la data de 14.11.2008, din dispoziţia lui P G , echivalentul în lei al sumei de 4000 euro pentru ca acesta , în calitatea sa de director OPC , să favorizeze firmele lui PG.
Inculpatul C G (Preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor ) se reţine că a primit de la P G suma de 270.000 lei pentru a-l promova pe arbitrul I M din Liga II în Liga I şi să desemneze pentru meciurile echipei FC arbitrii licitaţi de P G, iar la data de 12.03.2009 a primit tot de la P G suma de 20.000 lei RON în scopul desemnării unor anumiţi arbitrii , fapte dovedite prin înregistrările convorbirilor telefonice ale celor implicaţi, supravegherile operative efectuate şi înscrisurile ridicate .
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul L D C , s-a reţinut că acesta , având calitatea de Director OPC , a primit de la numitul P G C, prin intermediul inculpatului F L , echivalentul în lei al sumei de 4000 euro pentru ca în calitatea profesională deţinută , să favorizeze societăţile comerciale la care este acţionar inculpatul P G, inculpatul informându-l chiar, ulterior, pe F L despre reclamaţiile şi controalele privitoare la aceste firme .
În mod suplimentar , începând cu data de 01.01.2009, de când a intrat în vigoare Legea nr. 342/2002, legea tutunului , inculpatul L D C a informat mai mulţi patroni de restaurante pentru a-şi lua măsurile necesare în aşa fel încât să nu fie sancţionaţi, comunicându-le datele la care urmau a se efectua controalele.
În consecinţa celor reţinute în fapt , în cauză, rezultă că există probe şi indicii temeinice că în perioada octombrie 2008 - decembrie 2008, inculpatul P G C ,a dat prin intermediul inculpatului F L I suma totală de 54.000 USD către mai mulţi arbitrii din liga I, pentru ca aceştia să avantajeze , prin arbitraje favorabile , echipa FC , în meciurile pe care le disputa . La fel de evident , consideră Parchetul solicitant, este faptul că inculpatul P G a remis suma de 290.000 lei inculpatului C G pentru ca acesta să-i delege arbitrii solicitaţi , precum şi faptul că tot prin intermediul lui F L a dat inculpatului L D, suma de 4000 euro , în lei , pentru favorizarea firmelor sale cu ocazia controalelor OPC.
Fiind îndeplinite condiţiile prev. de art. 136 C.pr.pen. , 148 C.pr.pen. şi 143 C.pr.pen. , faptele săvârşite de inculpaţi fiind pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani , iar lăsarea lor în libertate reprezentând un pericol pentru ordinea publică , evidenţiat de modul şi împrejurările în care au comis faptele , date fiind şi funcţiile deţinute de inculpaţi, la data săvârşirii faptelor ,Preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor ,respectiv Director al Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului A , funcţii ce presupun o autoritate şi influenţă însemnate , având în vedere şi caracterul grav al infracţiunilor de corupţie săvârşite de inculpaţi în formă continuată , faptele fiind apte să creeze în rândul membrilor colectivităţii un sentiment de insecuritate socială ce are drept consecinţă şi pierderea încrederii în instituţiile în care inculpaţii lucrează , slăbind autoritatea legii, respectul de care trebuie să se bucure , şi fermitatea ce trebuie să o caracterizeze , se solicită arestarea inculpaţilor , considerându-se şi că cei doi inculpaţi , P G C şi F L , pregătesc săvârşirea unor noi infracţiuni de corupţie , cu ocazia viitoarelor meciuri ale FC .
Tribunalul , legal învestit cu soluţionarea acestei propuneri, a procedat la ascultarea inculpaţilor, conform art. 150 C.pr.pen., după ce în prezenţa avocaţilor lor aleşi , le-a adus la cunoştinţă, conform dispoziţiilor art 322 C.pr.pen. dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-li-se atenţia totodată că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lor.
Analizând pe fond propunerea formulată , prin prisma materialului probator administrat şi a textelor legale invocate, ţinând seama şi de apărările formulate de inculpaţi , instanţa reţine următoarele :
În datele de 22.09.2008 şi 23.09.2008 , ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.N.A.-Serviciul Teritorial P s-au sesizat din oficiu cu privire la fapte penale comise de numitul P G C , acţionar la SC şi , prin intermediul acestei firme, la Clubul de Fotbal FC , de a remite diferite sume de bani , în lei şi în valută , în mai multe rânduri , numitului C G, Preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor - pentru a desemna anumiţi arbitri care să favoriteze echipa FC , în meciurile disputate de aceasta , şi , totodată, prin intermediul numitului F L I , director al SC , mâna dreaptă a lui P G , a remis mai multe sume de bani , de regulă în dolari , arbitrilor desemnaţi să arbitreze meciurile purtate de FC
La data de 15.01.2009 , acelaşi organ de cercetare penală s-a sesizat din oficiu cu privire la faptele constând în aceea că numitul P G , a dat numitului C G , suma de 270.000 lei RON , acesta din urmă primind banii pentru ca , în calitatea sa de Preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor în cadrul Federaţiei Române de Fotbal , să înlesnească promovarea arbitrului I M in lotul de arbitrii de categoria B în lotul de arbitrii de categoria A , dar şi pentru fapta penală constând în aceea că în cursul lunii decembrie 2008, P G , prin intermediul omului său de încredere - F L , a dat arbitrului de categoria A , C S , suma de 15.000 USD şi alte bunuri - băuturi, în schimbul favorizării echipei FC în meciurile viitoare purtate de aceasta în campionatul diviziei A ( filele 1-5 vol I , dosar urmărire penală ) , cauzele fiind conexate la data de 10.04.2009 .
În baza datelor deţinute, ce au fundamentat aceste acte de sesizare din oficiu, în cauză au fost efectuate acte premergătoare urmăririi penale, consemnate în procesul verbal de constatare întocmit în acest sens la data de 10.04.2009 , conform art. 224 C.pr.pen. , constând în interceptarea şi înregistrarea de convorbiri şi comunicări telefonice, autorizate conform disp.art. 91 ind. 1 şi următoarele C.pr.pen., înregistrări audio - video în mediul ambiental , înregistrări de imagini, localizări sau urmăriri prin GPS sau prin alte mijloace de supraveghere electronică , autorizate conform dispoziţiilor art. 91 ind. 1 , 91 ind. 4 şi 91 ind. 5 C.pr.pen. , de Tribunalul Argeş - Secţia Penală , rezultatul tuturor acestor mijloace de probă fiind cuprins în procesele verbale de redare întocmite conform art. 91 ind. 3 C.pr.pen.
