Contract de concesiune. Nulitate.

Contract de vânzare-cumpărare comercială. Respectarea clauzelor referitoare la determinarea cantitativă.

Nerespectarea, de către furnizor, a clauzelor convenţiei referitoare la modalitatea de determinare a caracteristicilor mărfii şi a cantităţii încărcate, exonerează de răspundere pentru neplata cantităţii constatate lipsă la destinaţie, pe beneficiarul care a respectat întru totul prevederile contractului.

La 01.10.1997, părţile au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care S.C. C S.A. Tulcea s-a obligat să livreze pârâtei S.C. A  S.A. Constanţa 10.000 tone de grâu încolţit din recolta anului în curs, destinat exportului. Au fost stabilite de comun acord condiţiile de calitate ale mărfii, perioada de livrare şi preţul.

Cele două societăţi au determinat, totodată, sarcinile legate de plata taxelor vamale şi de asistenţă, precum şi faptul că S.G.S. ROMANIA S.A. – ca surveyor – va asista şi aviza bonurile de cântărire, atât la încărcare (în siloz) cât şi la descărcarea în Portul Constanţa.

Reclamanta - furnizor al mărfii – susţine că a livrat în aceste condiţii întreaga cantitate de marfă contractată, prezentând ca probe notele întocmite la expediţie către port, cu menţiuni referitoare la cantitatea încărcată şi la caracteristicile mărfii.

Aceste documente nu fac, însă, dovada deplină a îndeplinirii de către furnizor a obligaţiilor contractuale, întrucât actele nu cuprind menţiuni referitoare la recepţia mărfii în prezenţa unui reprezentant al beneficiarului şi la efectuarea determinării cantitative sub asistenţa S.G.S. ROMANIA – societate specializată la care părţile au înţeles să apeleze pe parcursul derulării operaţiunilor.

Actele prezentate dovedesc, dimpotrivă, că reclamanta a încălcat clauzele convenţiei prin determinarea cantitativă a mărfii într-o altă modalitate decât cea contractuală, în timp ce societatea pârâtă a respectat termenii contractuali şi a cântărit marfa cu inspecţie S.G.S.

Împrejurarea că la locul depozitării nu existau condiţiile de cântărire oferite de transportatorul feroviar nu constituie un motiv în sensul nerespectării convenţiei părţilor de către furnizor. Nu se poate reţine, totodată, apărarea reclamantei, conform căreia obligaţia de notificare a societăţii de supraveghere revenea pârâtei, câtă vreme o asemenea prevedere expresă nu a fost inclusă în contract.

Având în vedere aceste considerente, fiind reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 969 şi art. 970 cod civil, potrivit cărora obligaţiile asumate prin contract trebuie îndeplinite întocmai şi cu bună credinţă de către ambele părţi, acţiunea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata diferenţei de preţ va fi respinsă ca nefondată.

(sentinţa civilă nr. 2780 COM/ 10.11.2000, definitivă conform deciziei civile nr. 846/2001 a Curţii de Apel Constanţa-secţia comercială)

Domenii speta

Spete similare