Cex tardivitate

Publicat la data de 02.11.2022

Prin Sentința civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a admis excepția tardivității formulării contestaţiei la executare, invocată de intimată.

Respinge contestația la executare împotriva executării silite înseși, privind pe contestator A.N.D, CNP ........., cu domiciliul în ....... şi pe intimat I.C.M - prin K.R S.R.L,  cu sediul în ......, ca tardiv formulată.

Respinge ca neîntemeiată contestația la executare în ceea ce privește înștiințarea privind măsura popririi și adresa de înființare a popririi din data de 16.11.2021.

Respinge cererea de restituire a taxei de timbru, ca neîntemeiată.

Obligă contestatorul la plata către BEJ .....  a sumei de 91,63 lei, reprezentând contravaloare fotocopiere dosar execuțional nr. ......

Pentru a se pronunța astfel Judecătoria a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina în data de ..... sub nr. ....., contestatoarea A.N.D în contradictoriu cu intimatul I.C.M - prin K.R S.R.L, a formulat contestație la executare împotriva tuturor formelor de executare si împotriva executării silite însăși, emise în dosarul de executare ....  aflat pe rolul BIEJ ...... , forme de executare reprezentate de:

- înștiințare privind măsura popririi din data de 16.11.2021 emisă în dosarul de executare nr. ...... prin care se solicită plata sumei de 9150,48 lei, pe care o consideră nelegală; 

- adresa de înființare a popririi din data de 16.11.2021 emisă în dosarul nr. ..... până la concurența sumei de 9150,48 lei, pe care o consideră nelegală; 

- adresă înființare poprire creanță nr. ...... emisă în dosarul nr. ...... până la concurența sumei de 9150,48 lei, pe care o consideră nelegală, forme de executare pe care le consideră în totalitatea acestora ca fiind nelegale și netemeinice, precum și întreaga executare silită.

În temeiul art. 719 alin. 1 Cpc solicită suspendarea executării silite pornite în dosarul ...... până la soluționarea contestației la executarea silită.

În temeiul art. 720 Cpc solicită instanței de executare admiterea contestației, anularea tuturor formelor de executare si a executării silite înseși din cadrul dosarului nr. ..... al BEJ..... .

În temeiul art. 451- 453 Cpc solicită cheltuielile de judecată efectuate cu soluționarea prezentului proces si restituirea taxelor de timbru achitate în vederea soluționării cauzei.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că formele de executare emise în cadrul dosarului ......aflat pe rolul BEJ ...... și întreaga executare silită, sunt nelegale si netemeinice pentru următoarele considerente:

1. Potrivit art. 632 alin (1) Cpc executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar potrivit art. 706 alin. 1 teza I Cpc , dreptul de a obtine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit art. 706 alin. 2 teza I Cpc termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită.

În prezenta cauză înțelege să invoce prescripția dreptului de a cere executarea silită a unui titlu executoriu foarte vechi, respectiv contractul de credit nr......

Potrivit art. 2523 C civ. prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuie să cunoască nașterea lui. Or, în speța de faţă a trecut o importanta perioadă de timp de la data emiterii acestuia și este imposibil să nu se fi împlinit termenul de prescripție, fiind vorba de un contract de credit.

Pe cale de consecință, formele de executare sunt nelegal emise și urmează ca instanța de executare să le anuleze, acestea având la bază un titlu executoriu prescris din punct de vedere juridic, precum și prescripția dreptului creditoarei de a mai pune în executare titlul executoriu reprezentat de contractul de credit ......

2. Dosarul execuțional are la bază si încheierea de încuviințare a executării silite din data de 19.05.2020 pronunțată de Judecătoria  - ce nu i-a fost comunicată de executorul judecătoresc - , prin care a fost încuviințată executarea silită în toate modalitățile de executare prevăzute de lege solicitată de creditorul I. LTD, împotriva debitorului contestator, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit ..... pentru recuperarea sumei de 7841,35 lei reprezentând debit la care se adaugă cheltuielile de executare silită ocazionate cu efectuarea executării.