Cum în cuprinsul secţiunii nr.V C.p.p., referitoare la aceste mijloace de probă , textele legale nu prevăd în mod obligatoriu condiţia prealabilă a începerii urmăririi penale , cum este cazul percheziţiei domiciliare prev de art. 100 alin.3 C.pr.pen. unde se prevede expres necesitatea începerii urmăririi penale , deducem că aceste mijloace de probă , interceptările şi înregistrările audio-video , enumerate ca atare în cuprinsul art. 64 C.pr.pen., articol ce cuprinde limitativ mijloacele de probă, pot fi efectuate fie înaintea începerii urmăririi penale, calificate ca acte premergătoare şi supuse condiţiei constatării efectuării lor printr-un proces verbal , putând fi astfel folosite în procesul penal ca mijloc de probă , conform art. 224 alin.3 C.pr.pen ,fie după începerea urmăriri penale când se constituie în procedee probatorii .
În concluzie , interceptările şi înregistrările audio video dispuse şi autorizate în cauza pendinte , conform art.91 ind. 1 C.pr.pen., prin încheierea judecătorului competent , şi autorizaţiile emise potrivit textelor legale incidente, cu respectarea tuturor condiţiilor legale , ce reprezintă tot atâtea garanţii de respectare a drepturilor persoanelor ,dar şi ale caracterului intact şi complet al înregistrărilor , constituie mijloace de probă legal administrate, prevederile legale incidente din codul de procedură penală îndeplinind condiţia accesibilităţii şi previzibilităţii legii , impusă de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pentru justificarea ingerinţei .
Procedând la examinarea coroborată a probelor administrate , conform art. 63 alin.2 C.pr.pen., din cuprinsul proceselor verbale de redare întocmite conform art. 91 ind. 3 C.pr.pen., din conţinutul adresei nr. DM 235/21.01.2009 emisă de Compania T ( fila 48 vol I dosar urmărire penală) potrivit căreia F L s-a deplasat pe ruta O - C , C - O în data de 24.12.2008 din declaraţia martorului I M (filele 95-99 vol 4) ,din declaraţiile date în calitate de inculpaţi de către C G ( filele 35-38 vol 4 ) şi LDC ( filele 79-84 vol 4), numiţii P G şi F L prevalându-se de dreptul prev. de art. 70 alin.2 C.pr.pen., de a nu da declaraţii ( filele 15,16,59,65,66 vol.4 ) ,din declaraţiile date în mod nemijlocit în faţa instanţei de către cei patru inculpaţi , cu ocazia judecării propunerii de arestare ( filele 102-114 dosar instanţă), din înscrisurile depuse în faţa instanţei de către inculpaţi ( filele 45-101 dosar instanţă) şi din celelalte înscrisuri depuse la dosarul de cercetare penală, în fapt, instanţa reţine următoarele :
În data de 29.09.2008, orele 09:47:18 - 09:47:49, P G C ia legătura telefonic cu G F , apropiat al lui C G , căruia îi solicită , la un moment dat, pe parcursul convorbirii ( fila 50 vol 3) să intervină la C G pentr a-l desemna ca arbitru pe B A, în vederea arbitrării meciului cu U C, ce urma să aibă loc pe data de 03.10.2008, la P, la orele 19.00, pe stadionul N D. În aceeaşi zi, de 29.09.2008, ora 09:57 PG C îi transmite un SMS lui C G cu următorul conţinut :"Vă mulţumesc mult poate puteţi B vă rog "( fila 51 vol 3).
În continuare , tot la data de 29.09.2008, orele 10:06:35 - 10:08:38 , P G C îi transmite telefonic lui F L dispoziţia de a-l suna de B A " să facă un meci bun"( fila 51 vol 3).
La ora 10:18 ( 29.09.2008) P transmite un nou SMS :"Vă mulţumesc mult poate puteţi B vă rog " ( fila 54 vol 3 ) .
În continuare , tot la data de 29.09.2008, între orele 12:32:24 - 12.34:22 , numitul F L I poartă o convorbire cu B D A în care acesta din urmă este de acord să arbitreze meciul de vineri ,03.10.2008, dacă îl deleagă ( filele 55, 56 vol 3 ).
La data de 01.10.2008, orele 15:09 F L discută cu I M , spunându-şi numele observatorului şi totodată angajându-se să-i comunice numele arbitrilor.
În data de 01.10.2008 ,orele 19,39 F îl sună pe B D să-l întrebe dacă a aflat dacă a fost delegat , iar F îi transmite că nu a aflat pentru că, C G este plecat în U.
B îi spune lui F că şi dacă află că nu e delegat îl sună ca să ştie , să-şi facă treaba .
La data de 02.10.2008, orele ,15:10 , F L discută cu B care îi spune că vine la P, iar B îl asigură că şi D (arbitrul de margine) este băiat "super"( fila 71 vol 3 ), spunându-i totodată lui B să-l anunţe că-l va telefona.
Tot la data de 02.10.2008 F L poartă o convorbire telefonică cu arbitrul de margine - C S , stabilind să se întâlnească a doua zi,anterior meciului din 03.10.2008, " să bea ţuica înainte" (fila 72 vol 3 ).
Tot în data de 02.10.2008, orele 15:16, F L îl sună pe P M, administratorul casei de schimb valutar "B" , să-i dea 21.000 USD , în sensul să-i schimbe , în suma de dolari respectivă, echivalentul în lei ( fila 73 , vol 3).
În continuare , la data de 02.10.2008, orele 15:35, F îl sună pe I M căruia îi spune că totul e în regulă , că unul dintre ceilalţi arbitri este C şi că totul va merge bine ( fila 75 vol 3 ).
La data de 02.10.2008 , orele 20:55, F L I poartă o convorbire cu P în care P îi transmite numele judecătorilor de la FC , care au cartonaşe , pentru a fi transmise arbitrilor , probabil ( fila 77) .
La data de 02.10.2008, orele 22:49, numitul F L îl sună pe arbitrul de margine D D , şi îl întreabă când soseşte la P pentru meci , acesta îi spune că a doua zi - "mâine" , şi dacă se pot întâlni" la o cafea", arbitrul îi spune că fie că se întâlnesc, fie că nu, e acelaşi lucru , F insistă , arbitrul îi spune că nu vrea să fie văzuţi şi în cele din urmă stabilesc să se întâlnească la intrarea în P ,la R ( filele 80,.81 vol.3) .
Din convorbirea purtată de F L cu B la 03.10.2008, orele 02:31 ( fila 82 vol3 ) , rezultă că F L îl vizitează pe B , anterior meciului din 03.10.2008, în camera acestuia de hotel.
