Fond funciar

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 537/R/2011

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2011

Pe rol fiind amânată pronunţarea asupra recursului declarat de reclamantele SCC. …, cu sediul în ….. şi S.C. …., cu sediul în …., în contradictoriu cu pârâţii COMISIA JUDEŢEANĂ COVASNA PENTRU CONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE, cu sediul în …… şi K. J., domiciliat în …., împotriva sentinţei civile nr. 1746 din 11 iulie 2011 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pronunţată în dosarul civil nr. 6299/305/2010, având ca obiect fond funciar – Disjungere la dosar civil nr. 621/305/2009.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică de astăzi, părţile sunt lipsă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza civilă de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 08 noiembrie 2011, când părţile prezente prin apărătorii aleşi au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi când, în aceeaşi compunere, a decis următoarele:

T R I B U N A L U L:

Asupra recursului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. 1746 din 11 iulie 2011 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pronunţată în dosarul civil nr. 6299/305/2010, s-a admis excepţia lipsei de interes a reclamantei invocată din oficiu de instanţă.

S-a respins acţiunea civilă intentată de către reclamanta SCC. …. împotriva  pârâţilor K. J. şi Comisia judeţeană Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

A fost obligată reclamantă să plătească pârâtului K. J. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în esenţă următoarele:

Reclamantul este proprietarul imobilului înscris în C.F. nr. 2178 Doboşeni, nr. top 89/2/1, nr. cadastral 13, arabil, intravilan, tarla 105, parcela 253/9 în suprafaţă de 1.152 m.p., drept de proprietate obţinut prin reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991 (fila 24).

În perioada anilor în care terenurile erau scoase din circuitul civil, prin decizia nr. 479/1975 emisă de fostul Consiliul Popular Judeţean Covasna, din terenul înscris în C.F. nr. 1887 Doboşeni, nr. top 89/2/1, grădină în suprafaţă de 1.732 m.p., au fost dezmembrat parcelele cu nr. top nou 89/2/1/2 în suprafaţă de 800 m.p. şi nr. top nou 89/2/1/1 în suprafaţă de 932 m.p. (fila 22).

Pe terenul cu nr. top nou 89/2/1/2 în suprafaţă de 800 m.p. a fost autorizată construirea unui magazin universal (fila 23).

După apariţia Legii nr. 18/1991, acest teren a fost restituit reclamantului, dar imobilul a fost retrocedat, fără a se ţine seama de dezmembrarea de la nivelul anului 1978, act de dezmembrare care nici nu a fost întabulat (fila 44).

Titlul de proprietate nr. 17247/34235/23.12.2002 a fost emis şi pentru parcela 253/9 în suprafaţă de 1.152 m.p. din tarlaua 105, teren care la est se întinde până str. Principală, astfel că terenul de sub magazin este inclus în titlu.

Judecătoria a apreciat că pârâtului K. J. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. top 89/2/1, care include şi magazinul, în timp ce reclamanta nu a dovedit existenţa vreunui drept real asupra terenului.

S-a mai apreciat că nu s-a dovedit vătămarea suferită de către reclamantă prin emiterea titlului, respectiv prin lipsirea imobilului din patrimoniul ei.

Prima instanţă şi-a argumentat soluţia arătând că prin art. 2 din Decizia nr. 479/1975 al fostului Consiliu Popular Judeţean Covasna, o suprafaţă de 800 m.p. de teren a fost trecută în folosinţa Cooperativei de Consum zonale Baraolt, adică aceasta a dobândit doar un drept de folosinţă.

Faptul că acest teren a trecut în proprietatea statului şi că acesta nu se afla în patrimoniul cooperativei agricole de producţie la momentul adoptării Legii nr. 18/1991, atrage, în opinia primei instanţe sancţiunea lipsei de interes a reclamantei. Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, ”nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim.”

În fine, judecătoria a concluzionat că reclamanta nu a justificat un interes legitim în sensul textului de lege mai sus citat, în sensul că având calitatea de titular al unui drept de folosinţă ea nu justifică un interes în constatarea nulităţii titlului de proprietate emis în condiţiile Legii nr. 18/1991, cu modificările ulterioare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele S.C. … şi S.C. …solicitând anularea sau modificarea titlului de proprietate de care se prevalează intimatul K. J.