Fată de dispozițiile art. 666 alin. 5 pct. 4 Cpc nu se află în cazul unei creanțe certe, lichide si exigibile.

Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu act ce nu i-a fost comunicat de către executor deși avea obligația legală să o facă. Ori nu există nici un înscris care să justifice certitudinea creanței. Nu reiese de niciunde modalitatea de calcul a acestui presupus debit sau că ar fi fost depuse înscrisuri care să clarifice certitudinea creanței.

De asemenea, se aflăm în cazul în care există alte impedimente prevăzute de lege pentru încuviințarea executării silite, respectiv debitorul nu a avut și nu are raporturi juridice cu creditoarea I. LTD, titlul executoriu a cărei executare se cere fiind un contract de credit, deci solicitarea de încuviințare a executării silite vine de la un terț ce nu are raporturi juridice sau a avut raporturi juridice cu debitorul.

Astfel că cererea de încuviințare ar fi trebuit respinsă de instanță. Din actele de executare emise de executorul judecătoresc rezultă că această creanță ar fi fost cesionată către I, fără să precizeze înscrisul și data cesiunii, cesiune neopozabilă însă debitorului contestator.

Ori, dat fiind nelegalitatea încheierii de încuviințare din dada de 19.05.2020 a Judecătoriei ...., toate actele subsecvente acesteia sunt nule.

3. De asemenea, înțelege să invoce nulitatea cererii de executare silită prin prisma lipsei calității de reprezentant SC K.R SRL pentru creditorul I.VLTD, instanța supremă a clarificat această situație. Decizia ICCJ nr. 9 din 4 aprilie 2016, dată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016 este relevantă sub acest aspect.

Cererea de executare fiind nulă, întreaga executare silită este lovită de nulitate.

4. De asemenea, înțelege să conteste și debitul stabilit în cuantum de 9.150,48 lei, nefiind în situația unei creanțe certe, lichide și exigibile.

5. Totodată, înțelege să conteste si calitatea de creditor al I. LTD față de faptul că presupusa cesiune de creanță nu a fost notificată în mod legal către debitorul cedat, această creanță aflată în mâna creditorului de mai sus nefiindu-i opozabilă.

6. Potrivit art. 4 alin. 3 din Legea 297/2018 privind publicitatea mobiliară: Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru. Ori nu are o astfel de dovadă.

7. Nu au fost comunicate potrivit dispozițiilor legale: somația, titlul executoriu, încheierea de încuviințarea. Astfel că executarea silită este lovită de nulitate absolută subsemnata aflând de această executare silită odată cu înștiințarea despre măsura popririi, încheierea de stabilire cheltuieli de executare, acte pe care înțelege să le conteste, în situația în care acestea au fost emise si necomunicate debitorului.

8. Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare anticipate este nelegală, întrucât cheltuielile de executare nu își găsesc justificare, onorariul de executor nu respectă condițiile legale și cheltuielile de executare nu reflectă realitatea, nefiind stipulat în lege o stabilire anticipată a acestor cheltuieli ce ar putea să nu se facă.

9. Față de cele enunțate mai sus, înțelege să invoce și alte apărări cu privire la legalitatea executării silite, după depunerea dosarului de executare de către BEJ ...... .

10. Adresele de înființare a popririi sunt nelegale, întrucât acestea au fost emise fără somație, debitorul nefiind decăzut din termenul legal.

11. De asemenea, înțelege să invoce si lipsa caracterului de titlu executoriu în ceea ce o priveste pe creditoare, întrucât aceasta ar fi preluat dreptul de creanță izvorât dintr-un contract de credit bancar care l-a momentul presupusei cesiuni era reziliat, iar în mâinile unui creditor nebancar își pierde acest caracter de titlu executoriu. Creditoarea nu putea pune în executare un astfel de contract de credit suma nefiind exigibilă.