În dimineaţa zilei de 03.10.2008, F , într-o convorbire purtată cu P G la ora 08:07 , îi spune că a stat la B până la ora trei noaptea , că a " eliberat marfa " arbitrilor .
La ora 10:31 , tot în data de 03.10.2008, F îl sună pe arbitrul C, care a ajuns la P, stabilind să se întâlnească anterior meciului ( f.83,84 vol 3) .
La ora 12:02 P îl sună pe antrenorul B I să îi spună să nu se ia B de arbitru , probabil.
La orele 12:22, 03.10.2008, F îl sună pe D D care îi spune că e pe drum şi stabilesc să se întâlnească la R , la intrarea în P ( fila 90 vol 3).
În continuare, tot în 03.10.2008, orele 13 :13, anterior meciului care s-a disputat seara, la orele 19:00, F L stabileşte telefonic cu C să se întâlnească după orele 14:30 , la galeriile P ( filele 91,92 vol 3).
C S îi trimite un SMS lui F în care îşi cere scuze , în data de 04.10.2008,orele 01:31 . În data de 4.10.2008 B îi spune lui F că sunt pe drumul cel bun ( fila 101) , şi acestea pentru meciul egal făcut de FC .
În seara zilei de 03.10.2008 se dispută meciul FC -U C , finalizat cu scorul de 1-1.
La data de 06.10.2008, orele 09:26, P C discută cu M C despre noaptea de 03.10.2008, când F a mers în cameră la B, unde a stat până la ora trei , după care i-a adus /luat o femeie ( f.109 vol 3), în sensul că arbitrul nu a fost într-o formă fizică prea bună la meci şi probabil aşa se explică rezultatul mai puţin mulţumitor pentru FC .
Într-o discuţie telefonică purtată în 13.10.2008 de P C cu M A ,acesta din urmă îi reproşează că "m-ai furat cu arbitrii ăştia , m-ai nenorocit" (f.115 vol3 ).
Pentru meciul din 19.10.2008, disputat de SC cu FC , la data de 08.10.2008 , orele 13,35 , P G C îl sună pe P F şi îi spune că cel mai bun arbitru acolo ar fi C (f.116 vol3 ) , iar în data de 18.10.2008, orele 15:47 ( fila 116) P C îl sună pe F L şi îi comunică numele arbitrilor , printre care şi C ( fila 117 vol 3).
La data de 19.10.2008, orele 19,00 , P C G transmite un SMS către telefonul lui C G cu conţinutul "Vă mulţumesc să vă dea Dumnezeu sănătate "( fila 118).
Meciul dintre S C şi FC , disputat la ora 17,00, s-a încheiat cu victoria echipei FC , cu un scor de 0-1 .
În data de 20.10.2008 P îi trimite un alt SMS lui CG cu conţinutul "M / s /l / să trăiţi sănătate multă" ( fila 119), pentru meciul din 24.10.2008 dintre FC şi P I .
La data de 23.10.2008, orele 15:00 ,arbitrul M M este sunat de F L căruia îi spune că la meciul FC este desemnat arbitrul D din O ( f.121 vol 3) ,iar în aceeaşi zi , la orele 15:09 ,F L îl contactează telefonic pe D L care se afla pe drum , venind pentru meciul din 24.10.2008 cu P I , cu care stabileşte să se întâlnească când ajunge la P ( filele 122-123 ,vol3) ,după care îl contractează pe arbitrul T C cu care stabileşte să se întâlnească seara( f. 124 vol 3).
Imediat , în aceeaşi zi , de 23.10.2008, orele 15:26, F L I îl apelează din nou pe P M , administratorul casei de schimb "B" , căruia îi cere să-i schime o sumă de lei în suma de 5000 USD ( fila 125 vol.3) .
La data de 23.10.2008, ora 16:27 , F L ăl apelează pe observatorul I G , cu care stabileşte să se întâlnească a doua zi , 24.10.2008, înaintea meciului , observatorul spunându-i că vine cu două ore înaintea începerii meciului ( f. 129 - 130 vol 3).
La ora 20:25 ,data de 23.10.2008, F L, îl apelează pe arbitrul T C stabilind să se întâlnească în aceeaşi zi, la intrarea în P ( filele 134-135 vol.3 ) .
În ziua de 24.10.2008, la P , la orele 19,00 , pe stadionul N D , se dispută meciul FC - P I , în urma căruia iese învingătoare echipa FC cu 3-0.
Cu aproximativ 15 minute înaintea meciului F L îl apelase pe I M , la ora 18:44., căruia ăi transmite "Gata :OK", iar I M îl felicită ( f.137 verso) .
După meciul din 24.10.2008, la data de 26.10.2008, orele 13.05 , P C îl apelează pe C G şi îi transmite " vă mulţumesc că am fost arbitrat corect " , iar C G îi răspunde "Mie trebuie să-mi mulţumiţi tot timpul şi dacă e bine sau dacă e rău".
În ceea ce priveşte meciul dintre G B şi FC , disputat la data de 31.10.2008, la orele 15,00 , la B , încheiat cu scorul de 2-0 , în favoarea echipei G B , se reţine că la data de 28.10.2008, F L discută cu arbitrul M M care-l avertizează că cei de la B " au intrat şi ei pe filieră" , " sunt disperaţi" şi " îşi iau toate măsurile să câştige " , nu o fie uşor ( filele 145-146 vol 3) , în data de 28.10.2008 ,orele 13:14, P C poartă o convorbire despre arbitrii care ar putea să fie convenabili cu C G ( filele 147,148 ,149, vol.3 ), urmată de un SMS , la ora 13:16 , prin care P C îi comunică numele a patru arbitrii : I , M , S , B - amintiţi şi în convorbiri .
După aceasta P îi transmite unei persoane de sex feminin că meciul nu se televizează .
Urmează alte apeluri tot în legătură cu arbitrii , inclusiv cu o persoană de sex masculin , A , la 29.10.2008 ( fila 162 vol3) , care îi comunică că arbitrul desemnat va fi între S şi L, iar P îi spune că lui îi convine oricare dintre aceştia .
În continuare, P insistă pe lângă A să afle arbitrii , spunându-i că contează şi două ore , înaintea anunţului oficial ( f. 165), iar la data de 30.10.2008, orele 13:07 ,aceeaşi persoană îi comunică arbitrii ( f.165) . După acestea P îl sună la 30.10.2008 orele 13 :08 pe F şi îi spune că L e arbitrul de centru.
La un scurt interval de timp , la ora 13:17, F L îl sună de L T , se recomandă L , ca întotdeauna , şi stabilesc să se întâlnească.
F transmite cuiva la 30.10.2008 ,orele 13:52 ,că pleacă la B , după care discută cu arbitrul M despre arbitrii desemnaţi pentru meciul cu B .
