Contestaţie la executare. Imposibilitatea verificării apărărilor de fond în cazul lipsei vreunui titlu executor.

DECIZIA CIVILA NR.257/R din 29 martie 2006

Contestaţie la executare. Imposibilitatea verificării apărărilor de fond în cazul lipsei vreunui titlu executor.

Prin sentinţa civilă nr.23 din 09.01.2006 pronunţată în dosarul nr.12.857/2005, Judecătoria Arad a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea F.M. împotriva pârâţilor Cabinetul de Avocatură C&C şi Biroul executorului judecătoresc H. P., a constatat nulitatea contractului de asistenţă juridică nr.6 din 10.02.2003 încheiat între Cabinetul Individual de Avocatură C&C prin avocat F. P. şi contestatoare şi a anulat executarea silită ce face obiectul dosarului execuţional nr.481/2005. 

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că F. M. a încheiat la data de 10.02.2003 cu Cabinetul de Avocatură C&C, prin avocat F.P., un contract de asistenţă juridică, având ca obiect asistarea, reprezentarea şi vânzarea de acţiuni la o societate comercială. Prima instanţă a apreciat că acest contract este lovit de nulitate absolută deoarece a fost încheiat în lipsa  consimţământului Cabinetului Individual de Avocatură C&C, fiind încheiat în numele acestui cabinet de către o persoană care nu era mandatată să încheie acte juridice pe seama cabinetului, deoarece avocatul F.P., cu care a contractat contestatoare, nu a fost niciodată colaborator al Cabinetului C&C, ci al Cabinetului Individual de Avocatură C.N., contractul de colaborare fiind încheiat începând cu data de 24.07.2000 pentru un termen de 2 ani. În raport de aceste considerente şi invocând prevederile art.399 alin.3 Cod proc.civ. şi ale art.948 pct.2 Cod civil, instanţa de fond a admis contestaţia la executare anulând atât titlul cât şi formele de executare. 

Prin recursul declarat intimatul Cabinetul Individual de Avocatură „C&C” prin avocat F.P., a arătat că acel cabinetul iniţial de avocatură, şi-a schimbat denumirea, acesta fiind motivul diferenţei de denumire, titularul rămânând acelaşi. Recurentul a mai invocat faptul că acest contract de asistenţă juridică a fost încheiat de către reclamantă în considerarea persoanei avocatului F.P. căruia i-a şi semnat o delegaţie avocaţială anexă la contract, fiindu-i indiferent că acesta era colaboratorul Cabinetului Individual de Avocatură C&C sau al Cabinetului de avocatură C.N.

Recursul declarat este fondat, dar pentru alte considerente decât cele relevate de către recurent, motive de ordine publică pe care instanţa le poate lua în considerare şi pune în discuţie în temeiul art. 306 Cod proc.civ. 

Contestaţia la executare promovată de reclamanta F.M. a avut două capete de cerere: anularea formelor de executare silită şi anularea contractului de asistenţă juridică care a fost pus în executare.

Fiind vorba însă despre o executare silită, instanţa de fond era datoare să verifice în primul rând dacă titlul în baza căruia s-a solicitat executarea este titlu executor conform legii. Din această perspectivă, se poate constata că în prezent, conform art.30 alin.3 din Legea nr.51/1991, aşa cum a fost modificată prin Legea nr.255/2004, contractul de asistenţă juridică, legal încheiat de avocat cu clientul său, este titlu executoriu. Această dispoziţie legală a fost introdusă însă abia în prin Legea nr.255/2004, intrată în vigoare la data de 26 iunie 2004. contractul de asistenţă juridică prezentat de către recurentul P.F. ca fiind titlul executoriu, a fost însă încheiat la data de 10 februarie 2003, iar la vremea respectivă nu exista nici o dispoziţie legală care să consacre calitatea de titlu executoriu a contractului de asistenţă juridică. Având în vedere prevederile art.15 alin.2 din Constituţia României conform cărora legea dispune numai pentru viitor, singura concluzie care se poate desprinde din considerentele expuse mai sus, este aceea că acest contract de asistenţă juridică nr.6/10.02.2003 încheiat între recurent şi intimată nu este titlu executor conform legii, astfel că atât încheierea de învestire cu formulă executorie, cât şi încheierea de încuviinţarea a executării silite, dar şi întreaga executare silită sunt nelegale, câtă vreme conform dispoziţiilor imperative ale art.372 Cod proc.civ. executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Aceasta era prima chestiune pe care instanţa de fond era datoare să o analizeze, fiind de altfel şi prima apărare invocată de reclamanta contestatoare în cuprinsul contestaţiei la executare promovată.

În ceea ce priveşte însă capătul de cerere având ca obiect anularea contractului de asistenţă juridică, se poate constata că potrivit art.399 alin.3 Cod proc.civ., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

Prin urmare, pentru a putea fi analizate apărările de fond de către instanţa sesizată cu contestaţia la executare, aceste apărări de fond trebuie să fie îndreptate împotriva un titlu executoriu. Or, aşa cum rezultă din cele expuse mai sus, contractul de asistenţă juridică prezentat ca titlu de către recurent nu este titlu executoriu, astfel că analiza apărărilor de fond invocate împotriva acestuia nu poate fi făcută pe calea contestaţiei la executare ci numai pe calea dreptului comun.

În raport de aceste considerente, recursul este fondat sentinţa urmând a fi modificată în privinţa soluţiei pronunţată asupra capătului de cerere având ca obiect constatarea nulităţii titlului executor prin respingerea acestuia, urmând a fi menţinute celelalte dispoziţii referitoare la anularea formelor de executare silită.

Domenii speta

Spete similare