În drept, înțelege să invoce dispozițiile art. 712-720 Cpc., art. 706 Cpc. , 667 Cpc și art. 2523 și urm. C civ.

În dovedire înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și de orice altă probă legală care ar reieși din dezbateri.

Intimatul I.C.M - prin K.R S.R.L, în temeiul dispozitillor art. 205 NCPC, a formulat intampinare solicitând respingerea contestatiei la executare formulate de catre contestatorul din prezenta cauza, A.N.D fie ca urmare a excepțiilor invocate, fie ca neintemeiata pentru urmatoarele motive:

In fapt, la data de 11.04.2017, a fost incheiat contractul de credit intre banca, în calitate de împrumutant si contestatorul din prezenta cauza, în calitate de împrumutat, prin care banca i-a acordat acestuia din urma un împrumut.

Întrucât debitorul a încetat sa mai achite ratele, instituția financiar bancara a declarat creditul scadent anticipat si ulterior a cesionat intreaga creanta. Totodata, au fost efectuate formalitatile de înscriere a Contractului de cesiune creante în Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare in conformitate cu dispozitille legale in vigoare.

Încercările creditorului de a oferi consiliere si posibilitatea rambursarii creantei în mal multe rate avantajoase au fost ignorate de catre contestator, motiv pentru care in anul 2020 s-au inceput formalitatile de executare silita prin intermediul BEJ .... .

In paralel cu desfășurarea executării silite pornite si in speranța sustragerii în continuare de la plata silita, contestatorul solicita desfiintarea tuturor actelor si formelor de executare silita, cu cheltuieli de judecata.

Toate cererile si susținerile debitorului sunt insa neîntemeiate, cu consecinta respingerii in totalitate a cererii sale, dupa cum intelege sa demonstreze in continuare.

Pe cale de excepţii:

Avand in vedere ca atasata contestatiei la executare nu a regasit dovada taxei judiciare de timbru datorate de catre contestator, achitata la valoarea pretentiilor solicitate, sau dovada insuficientei timbrari, intelege sa invoce:

I. Exceptią netimbrarii/insuficienței timbrări contestației la executare:

Avand în vedere dispozitiile art. 148 alin. 6 NCPC coroborate cu dispozitiile art. 10 alin. 2, art. 32, 33 din OUG nr. 80/2013 ce prevad obligatia contestatorului de a achita taxa de timbru aferenta contestatiei introduse In cuantumul legal, solicita instantei anularea cererii de chemare în judecata conform art. 197 CPC, în situatia in care contestatorul nu va face dovada indeplinirii obligatiei legale.

Mai mult decat atat, contestatorul din prezenta cauza a solicitat si suspendarea executarii silite pana la solutionarea definitiva a prezentului dosar, astfel încat, in conformitate cu dispozitiile art. 719 NCPC, acestuia îi revine obligatia de a achita o cautiune calculata la valoarea obiectului contestatiei, care in conformitate cu prevederile articolului 719 alin. 2 litera b NCPC si raportat la valoarea actuala a creantei, aceasta are obligatia legala de a achita o cautiune calculata dupa cum urmeaza: (1000 lei +5% pentru ceea ce depaseste 10000 de lei). Instanta nu va lua in considerare insuficienta timbrare dispunand in consecinta anularea contestatiei.

Faţă de aceste aspecte, solicita instantei admiterea prezentei exceptii si anularea cererii formulate de catre contestator, in cazul în care nu au fost respectate dispozitiile legale, privind timbrarea cererii de chemare in judecata, iar la dosarul cauzei nu se regaseste la primul termen de judecata dovada taxei judiciare de timbru datorate de catre contestator.