La orele 15:18 , din 30.10.2008, F L îl apelează pe arbitrul de margine S F cu care stabileşte să mai ia legătura , după care F discută codat cu P despre abordarea arbitrilor şi sumele potrivite de dat acestora ( filele 183-188).
La ora 21:42 , din 30.10.2008, F îi transmite un SMS lui L T cu conţinutul "La intrarea de la T M chiar la pod e un P, stau pe afară , 2 minute, superstiţia , te aştept".
Ulterior , L îi spune că nu poate veni la întâlnire , dar să stea liniştit (f. 189) , iar F poartă o convorbire codată cu B F , în care , atenţionându-l, discută despre "mii de metri pătraţi " ( fila 195-196) .
La 31.10.2008 ,orele 11:15 , în condiţiile în care meciul începea la 15,00, F L. îi transmite codificat lui P despre eforturile de a lua legătura cu arbitrii şi rezultatul acestora ( f.197-200 vol.3).
În timpul meciului , la 16:18 , P îl apelează pe C G , plângându-i-se de calitatea arbitrajului , de prestaţia unui tuşier , sugerând că au fost cumpăraţi de echipa adversă.
Echipa FC este învinsă de G B cu scorul de 2 -0.
Pentru meciul următor din data de 08.11.2008, disputat de FC cu F C , P G îi transmite un SMS lui C G , cu următorul conţinut"M vă rog , mulţumesc mult " ( fila 208) , după care la 07.11.2008, orele 14:23, F află numele arbitrilor ( la centru I I ), rezervelor şi observatorilor, pentru ca tot în 07.11.2008 orele 14:35 F să-l apeleze pe arbitrul I I ( fila 211-212), care îi spune că ştie mesajul şi rămâne " să se mai audă la telefon mai încolo" .
La orele 15:25 , 07.11.2008, F îl apelează pe I M îi spune numele arbitrului desemnat şi că nu e nicio problemă , a vorbit deja cu acesta ( fila 216).
La orele 15.50 , M C îl informează pe P că au bătut cu 2-0 , probabil cu echipa de tineret , îi spune că a vorbit cu arbitrul înainte , că l-a ajutat şi unul dintre arbitrii mai mici şi îl întreabă cât să le dea la fiecare , la care P îi răspunde " câte cinci sau zece" ( f.217 , 218, vol 3) , după care M C cere cuiva suma de 1400 USD ( f.218) , spunându-i să treacă în dreptul lor, ce a scris şi data trecută -"protocol FC " ( f.220).
În continuare , după ce discută cu P despre arbitrii ( f.222), F îl apelează pe I I care era în drum spre P, unde s-a purtat meciul cu F C , în 08.11.2008, la orele 18,00 , stabilind ei, într-o convorbire de la ora 21.05 , să se întâlnească la intrarea în P dinspre autostradă ( fila 225), după care I I şi F se întâlnesc ( f.227) .
După întâlnirea cu I I , F L îl apelează pe P C la 21:21 şi îi spune că s-a întâlnit , e OK , că nu vrea să ia " factura" , însă " a pus-o" , iar acesta " ştie exact valoarea" ( fila 227-228) .
Meciul dintre FC şi F C , disputat la P, 08.11.2008, ora 18,00 , s-a încheiat cu scorul de 3-0 pentru echipa FC .
Urmează să se dispute în etapa a XVI a meciul dintre FC şi O G , din data de 23.11.2008, la orele 19,00 la P.
În această direcţie, P G îl apelează pe P F la data de 20.11.2008, orele 12:37 , acesta din urmă spunându-i că vine ca arbitru ,M M ( f.233), P asigurându-l că va vorbi şi el cu M .
La data de 19.11.2008 F îl apelează pe M C şi stabilesc să-i pregătească observatorului D N un pachet cu băuturi alcoolice (f.234), după care într-un schimb de SMS din 19.11.2008, dintre F L şi arbitrul M se întreabă "Noutăţi" , iar M îi răspunde că " nu , te anunţ" ( f.235).
În aceeaşi perioadă ,adică în data de 19.11.2008. ,ajunge la P şi B A , căruia F îi reţine o cameră , cu toate serviciile , pentru care nu-l costă nimic ( filele 237-238, 239, 240) , iar în cadrul discuţiei dintre aceştia,. vorbind la un moment dat de meciul cu O ( din 23.11.2008- peste 4 zile ), F îi transmite lui B că în meciul cu O au omul lor în persoana arbitrului M M ( fila 240).
După aceasta , F îl trimite pe MC să plătească factura lui B la Y ( f.241) în sumă de trei milioane cinci sute ( f.242).
În data de 21.11.2008, orele 15:40, F L îi spune lui I M că M( M ) e de-al lor , stabilind să ia legătura şi cu NM, adică observatorul L M ( f.244) .
Tot în 21.11.2008, orele 16:29 , F L. îl apelează pe P M a căruia îi cere să-i dea 14 mii şi ceva de dolari ( f.245) , după care F îl apelează pe L M, stabilind să se vadă a doua zi , pe 22.11.2008, iar în data de 22.11.2008, ora16.13 , stabilesc să se întâlnească la C , în P . Imediat după aceasta , la ora 16:22, F îl apelează pe P care îi spune " dă -i două , sigur... " ( f.252), discutând atât între ei ,cât şi cu L M ( fila 254) cum să-i abordeze şi pe ceilalţi arbitri ( de margine) .
După acestea , la orele 16:28 , F îl apelează din nou pe P C şi stabilesc să le dea arbitrilor de margine " câte două" ( mii de dolari) " că pionul principal e pionul principal) ( f, 255,256, vol.3) în sensul că arbitrul de centru va primi mai mult .
La ora 16:37 F stabileşte cu R D să se întâlnească când ajunge la P ( f.257) , după care se întâlneşte cu L M ( f.258).
În timp ce F se afla cu L M ,îl sună P care-i spune să nu-i dea banii înainte dar F îi răspunde că deja a dat banii lui L M ( f.259).
În continuare, tot la data de 22.11.2008, orele 17:29 ,F ia din nou legătura cu M din care rezultă că a rămas ca L M să vorbească şi cu S M ( f.260) , după acestea, F discută cu P pe tema banilor daţi anticipat observatorului L M ( f.261-263).
În continuare, atât din convorbirile dintre F şi P cât şi din mesajul transmis de P lui M ( f.268), rezultă că aceştia îi cer lui M să nu îi "dea nimic" ( probabil cartonaş ) jucătorului T , astfel nu îi mai dau nici un ban , indiferent de scor , 23.11.2008, ora 16:46 , înaintea meciului ( f.264-268).