În motivarea recursului, întemeiat în drept pe prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 Cod procedură civilă, se arată că prima instanţă a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, pronunţând o hotărâre cu aplicarea greşită a legii, în fapt intimatul K. J. folosindu-se de o greşeală strecurată în titlul de proprietate nr. 17247/34235/2002, aceasta constând în aceea că suprafaţa de 1.152 m.p. menţionată în titlu nu se învecinează la Est cu strada principală ci cu magazinul sătesc al S.C…..

Recurentele au învederat că au interes în a solicita anularea titlului de proprietate completat în mod greşit în ceea ce priveşte vecinătatea la Est din moment ce intimatul K. J. le solicită chirie, trebuind a se avea în vedere şi adresa nr. 818/19.02.2011 a Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate, în cuprinsul căreia se precizează că terenul de sub construcţii nu a fost retrocedat.

Intimata Comisia Judeţeană Covasna pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor a formulat întâmpinare susţinând că în mod judicios a fost respinsă acţiunea reclamantelor în condiţiile în care acestea nu au dovedit existenţa vreunui drept real asupra terenului atribuit în folosinţă Cooperativei de consum zonale Baraolt prin art. 2 din Decizia nr. 479/1975 a fostului Consiliu Popular Judeţean Covasna, prin art. 107 din Legea nr. 1/2005 fiind menţinut regimul juridic al terenurilor atribuite în folosinţă organizaţiilor cooperatiste, Curtea Constituţională statuând prin decizia nr. 913/2009 că o atare folosinţă nu se mai face cu titlu gratuit.

Întâmpinare a depus şi intimatul K. J. care a solicitat respingerea recursului, argumentând că recurenta cooperativa …. nu deţine teren în perimetrul pentru care s-a făcut reconstituirea în favoarea sa, neexistând vreun schimb între terenul C.A.P. - ului şi terenul statului, un atare schimb nefiind consimţit de adunarea generală a C.A.P. - ului şi nici materializat în forma unui act autentic, recurentele nefiind vreodată întabulate în condiţiile în care în perioada respectivă înscrierile de carte funciară aveau un efect constitutiv.

În fine, intimatul K. J. a susţinut că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în condiţiile art. 23 din Legea nr. 18/1991, în favoarea moştenitorului proprietarului tabular, trebuind a se observa că la data desfiinţării C.A.P. - ului terenul respectiv era proprietatea acestei cooperative.

Examinând sentinţa atacată prin raportare la motivele de recurs invocate tribunalul reţine că într-adevăr, prin decizia nr. 479/1975 a fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular Judeţean Covasna, numerele topografice 89/2/1 şi 90/1 totalizând 1.732 m.p. au fost dezmembrate, creându-se un nou număr topografic 89/2/1/2 în suprafaţă de 800 m.p. care a trecut în proprietatea statului, iar cei 932 m.p. rămaşi în urma dezmembrării urmau să fie reîntabulaţi în favoarea Cooperativei Agricole de Producţie Brăduţi, care la rândul său în schimbul terenului cedat statului primea pe cale de atribuire o cotă de 800/23019 din terenul înscris în C.F. nr. 956 nr. top 382/1.

Se mai prevedea în aceeaşi decizie că terenul de 800 m.p. situat în satul Doboşeni şi preluat în proprietatea statului se transmitea fără plată şi fără termen în folosinţa Cooperativei de consum zonale Baraolt în vederea construirii unui magazin universal de către beneficiarul acestei folosinţe.

Dezmembrarea de mai sus nu a fost operată vreodată în cartea funciară după cum nici schimbul de terenuri între C.A.P. şi Statul Român nu a fost reflectat în cartea funciară, dovadă că în anul 2000 cele două parcele cu nr. top 89/2/1 - 1.152 m.p. şi nr..top 90/1 - 580 m.p. se găseau încă întabulate în întregime în favoarea Cooperativei Agricole de Producţie Brăduţi cu titlu de cooperativizare, acest din urmă titlu fiind înscris cu încheierea de carte funciară nr. 425/1975.