II. Exceptia tardivitații formui.arii contestatiei la executare:

Art. 715 alin. (1) NCPC prevede ca: „(1) Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia privitoare la executarea silita propriu-zisa se poate face in termen de 15 zile de la data cand: contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta; cel interesat a primit comunicarea ori, dupa caz, instiintarea privind înfiintarea popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor începe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit; debitorul care contesta executarea insasi a primit încheierea de incuviintare a executorii sau somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, în cazurile in care nu a primit încheierea de încuviintare a executarii si nici somatia sau executarea se face fara somatie”. Mat mult, in doctrina s-a subliniat faptul ca „in faza de executare silita, toate nulitatile, indiferent ca sunt absolute sau relative, pot fi invocate, sub sanctiunea decaderii, numai in termenul in care poate fi exercitata contestatia la executare”.

Practic, ulterior expirarii termenului de 15 zile prevazut la art. 715 alin. (1) pct. 3 NCPC, indiferent de motivul de nulitate invocat, legalitatea executarii silite insasi nu mai poate fi analizata in cadrul contestatiei la executare.

Astfel, termenul de 15 zile, in care contestatorul avea posibilitatea de a formula contestatie la executare, a inceput sa curga de la data de 03.06.2020, data în care factorul postal s-a deplasat la domiciliul debitorului in vederea înmanarii actelor de executare, in conformitate cu disp. art. 153 NCPC coroborate cu disp. art. 154 alin. 4 si 5 NCPC, art. 165 pct. 2) NCPC, precum si cu art 163 NCPC, astfel cum rezulta din inscrisurile aflate la dosarul de executare.

Or, contestatia la executare formulata de catre contestator si inregistrata pe rolul instantei se situeaza in afara termenului imperativ prevazut de art. 715 alin. 1 NCPC.

Ca atare, se impune respingerea contestatiei la executare ca tardiv formulata.

Apreciază ca o interpretare contrara din partea instantei de judecata ar duce la eludarea termenului de 15 zile prevazut de lege pentru formularea contestatiei la executare împotriva executarii silite insasi si ar contraveni scopului pentru care legiuitorul a reglementat un asemenea termen, executarea silita insasi fiind practic impiedicata.

Pe fondul cauzei:

 Referitor la solicitarea contesțatorului „anulare a actelor de executare silita efectuate in dosarul executionąl”, arata instantei faptul că:

Executarea silita insesi cat si toate actele de executare ce au fost intocmite de catre executorul judecatoresc au respectat toate regulile de fond si de forma impuse de dispozitiile Codului de procedura civila si au fost dispuse in conformitate cu prevederile legii.

Avand in vedere faptul ca prin intermediul contestatiei la executare pot fi anulate/indepartate doar actele de executare nelegale, care prezinta vicii din punct de vedere procedural, sau o executare silita demarata fara respectarea prevederilor legale, iar prin inceperea executarii silite impotriva debitorului nu s-au incalcat dispozitiilor legale aplicabile in materia executarii silite, consideră ca prezenta contestatie la executare a fost formulata cu rea-credinta, contestatoarea incercand sa creeze aparenta nelegalitatii procedurii de executare pentru a se sustrage de la recuperarea debitului datorat.

Mai mult decat atat, masura popririi a fost infiintata in mod legal, in deplina conformitate cu prevederile art. 782 NCPC, contestatoarea neindicand prin contestatia la executare promovata vreun motiv de fapt sau de drept in sensul nelegalitatii popririi infiintate de executorul judecatoresc ori a oricarui act de executare emis in cadrul dosarul executional nr. 578/2020.

Astfel, simplul fapt al invocarii unor ”motive” lipsite de suport real nu sunt de natura a proba existenta unor vicii de procedura care sa îl fi prejudiciat pe contestator.

Aplicarea de catre instanta de judecata a unei masuri de natura anularii executarii silite însesi, a tuturor formelor de executare, sau a unul act de executare este conditionata de dovedirea de catre contestator a incalcarii dispozitillor legale aplicabile în materia executarii silite, conditie ce nu este indeplinita in prezenta cauza.