Meciul desfăşurat la ora 19,00, la P între FC şi O G s-a încheiat cu scorul de 3-2 pentru FC , iar după meci , P îl întreabă pe F dacă " omul" era mulţumit ( f.268).
Tot după acest meci , P G îi transmite lui C G un mesaj ,având conţinutul :"Vă mulţumesc mult să vă dea Dumnezeu sănătate să trăiţi aştept să ne vedem" ( f.271).
Din convorbirea telefonică purtată de F cu I la 24.11.2008 ( filele 271-274) rezultă că L M i-a ajutat cu arbitrul S M .
La data de 24.11.2008, orele 12:17 , P îi transmite un nou SMS lui C G în care îi spune " sper să nu ne înecăm ca ţiganii la mal , să trăiţi mulţumesc" - în ideea că urma meciul cu D din data de 29.11.2008 , în etapa a XVII - a .
La 25.11.2008, P M îl sună pe F să-i trimită leii datoraţi pentru dolarii cumpăraţi la 22.11.2008 - şi anume 30.700 ( f.277), dar acesta nu îi eliberează nici un buletin de schimb valutar ( fila 278).
La data de 28.11.2008, orele 16:51 , P G poartă o convorbire cu C G ,în vederea meciului din 29.11.2008 cu D , ce avea să aibă loc la B , la ora 20,00 , iar Preşedintele Comisiei de Arbitri îl asigură că arbitrul principal este corect , fiind monitorizat şi de FIFA , iar că arbitrul asistent este D D de la V , care n-o să creeze greutăţi ( 279-283).
În meciul dintre FC şi D B , câştigă D B cu scorul de 2- 0.
În concluzie , dintre toate cele şapte meciuri , disputate de FC în perioada 03.10.2008- 29.11.2008, echipa FC a egalat cu U C , unde a arbitrat , B A , într-un mod nu pe deplin mulţumitor lui P , în alte patru meciuri a câştigat FC ( cu S C V scor de 0-1 pentru FC , cu P I , scor 3-0 pentru FC , cu F C , scor de 3-0 pentru FC şi cu O G , scor de 3-2 pentru FC ), echipa FC fiind învinsă doar cu G B şi DB , unde, rezultă din convorbirile redate în procesele verbale depuse la dosar, că a fost imposibilă mituirea arbitrilor de centru .
După cum rezultă tot din aceste convorbiri telefonice , dar şi din declaraţia martorului I M, F, la dispoziţia lui P , a contactat arbitrii de centru şi nu numai în meciurile în care FC a câştigat , le-a dat sume de dolari şi cadouri , înainte sau după disputarea meciurilor ,aceştia mergând şi la domiciliul lui I M , însoţiţi de F L .
Din cuprinsul procesului verbal de redare a convorbirilor rezultă, cu o coerenţă logică şi cronologică , veridicitatea susţinerilor organelor de urmărire penală privind mituirea arbitrilor de către P prin intermediul lui F .
Nu este credibilă apărarea lui F , în sensul că i-a mai spus lui P înaintea meciurilor că a dat banii arbitrilor ,dar erau numai minciuni , destinate să-l liniştească ,deoarece pe de o parte o astfel de afirmaţie , privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, de dare de mită, în nicio conjunctură şi în concepţia normală a niciunei persoane despre lume şi viaţă , nu este menită " să liniştească " , ci dimpotrivă, iar , pe de altă parte ,această apărare vine în contradicţie cu o realitate ce se evidenţiază în mod flagrant din înlănţuirea tuturor faptelor , în desfăşurarea cărora , după cum s-a văzut sunt implicate mult mai multe persoane decât P G şi F L " puşi pe şotii şi pe convorbiri glumeţe dar încurajatoare!" , după cum susţin cei doi inculpaţi .
La fel de evident este că aceste discuţii " neadevărate şi spuse în glumă" , după cum le numeşte F L, s-au purtat luni de -a rândul cu un mare număr de persoane şi pe marginea unor evenimente ( meciurile de fotbal ale FC ) care, ca locaţie , dată şi finalitate ,cadrează perfect în contextul creat de aceste convorbiri telefonice .
Inculpatul P G nu recunoaşte săvârşirea niciuneia dintre faptele imputate, nici ca fiind săvârşite în glumă , cum o face inculpatul F , dar comiterea lor de către F , în mod real şi intenţionat, la dispoziţia lui P , la fel de reală , conştientă şi intenţionată , rezultă în mod neechivoc.
Nu reprezintă o coincidenţă , ci vine în confirmarea dării de mită , inclusiv faptul că F schimba lei în dolari , la casa de schimb B , mereu , numai înaintea meciurilor echipei FC.
În concluzie , instanţa reţine, pentru argumentele ce preced , că cei doi inculpaţi au dat arbitrilor indicaţi sumele de dolari reţinute , de 5000 USD,15.000 USD (C ), aceasta rezultând din convorbirile telefonice purtate în zilele de 22.12.2008, între F L şi P G ( fila 26 vol 3- " eu zic să-i dai cinspe", "din C zici că e " - 23.12.2008 - fila 27 vol 3 " îţi iau bilet de avion dus-întors") , între F L şi C S în 23.12.2008 când stabilesc să meargă acasă la C ( f.31 vol 3), în ziua de 23.12.2008 F cerând cuiva să-i ia din centru , din P, suma de 15.000 USD ( f.34 vol3) , pentru ca în data de 24.12 2008, orele 10:53 C să îl cheme la el acasă , pe strada C, unde se şi întâlnesc ( fila 39 vol 3) .
În dovedirea acestei deplasări , şi în consecinţă , a faptei , vine şi adresa emisă de Compania T ce confirmă deplasarea lui F cu avionul în data de 24.12.2008 la C , precum şi declaraţia inculpatului F care recunoaşte această deplasare, dar îi atribuie un alt scop.
Reţinem , în continuare remiterea unor sume de dolari către ceilalţi antrenori , D CL - 5000 USD , L T - 3000 USD , S M şi R D câte 3000 USD, observatorului L M 2000 USD , (pentru D L C - 5000 USD , conform convorbirilor din 03.12.2008 ) pentru arbitraje favorabile echipei FC în meciurile amintite.
Constatăm că nu sunt reale nici celelalte susţineri ale inculpaţilor P şi F , în sensul că au pierdut aceste meciuri, echipa FC pierzând doar două meciuri, despre care rezultă şi din convorbiri că au avut desemnaţi arbitri de centru inabordabili de către inculpaţi , în rest ieşind învingătoare , motiv pentru care acum se află în Divizia A.