Intimatul K. J. şi-a întabulat prin încheierea de C.F. nr. 9082/2006, cu titlu drept reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, dreptul său de proprietate în C.F. nr. 2178 Doboşeni asupra numărului top 89/2/1 identic cu parcela nr. 253/9 din titlul de proprietate nr. 17247/34235/23.12.2002, fiind vorba de actualul nr. cadastral 13, cu destinaţia de teren arabil situat în intravilan în suprafaţă de 1.152 m.p..

Din moment ce Statul Român a preluat 800 m.p. din întinderea de 1.732 m.p. a celor două topografice de mai sus, este evident că această preluare a afectat şi numărul topografic 89/2/1 întrucât celălalt topografic, cel cu nr. 90/1 avea numai 580 m.p..

Din schiţa de carte funciară de la fila 107 din dosarul de fond se poate observa că parcela nr. 90/1 nu se găseşte la sud de parcela cu nr. top 89/2/1, astfel cum acest lucru este redat în planurile de amplasament - delimitare de la filele 82 şi 108 din dosarul de fond, cu alte cuvinte nu se află în locul în care pe cele două planuri este menţionat vecinul D. L., ci parcela cu nr. top 90/1 se găseşte în prelungirea celei cu nr. top 89/2/1, formând un singur corp funciar cu aceasta din urmă, prin urmare parcela cu nr. top 90/1 se găseşte la Est de cea cu nr. top 89/2/1 şi abia apoi, tot înspre Est, urmează strada principală pe direcţia Centru - Brăduţ.

Ca atare, opinia instanţei este că acele construcţii ale recurentelor redate în planul de la fila 82 ca având o suprafaţă de 174,00 m.p. sunt situate mai degrabă pe numărul topografic 90/1, fiind foarte posibil ca recurentele să folosească în afara terenului de sub construcţii şi o parte de teren care corespunde numărului topografic 89/2/1, dar acest lucru se poate verifica cu exactitate numai pe calea unei expertize topografice.

În consecinţă, faţă de împrejurarea că terenul ocupat efectiv de construcţiile recurentelor se găseşte potrivit schiţei de carte funciară în aria topograficului nr. 90/1 şi nu în cea a topograficului 89/2/1, văzând şi faptul că recurentele nu se bucură de un drept de folosinţă înscris în cartea funciară asupra terenului de 800 m.p. obţinut prin acel „schimb” între cooperativa agricolă de producţie şi Statul Român, drept care pentru a se putea naşte în sistemul Decretului – Lege nr. 115/1938 trebuia să fie întabulat, iar întabularea trebuia precedată de notarea operaţiunilor de dezmembrare de pe urma schimbului de terenuri, tribunalul stabileşte că titlul de proprietate nr. 17247/34235/23.12.2002 emis pe numele lui K. A. J., nu poate fi anulat în privinţa tarlalei 105, parcela 253/9 corespunzătoare nr. top 89/2/1, referitor la această parcelă neputându-se reţine că nu ar fi vorba de un teren susceptibil de restituire în condiţiile art. 23 din Legea nr. 18/1991.

Considerentele de mai sus vin să le substituie pe cele din motivarea judecătoriei, aşa încât  stabilind că greşita menţionare pe titlul de proprietate a unuia dintre vecinii unei parcele,  nu poate vicia respectivul titlu până la anularea lui iar corectarea lui este posibilă în procedura administrativă cu emitentul titlului, tribunalul în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul declarat, urmând ca în baza art. 274 şi art. 276 Cod procedură civilă recurentele, aflate în culpă procesuală, să fie obligate să plătească în solidar intimatului K. J. suma de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs provenind din onorariul avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantele S.C. … şi S.C. … împotriva sentinţei civile nr. 1746/11.07.2011 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pe care o menţine.

Obligă recurentele în solidar să plătească intimatului K. J. suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 15.11.2011.

Domenii speta

Spete similare