II. In ceea ce priveste legąlitateą cheltuielilor de executare silita, mentionează următoarele:

Cheltuielile de executare ocazionate de efectuarea executarii silite fiind in sarcina debitorului urmarit. Totodata conform art. 670 alin. (2) NCPC debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare stabilite sau, dupa caz, efectuate dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite de titlul executoriu.

In ceea ce priveste legalitatea stabilirii onorariului executorului judecatoresc, considera ca instanta nu poate interveni pentru a mari sau micsora cuantumul cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de executor, avand in vedere ca legea a reglementat plafoanele minime si maxime între care trebuie sa fie stabilit conform pct. 3 lit. a) - Onorarii maximale din Anexa la Ordinul ministrului justitiei nr. 2550/C din data de 14.11.2006, astfel cum a fost modificata prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2561 din data de 30.07.2012, oferind astfel protectie debitorului. TVA-ul fiind o taxa pe care executorul nu o retine pentru el, ci o vireaza imediat la bugetul de stat, nu se include In cuantumul onorariului propriu-zis si nu se are in vedere la aplicarea algoritmului de calcul prevazut de art. 39 Legea nr.188/2000, dar se imputa tot celui ce se face vinovat pentru declansarea procedurii de executare silita.

 In ceea priveste prescriptia dreptului de cere eșecutarea silita, solicită instantei sa retina următoarele:

In temeiul art. 249 NCPC (Cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile anume prevazute de lege.), debitorul are obligatia ca in momentul in care invoca împtinirea termenului de prescriptie sa probeze prin atasarea unui document sau a unor documente (extrase de cont din care sa rezulte ultima plata) deoarece instanta nu poate aprecia in functie de simplele afirmatii ale acestuia. Luarea în considerare a acestor afirmatii fara a fi probate ar conduce la o deliberare in mod eronat din partea instantei.

In acest context, solicita instantei ca in temeiul art. 22 NCPC care prevede „Judecatorul are îndatorirea sa staruie prin toate mijloacele, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza” sa puna in vedere debitoarei sa faca dovada celor afirmate.

Astfel, asa cum a învederat, prezentei cereri nu i-a fost atasat niciun document care sa ateste sustinerile contestatorului cu privire la implinirea termenului de prescriptie (ex: extras de cont eliberat de banca prin care sa fie evidentiata ultima plata efectuata in contul contractului de credit), motiv pentru care, în lipsa unor probe din partea debitorului, instanta va respinge cererea acestuia ca nedovedita.

Conform art. 706 alin. 1 teza I C.proc.civ. „Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.' '

Tot astfel, potrivit art. 709 NCPC:

„(1) Cursul prescripției se întrerupe:

1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei;

2. pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;

3. pe data depunerii cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori;

4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unul act de executare;

5. pe data depunerii cererii de reluare a executării;

6. în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripție.

Contrar argumentelor contestatorului, termenul de prescriptei nu s-a implinit, intrucat:

Data scadentei contractului este 11.04.2022, astfel in conditille in care debitorul-contestator nu a executat voluntar obligatille asumate prin contract si nu a platit creditorului ratele scadente privind restituirea creditului, nu se poate spune ca dreptul la executarea silita declansata in dosarul executional este prescris, exceptia prescriptiei dreptului la executare silita invocata de contestator este netemeinica.

Considera ca debitorul contestator doreste sa se sustraga de la plata datoriei izvorate din contractul incheiat cu banca, intrucat inałnte de demararea procedurii executarii silite, intimatul a încercat in nenumarate randuri recuperarea creantei pe cale amabila, prin intermediul notificarilor si contactarii telefonice si conform art. 2537 alin. 4 NCC „Prescriptia se întrerupe prin orice act prin care cel în folosul caruia curge prescriptia este pus in intarziere”. Mentionează ca contestatorului i-au fost transmise nenumarate înstiintari de la data cesiunii si pana la data cererii de executare. Astfel, nedorindu-se rezolvarea situatiei pe cale amabila, in anul 2017 a fost inregistrat pe rolul bej dosarul de executare mentionat in cerere.