Din restul interpretărilor şi înregistrărilor rezultă că în continuare , şi în anul 2009, inculpaţii au procedat în mod similar pentru ca echipa FC să iasă învingătoare.
Apreciem că aceste date reţinute ca existente în cauză , pentru motivele arătate ,constituie cel puţin indicii temeinicie ( după cum le defineşte art. 68 ind 1 C.pr.pen. ) dacă nu chiar probe ,apte să creeze presupunerea rezonabilă că cei doi inculpaţi au comis în formă continuată aceste fapte penale de dare de mită , enumerate mai sus .
În ceea ce priveşte faptele de dare şi luare de mită, din datele de 14.12.2008 şi 12.03.2009, când P G C i-a dat lui C G , Preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor , suma totală de 270.000 lei, prima dată şi 20.000 lei ulterior , pentru a-l promova pe arbitrul I M în liga I şi pentru a desemna , în continuare, arbitrii solicitaţi de P pentru meciurile echipei FC , instanţa reţine consemnările din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate la datele de 13.12.2008 de P G cu C G , de P G cu P G - în care îi spune să facă rost de la magazin de " două miliarde şapte sute , până mâine" , mâine fiind 14.12.2008 - când se întâlneşte cu C G - potrivit convorbirilor purtate de cei doi în 14.12.2008 (filele 2-11 vol 3 ).
Convorbirile purtate de PG C în continuare , în data de 13.12.2008 cu diferiţi angajaţi ai firmei sale , relevă eforturile financiare făcute de acesta contra-timp în vederea obţinerii sumei de 270.000 lei .Inclusiv intervalul scurt de timp scurs între discuţia lui PC şi discuţia lui P cu P G ( 12:08- 12:17) relevă destinaţia banilor.
După întâlnirea cu C G , în 14.12.2008 ,P discută la ora 19:52 , cu I M şi îi relatează cum i-a cerut lui C G să-l promoveze în Liga I , iar acesta i-a promis că o să-l bage într-un lot de rezervă. Mai rezultă că P a insistat că în retur are nevoie de I M . În convorbirea dintre P şi I , după întâlnirea cu C G, P oarecum nemulţumi de rezultat , îl întreabă pe I " O fi puţin cât am zis eu" ; "Probabil sunt şi alte intervenţii" , "Le faci tu în două luni..."
Deşi inculpatul contestă posibilitatea de a recupera ca arbitru o sumă de circa 2 miliarde şi jumătate în două luni , dacă avem în vedere , îndemnizaţia (onorariul) de 1500 euro pe meci , primit oficial de un arbitru de Liga I , la care mai adaugăm pentru fiecare meci , potrivit cutumei ce rezultă din prezenta cauză, o altă sumă cuprinsă între 3000-5000 USD , nu era deloc imposibilă recuperarea acestei sume , în cele două luni , cum s-au exprimat inculpatul şi I M.
În ceea ce priveşte fapta din 12.03.2009, în acea dată , la orele 13:15, P şi C G stabilesc să se întâlnească , imediat . P îl sună pe P G , spunându-i să -i aducă două sute de milioane ( în 20 de minute) , la 13:19 , îi cere lui F L să-i pregătească locul de întâlnire (filele 29-33 vol 2).
În privinţa faptelor penale ce motivează propunerea de arestare preventivă a inculpatului L D C , Director al OPC A - la momentul faptelor reţinute în sarcina sa , instanţa reţine în fapt că în data de 13.11.2008, ora 13:50, P G este informat de un salariat de iminenţa unui control OPC privind gramajul zahărului ambalat ( filele 2,3 vol 2) , la data de 14.11.2008, orele 12:02 , inculpatul F L este apelat de inculpatul L D,care , într-o modalitate neoficială îi cere lui F L să treacă pe la el în 10 minute ( f.3). Imediat după ce pleacă de la L D, la orele 12:33 , F L îl apelează pe P G care îl întreabă "cât vrea" , " unde să-i duci" " la sediu" , "partid" , "păi , era vorba de o mie de euro ....septembrie , acum ce suntem ... octombrie , noiembrie ,decembrie .... patru mii". În continuare , din convorbiri , rezultă că trebuie să îi dea lui L câte o mie de euro pe patru luni ( septembrie , octombrie , noiembrie, decembrie ) deci în total patru mii de euro ( fila 5 vol 2) , stabilind să-i ducă banii F .
Imediat după această convorbire , la ora 12:37 , F L , anunţă un salarial al SC că vor avea un control de la OPC ( f. 7 vol 2) . Tot atunci , la 12:44 F L ia legătura cu o salariată de la SC ,căreia îi cere să-i pună într-un plic o sumă în lei echivalentă a 4000 euro , la cursul oficial după aceea discută cu P C, inspector OPC care se afla la SC . La un scurt interval de timp , la ora 12:53, F L o sună pe angajata P însărcinată cu obţinerea sumei de bani ,aceasta îi spune că a făcut rost , iar inculpatul îi spune să-l sune pe P să stabilească cum îi trece în evidenţă . Aceasta îl apelează pe inculpatul P căruia îi spune că i-a cerut L patru mii de euro, echivalentul în lei , iar la întrebarea în sensul cum îi evidenţiază , inculpatul P răspunde " Protecţia consumatorului " ( fila 13 vol.2).
Ulterior , la data de 26.11.2008, orele 12:33, Libertatu îi cere lui F să treacă pe la el, să-i dea o hârtie , după care-i precizează " că e ziua soţiei sale şi de asta voia ..." şi stabilesc să se întâlnească " la unu şi un sfert".
La ora 14:34 , după trecerea orei stabilită , pentru întâlnire , cum cei doi nu s-au întâlnit pentru că aparent nu s-au găsit, L D îl sună pe F L şi îi sune că " vreau şi eu un plic", iar F îi propune să vină (f.17 vol.2).
La data de 29.11.2008 , 10:29 , F discută cu P M pentru a cumpăra 1000 euro . La data de 03.12.2008, orele 12:37, F îl apelează pe L D, care îl cheamă la el într-o oră (f.19 vol 2), la unu şi jumătate.
La ora 14,44, imediat ulterior întâlnirii cu L D ,F L îi spune unei salariate să scoată din hala de ambalat şi de la vânzare loturile de zahăr alb cristal P- 31.12.2008 - 31.05.20009 , ambalat de M A, deoarece zilele următoare urmează să vină de la OPC un control pe aceste loturi ( f.20,21, vol 2), , informaţie furnizată lui F ,în mod evident, de L la întâlnirea de mai de devreme .
