Revendicare imobiliară - recurs

Dosar nr. 43/205/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1789/R

Şedinţa publică de la 04 Noiembrie 2008

S-au luat în examinare pentru soluţionare recursurile declarate de petenţii 

....................... şi intervenienţii ....... şi .......... şi de  intervenienta

......................, împotriva sentinţei civile nr.1564 din data de

07.07.2008, pronunţată de Judecatoria Câmpulung în dosarul nr.43/205/2008,

intimate fiind ........................ şi  .................................

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au răspuns: avocat  .........

 pentru recurenţii-petenţi ............ şi ................ şi recurenţii-

intervenienţi ................. şi ....................... şi  avocat 

.............. pentru recurenta-intervenientă .............., lipsind celelalte

părţi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Avocat .................... depune la dosar împuternicire avocaţială de

reprezentare juridică a recurenţilor-petenţi .............. şi.............. şi

recurenţilor-intervenienţi ............... şi ...............................

Arată că recurentul-intervenient ...................... nu a fost conceptat şi

nici citat în recurs, însă este prezent personal în sala de judecată şi pe care îl asistă şi

solicită conceptarea lui  în cauză. Mai arată că nu are alte cereri de formulat în

cauză.

Avocatul recurentei-intervenientă Margine Ecaterina depune la dosar

împuternicire avocaţială de reprezentare juridică şi arată că nu are cereri de

formulat.

Tribunalul având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată cauza în

stare de judecată şi acordă cuvântul asupra recursurilor.

Avocatul recurenţilor-petenţi ............... şi ........... şi recurenţilor-

intervenienţi ............. Iosif şi ............................... solicită

admiterea recursului aşa cum l-au formulat, potrivit motivelor depuse în scris la

dosar şi pe care le susţine, în principal modificarea în tot a sentinţei de fond şi pe

fondul cauzei admiterea plângerii şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru

cota ce revine fiecăreia dintre părţi. Arată că cererea de reconstituire a dreptului de

proprietate priveşte reconstituirea de la autorul  Bajan Dumitru, dar şi de la fiecare

autor în parte.

Avocatul recurentei-intervenientă ................... solicită admiterea

recursului pe care l-a formulat, casarea sentinţei de fond şi pe fond admiterea cererii

de intervenţie, cu anularea parţailă a hotarârii şi reconstituirea dreptului de

proprietate.

Avocatul recurenţilor-petenţi ............... şi ............... şi recurenţilor-

intervenienţi ...........f şi ................................. arată că este de

acord cu admiterea recursului declarat de recurenta-intervenientă ...................

Avocatul recurentei-intervenientă ................. arată că este de acord

cu admiterea recursului declarat de recurenţii-petenţi ............. şi .............

şi recurenţii-intervenienţi ................. şi .......................

TRIBUNALUL

Constată că, prin sentinţa civilă nr.1564/2008, în rejudecare, Judecătoria

Câmpulung, a respins plângerea formulată de petenţii .......... şi ............

 în contradictoriu cu intimatele .................... de ..................r şi

...........................................  având ca obiect anularea HCJAFF

nr.88/2006 şi reconstituirea în beneficiul petenţilor,  în calitate de  moştenitori ai

autorului ...............,  a dreptului de proprietate pentru suprafaţa totală de 85

ha teren cu  vegetaţie forestieră, situat pe raza ...............................

Au fost respinse şi cererile  de intervenţie formulate de intervenienţii

.................., ........................................

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut că prin HCJAFF

nr.88/2006, petenţii, care au probat calitatea de persoane îndreptăţite la

reconstituire, fiind moştenitorii autorului, .............., au fost validaţi cu

suprafeţe de teren, nemulţumirile lor, rezumându-se la suprafaţa  reconstituită în

proprietate.

A constatat, analizând  actele primare de proprietate invocate de părţi prin

prisma dispoziţiilor art.3 alin.5 din Legea 1/2000, că la momentul deposedării,

terenul situat în muntele „Gruiul lui Andreiaş”, nu se mai afla în patrimoniul

autorului ............., aşa încât, în raport de dispoziţiile art.56-59 din  Legea

18/1991 – republicată coroborată cu art.6 din Legea 1/2000, a respins plângerea şi

cererile de  intervenţie ca neîntemeiate.