Faţă de această situaţie de fapt , reţinută ca rezultată în această etapă a cercetării penale , instanţa apreciază că în cauza pendinte sunt suficiente indicii temeinice, potrivit sensului dat acestora prin art. 68 ind. 1 C.pr.pen. şi prin aplicaţiile jurisprudenţiale, acela de date care să obiectiveze " motivele" pentru care se bănuieşte că persoana faţă de care se cere arestarea preventivă a săvârşit o faptă penală ,aceste date trebuind să conducă la bănuiala sau presupunerea că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii CG şi L D, au săvârşit faptele penale de luare de mită , în condiţiile şi modul expuse anterior şi , în mod corelativ ,că inculpaţii P G şi F I au săvârşit faptele penale de dare de mită, către cei dintâi .
Subliniem faptul că în această etapă procesuală şi pentru soluţionarea unei propuneri de arest preventiv , nu este necesară (şi în mod normal nici posibilă) deţinerea de către organele judiciare a unor probe certe de vinovăţie deoarece , în această situaţie , s-ar impune pronunţarea unei hotărâri de condamnare , iar nu luarea unei măsuri privative de libertate cu caracter provizoriu .
În concluzie , rezultă îndeplinirea în cauză a condiţiile prev. de art. 143 C.pr.pen. faţă de toţi inculpaţii .
Analizând temeinicia , oportunitatea propunerii de arestare preventivă a celor patru inculpaţi , prin prisma scopurilor legale, cărora trebuie să se circumscrie această măsură privativă de libertate, conform art. 136 C.pr.pen. şi anume acela de a se asigura buna desfăşurare a procesului penal ori de necesitatea împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală , judecată sau executarea pedepsei , apreciem că , în cauză , pentru o bună desfăşurare , în sensul extins al sintagmei , a procesului penal este utilă , privarea de libertate a inculpaţilor, cel puţin pentru o durată de timp.
Deşi măsura arestării preventive reprezintă cea mai drastică măsură procesuală , ce presupune privarea de libertate a persoanei şi reprezintă o excepţie de la regula de bază a desfăşurării procesului penal în stare de libertate a inculpatului ,având în vedere şi criteriile legale prev de art. 136 alin..8 C.pr.pen. pentru alegerea acesteia , instanţa constată că faţă de datele concrete existente, de specificul infracţiunilor de corupţie în privinţa săvârşirii cărora există indicii temeinice , aşa cum am arătat, faţă de caracterul continuat pe o lungă perioadă de timp , al unora dintre faptele reţinute , de persoana inculpaţilor , de funcţiile acestora , ce implică o evidentă influenţă şi autoritate asupra unui mare număr de persoane , de complexitatea deosebită a cauzei , ce presupune administrarea unor probe multiple , faţă de implicaţiile faptelor reţinute în realitatea socială a unor categorii de persoane, de reacţia opiniei publice , de rezonanţa negativă însemnată la faptele reţinute, faţă de atingerea adusă prestigiului şi încrederii cetăţenilor în instituţiile publice implicate şi calitatea serviciului public al acestora , inclusiv faţă de necesitatea unei reacţii ferme şi imediate a autorităţilor judiciare în cazul sesizării lor cu asemenea fapte, este necesară privarea de libertate a inculpaţilor pentru o perioadă de timp .
Reţinând pe lângă gradul de pericol social însemnat al infracţiunilor de corupţie cercetate şi datele referitoare la vârsta medie a inculpaţilor , starea de sănătate a acestora , ce nu se evidenţiază printr-o precaritate şi critic vizibile , lipsa antecedentelor penale şi celelalte date privind persoana inculpaţilor, instanţa constată că celelalte măsuri preventive , restrictive de libertate , nu sunt suficiente , atingerii scopului prev. de art. 136 alin.1 C.pr.pen. , iar măsura arestării preventive nu este incompatibilă cu ansamblul criteriilor legale de alegere.
În ceea ce priveşte incidenţa vreunuia din cazurile prev. de art. 148 C.pr.pen. , instanţa găseşte întrunite cerinţele prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen. ,faptele de corupţie imputate inculpaţilor având prevăzute pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 7 ani , de la 3 ani la 12 ani închisoare , respectiv de la 3 ani la 15 ani închisoare , infracţiunile cercetate impunând luarea unor măsuri adecvate de prevenire , combatere şi sancţionare a tot ceea ce se circumscrie noţiunii de corupţie .
În ceea ce priveşte condiţia ca lăsarea în libertate a inculpaţilor să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică , prev. de art. 148 alin.1 lit. f C.pr.pen. ,dată fiind lipsa unei definiţii dată de legiuitor sintagmei" pericol concret pentru ordinea publică", rămâne să analizăm datele concrete prin prisma teoriei şi practicii judiciare privitoare la conţinutul acesteia.
Astfel, considerăm că toţi cei patru inculpaţi: P G - acţionar al unor firme cu un număr de circa 3500 de angajaţi şi , prin aceste firme , la Clubul Sportiv FC deci implicat nu numai în afacerile de vârf ale judeţului , dar şi în practicarea unui sport cu cel mai mare număr de suporteri la nivel mondial , sport ce presupune rularea unor sume de bani fabuloase, şi de aici un interes social deosebit faţă de modul în care sunt respectate regulile specifice acestuia , F L - director al SC , una dintre firmele importante ale lui P , cu puncte de desfacere în numeroase oraşe ale ţării , mâna dreaptă a patronului său , persoana care se bucură de încrederea lui şi îl reprezintă în multe activităţi, C G - preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul Federaţiei Române de Fotbal , deci aparent persoana cea mai influentă în materie de arbitraj, ce trebuie să se caracterizeze printr-un obiectivism şi prohibate deosebite , menite să servească drept model subordonaţilor săi, a cărui funcţie se circumscrise evident noţiunii de funcţionar, conform definiţiei prev. de art. 147 alin.2 C.pen. şi L DC - director al Oficiului Judeţean de Protecţia a Consumatorului A , funcţie ce presupune atribuţii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor , de constatare a infracţiunilor comise în acest domeniu , funcţie care, în fapt, trebuie să reprezintă o garanţie a calităţii produselor şi serviciilor de care beneficiază oricare cetăţean , contra unor costuri din ce în ce mai mari , funcţie care îl desemnează pe inculpat ca fiind omul cel mai potrivit să vegheze la siguranţa cetăţeanului în acest domeniu , la calitatea serviciilor şi produselor oferite de piaţă , la sănătatea sa şi în cele din urmă la viaţa cetăţeanului , nefiind rare cazurile în care cei care suportă costurile salariului acestuia ajung în stare de sănătate critică sau chiar mor, datorită produselor alterate pe care le consumă , de a căror înlăturare şi pentru a căror sancţionare era desemnat inculpatul L C , aceşti inculpaţi sunt cercetaţi în prezenta cauză pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie , de dare şi luare de mită , deci a unor infracţiuni care atât prin specificul lor ,cât şi în mod concret presupun alterarea atribuţiilor de serviciu în detrimentul şi spre înşelarea aşteptărilor unor importante mase de cetăţeni ( fie ei consumatori ,suporteri înfocaţi , jucători la casele de pariuri , ce-şi investesc economiile inclusiv din mare pasiune faţă de fotbal , într-un joc ce se dovedeşte a fi ghidat de alte criterii decât pregătirea şi calitatea ).