Împotriva sentinţei civile nr.1564/2008, au declarat recurs petenţii şi

intervenienţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Printr-un recurs comun, în dezvoltarea motivelor de recurs, petenţii şi

intervenienţii .................... şi .............................. , au arătat

următoarele:

- prin soluţia pronunţată prima instanţă a înrăutăţit situaţia acestor părţi în

propria lor cale de atac.

Aceasta, în condiţiile în care, decizia de casare impunea instanţei ca odată cu

rejudecarea cauzei să stabilească cu exactitate suprafaţa la care părţile erau

îndreptăţite să primească teren în muntele „Gruiul lui Andreiaşi”, iar din extrasul

MUFB 1950, rezultă că suprafaţa  acestui munte, este 184,5 ha.

- prima instanţă trebuia  să observe că cererile de reconstituire ale dreptului

de proprietate au fost formulate de părţi, atât în calitate de moştenitori ai autorului

............., cât şi  în calitate de  moştenitori ai autorilor direcţi – ........

, .............. şi .......................

Nu se poate imputa petenţilor faptul celor două comisii intimate au făcut

propuneri de validare pentru suprafaţa de 4,84 ha în muntele „Gruiu lui Andreiaşi”,

numai în ce priveşte autorul ...................

Chiar şi aşa , cu ocazia judecării, instanţele aveau posibilitatea să modifice

HCJAFF nr.88/2006 şi să reconstituie  părţilor dreptul de proprietate

corespunzător cotelor deţinute de ..............................

În dezvoltarea motivelor de recurs intervenienta ................ a arătat

următoarele:

- prima instanţă a încălcat  dispoziţiile art.315 Cod pr.civilă, şi nu s-a

conformat dispoziţiilor instanţei de casare ce impuneau administrarea probei cu

expertiza tehnică.

- prima instanţă a interpretat eronat probatoriul administrat în cauză

concluzionând că autorul Băjan Dumitru nu ar mai fi deţinut  teren în punctul

„Gruiul lui Andreiaş” în momentul preluării de către stat.

Astfel, raportat la actele de partaj nr.2127/1904 şi nr.7700/1919 dar şi la

actul dotal nr.3559/1928 şi având  în vedere că  muntele „Gruiul lui Andreiaş” ar fi

avut o suprafaţă de 184,3 ha în calitate de moştenitoare a autoarei ................,

intervenientei i-ar fi revenit o suprafaţă  de 9,02 ha din care, până în prezent, i-a

fost reconstituită o suprafaţă de 2,4 ha, rezultând astfel o diferenţă  de 6,62 ha.

Şi în calitate  de moştenitoare a autorului ................, împreună cu

reclamanţii, prin analizarea aceloraşi acte dar şi a partajului de ascendent transcris

sub nr.2426/1946, intervenienta este îndreptăţită să-i fie reconstituită în proprietate

suprafaţa de 20,99 ha teren.

De altfel, împrejurarea  că autorii au primit în indiviziune cota indiviză din

întreaga suprafaţă a muntelui justifica reconstituirea pe numele autorului .........

, urmând ca ulterior, moştenitorii  să procedeze potrivit dreptului comun,

sub aspectul  determinării cotelor indivize cuvenite.

- reconstituirea dreptului de proprietate prin  HCJFF nr.88/2006, doar în

limita suprafeţei de 4,84 ha nu reprezintă o modalitate legală de reconstituire, şi nici

respingerea plângerii raportat la dispoziţiile art.3 alin.5 din Legea 1/2000, esenţial

fiind, să se stabilească suprafaţa la care erau îndreptăţite părţile şi  validarea să se

facă pe numele  autorului comun, pentru  a se evita încurcăturile legate de

determinarea cotelor indivize, în situaţia în care  s-ar reconstitui drept de

proprietate direct, pe numele fiecărei părţi.

- nu poate fi opusă intervenientei „restrângerea pretenţiilor” de către celelalte

părţi, iar cu ocazia rejudecării,  nu s-a lămurit situaţia terenurilor solicitate în

punctele „Colţii Pleşii” şi „Cariera de Piatră” în condiţiile în care, în actul din anul

1946, nu se face nicio referire la aceste terenuri.

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor aduse şi  în raport de

dispoziţiile art.3041  Cod pr.civilă, se constată că recursurile  sunt fondate, pentru 

următoarele considerente.

Iniţial, prin sentinţa civilă nr.1542/2007, Judecătoria Câmpulung a admis în

parte  plângerea formulată de ............... dar şi cererile de intervenţie formulate

de intervenienţi, a modificat HCJAFF nr.88/2006 şi a dispus reconstituirea

dreptului de proprietate asupra cotei de  1/6 din muntele „Gruiul lui Andreiaş”

Rucăr.

A respins plângerea formulată de petentul .................., ca fiind tardivă.

Ulterior, prin decizia nr.1698/R/2007, Tribunalul Argeş a admis recursurile 

declarate de petenţi, dar şi de intervenientul ......................., a casat

sentinţa civilă nr.1542/2007 şi a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă de

fond.

Astfel cum rezultă din considerentele deciziei nr.1698/R/2007 s-a constatat

că petentul ........... a formulat acţiunea  cu respectarea dispoziţiile  art.53 din

Legea 18/1991 şi că în lipsa unei expertize tehnice care să transpună în teren actele

primare de proprietate invocate  de părţi, nu pot fi verificate  nici susţinerile

acestora, învederate prin motivele de recurs, nu poate fi stabilită suprafaţa totală la

care sunt îndreptăţite acestea şi nici posibilitatea pentru intimată .............

 de a respecta vechile amplasamente.

Prima instanţă a pronunţat o hotărâre nelegală, cu încălcarea dispoziţiilor

art.315 Cod pr.civilă.

Potrivit textului de lege sus menţionat în caz de casare, hotărârile instanţei de

recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii

administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii  fondului.

Cu alte cuvinte, pentru instanţa de fond sunt obligatorii indicaţiile referitoare

la necesitatea de a lămuri anumite împrejurări de fapt şi la administrarea de probe.

În speţă, instanţa de rejudecare nu a respectat îndrumările  cu caracter

obligatoriu date de instanţa de recurs  limitându-se doar la a admite proba cu

înscrisuri depuse la dosar, cu toate că această probă, deşi  necesară, nu era suficientă

prin ea însăşi, pentru aflarea adevărului şi o justă soluţionare a cauzei.

Pe de altă parte, la rejudecarea fondului după casare se aplică principiul 

„non reformatio in peius” şi având în vedere recursurile admise prin decizia civilă

nr.1698/R/2007, petenţilor şi intervenientului ...................., nu li se

putea agrava propria situaţie prin respingerea plângerii şi a cererii de intervenţie,

întrucât rejudecarea fondului după casare, a avut loc tocmai ca efect al admiterii

recursului declarat de aceştia.

Faţă de cele expuse mai sus, în  temeiul dispoziţiilor art.312 Cod pr.civilă

raportat la art.315 Cod pr.civilă, urmează să fie  admise ambele recursuri, casată

sentinţa şi trimisă cauza  spre rejudecare la aceiaşi instanţă de fond, care va avea în

vedere şi celelalte critici formulate de recurenţi ca apărări de fond ale  acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de petenţii  ......... domiciliat în 

.................. şi ..............

domiciliată în ................ şi intervenienţii .................

 domiciliat în  ................. şi ...............

............. domiciliat în  ....................,  şi de  intervenienta

.................. domiciliată în  ......................

,  împotriva sentinţei civile nr.1564 din data de 07.07.2008,

pronunţată de Judecatoria Câmpulung în dosarul nr.43/205/2008, intimate fiind

......................... şi  .....................................

Casează sentinţa şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Irevocabilă

Pronunţată în şedinţa publică de la 04 Noiembrie 2008

Domenii speta

Spete similare