Astfel că, prin prisma acestor aspecte , dar şi a considerentelor că există pericol public atunci când se încalcă reguli de convieţuire socială dintre cele ocrotite prin art. 1 din C.pr.pen., printre care figurează persoana şi drepturile ei ,atunci când faptele comise poartă o evidentă atitudine de sfidare a autorităţii publice menite să vegheze la ordinea şi liniştea publică cum este cazul de faţă , unde încălcarea legii şi a regulilor specifice activităţilor pe care le desfăşurau s-au comis într-o formă flagrantă şi prelungită în timp, prin apelarea şi implicarea unui număr mare de persoane - arbitrii ( împotriva cărora, de altfel, în contra susţinerilor inculpaţilor, s-a început urmărirea penală pentru luare de mită), cu o insistenţă şi ignoranţă a legii şi regulilor morale desăvârşite , apreciem că se conturează pericolul concret pentru ordinea publică al lăsării în libertate în acest moment a inculpaţilor .
Faptele în privinţa comiterii cărora există indicii temeinice că au zdruncinat clar încrederea publică într-o activitate sportivă de interes cel puţin naţional , în caracterul corect al practicării acestuia , în siguranţa cetăţeanului consumator, în atitudinea obiectivă şi imparţială ce trebuie să caracterizeze arbitrajul şi în reprezentanţii acestora, stârnind sau fiind apte să stârnească evidente reacţii negative.
Neluarea unor măsuri prompte de către autorităţile judiciare ar reprezenta nu numai o încurajare ,atât a inculpaţilor ,cât şi a celorlalţi la comiterea sau repetarea unor fapte similare ( în privinţa inculpaţilor P , F şi chiar C G existând toate motivele şi condiţiile propice repetării lor ) dar şi o ignorare a obligaţiilor lor profesionale de a interveni în vederea stopării şi preîntâmpinării faptelor de corupţie , la nivel mare de data aceasta, generând totodată opiniei publice o stare de insecuritate socială urmată de neîncredere în capacitatea de reprimare a corupţiei de către organele statului abilitate în acest sens.
În prezenta cauză nu este exclusă nici constatarea că prin lăsarea în libertate a inculpaţilor desfăşurarea cercetărilor penale ,extinse după cum rezultă din dosar şi asupra altor persoane şi pentru alte fapte penale, de corupţie ,sau de altă natură, ar fi îngreunată ,întrucât aşa cum rezultă din autorizarea percheziţiei cu o zi înaintea propunerii de arestare, se află încă în curs de desfăşurare şi nu spre final, fără a omite autoritatea, influenţa şi relaţiile de care se bucură inculpaţii în medii sociale extinse , acestea rezultând din numele persoanelor cu care s-au purtat convorbirile telefonice ,dar şi din potenţialul financiar al inculpaţilor, subliniat de avocaţii lor aleşi.
Faptele reţinute sunt fapte de corupţie, apte să afecteze un număr ridicat de persoane şi să creeze, să menţină şi să amplifice stări de tensiune în rândul unui grup important de persoane, ce impun o atitudine pe măsură .
Apreciind că în considerentele ce preced a fost evidenţiat pericolul concret , iar nu presupus, constând în identificarea riscurilor efective pe care le prezintă lăsarea în libertate a inculpaţilor , pericol ce nu se confundă cu pericolul social , generic , al faptelor de a căror săvârşire sunt acuzaţi , instanţa găseşte îndeplinite condiţiile prev. de art. 136 ,143 şi 148 lit. f) C.pr.pen. în raport de fiecare inculpat , singura măsură oportună pentru moment fiind cea privativă de libertate.
În combaterea apărării inculpaţilor , în sensul lipsei de veridicitate a faptelor ca urmare a inexistenţei unui flagrant , dincolo de aceea că infracţiunea flagrantă este o infracţiune descoperită în timpul sau imediat după săvârşire , ce poate atrage o procedură de cercetare specială şi care nu are o putere probatorie absolută , în cazul infracţiunii de corupţie organizarea unui flagrant ar fi lipsită de eficienţă , în lipsa colaborării cu organele judiciare a unuia dintre cei implicaţi , cum este cazul de faţă unde nici subiectul activ al dării de mită , nici cel al luării de mită , nu avea o poziţie sinceră ,de colaborare cu autorităţile , fiind lipsite şi de interes în acest sens.
Pentru aceste motive , instanţa va admite propunerea de arestare a inculpaţilor conform art. 149 ind. 1 C.pr.pen. rap la. art. 148 lit. f) C.pr.pen. şi va dispune arestarea preventivă a acestora pentru o perioadă de 29 de zile pentru fiecare ,date fiind ordonanţele de reţinere emise pe numele acestora în data de 13.04.2009 şi dispoziţiile art. 149 ind. 1 alin.11 Cpr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - DNA - Serviciul Teritorial Piteşti.
În baza art. 149/1 raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpaţilor : P C G, , F L I, C G, şi L D C, , pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 14 Aprilie 2009 şi până la data de 12 Mai 2009, inclusiv.
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.04.2009, ora 10,15, la Tribunalul Argeş - Secţia penală.
PREŞEDINTE, GREFIER,
C A T P
Red. C.A.
Dact D.T./ 4 ex.
16.04.2009
23
23
Tribunalul Botoșani
Art.205 NCPP
Tribunalul Bacău
Arest preventiv
Judecătoria Iași
Obligaţia stabilita petentului de către autorităţile italiene de a se prezenta la organele de politie de trei ori pe săptămână nu constituie o măsură într-atât de restrictivă încât să echivaleze cu un arest preventiv care să fie dedus din pedeapsa pr...
Curtea de Apel Pitești
Din dezvoltarea motivelor de recurs exprimate în cererea de la filele 3 şi 4 (neîncadrate în drept în vreuna din prevederile legale sus-menţionate), reluate prin concluziile scrise – cu privire la care recurenta, prin reprezentant, susţine în c...
Curtea de Apel Alba Iulia
Menţinerea arestării preventive a inculpatului condamnat de instanţa de fond la o pedeapsă privativă de libertate