De asemenea, conform art. 706 alin. (2) NCC, considera ca nu este prescrisa creanta urmarita, contractul fiind încheiat pe o perioada de 120 luni, astfel incat de la data expirarii acestei perioade se calculeaza termenul de prescriptie si nu de la data incheierii contractului, atat timp cat el presupune executarea lut în rate.

Cum procedura civila nu face referiri la datoriile succesive, art. 711 NCPC arata ca prevederile prezentului capitol se completeaza cu dispozitiile noului cod civil privitoare la prescriptia extinctiva.

Potrivit art. 2526 NCC, cand este vorba de prestatii succesive, prescriptia dreptului la actiune începe sa curga de la data la care fiecare prestatie devine exigibila, iar daca prestatiile alcatuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestatie devine exigibila.

Se retine ca in cauza, prestatiile succesive alcatuiesc un tot unitar, atat timp cat sunt de natura unor rate ce trebuie achitate pentru acelasi contract.

Menţionează in acest sens sentinta civila nr. ....  formulata la data de 20.01.2015 intr-o speta similara de Judecatoria Oradea in cadrul dosarului ....., in care instanta se pronunta asupra caracterului prescris al titlului executoriu.

IV. In ceea ce priveste lipsa calitatii de creditor, precum si pretinsa lipsa a comunicarii cesiunii de creanța, invederează urmatoarele:

Potrivit Deciziei nr. 2438/2008 data de Înalta Curte de Casatie si Justitie, „[...] nu exista nicio prevedere legala sau reglementata care sa instituie numai anumite modalitati de recuperare a creantelor sau care sa excluda încheierea unor contracte de cesiune de creanta, astfel încat creditorul, indiferent ca este sau nu o banca, poate recurge la orice modalitate legala de încasare/recuperare a creantei sale".

In sprijinul celor de mai sus, prin Decizia nr. 2852/10.10.2006 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta a apreciat ca „Cesiunea de creanta este o modalitate de transmitere a obligatiilor in forma conventionala, prin care un creditor - numit cedent - transmite o creanta a sa unei alte persoane - numit cesionar - debitorul creantei fiind obligat faţă de cesionar odata cu indeplinirea formalitatilor de opozabilitate a acestei operatiuni, fara a i se cere consimtamantul”, prevederi ce se regasesc in cuprinsul dispozitiilor art. 1566 - 1586 NCC.

Cesiunea de creanta se incheie valabil prin simplul acord de vointa al partilor, consimtamantul debitorului cedat nefiind cerut, deoarece nu este parte in contractul de cesiune, contractul fiind valabil incheiat prin simpla remitere a titlului astfel cum rezulta si din dispozitiile art. 1391 Cod civil.

In plus, cesiunea de creanta a fost inscrisa in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si notificata debitorului, astfel cum se prevede in cadrul art. 1393 Cod Civil.

Mai mult, avand in vedere prevederile contractului încheiat, contestatorul a luat la cunostinta inca de la momentul contractarii împrumutului si a agreat aspectele referitoare la dreptul institutiei financiar bancare de a cesiona unui tert drepturile si obligatille sale din contractul bancar si a fost de acord cu acestea prin semnarea conventiei de creditare.

Ca atare, intimatul a dobandit dreptul de creanta in mod valabil, demarand executarea silita in baza titlului executoriu recunoscut de lege reprezentat de contractul de credit, prevederile art. 664 NCPC fiind respectate.

Imediat dupa incheierea contractului de cesiune dintre pari, în vederea opozabilitatii cesiunii faţă de debitorul cedat, si pentru a-l informa cu privire la identitatea noului creditor, precum si debitul pe care îl avea de achitat la acel moment, a fost trimisa, cu confirmare de primire, o notificare de cesiune la domiciliul debitorului din contractul de credit. Astfel, au fost respectate prevederile art. 1578 NCC, chiar daca notificarea de cesiune nu a intrat efectiv in posesia debitorului.

In acest sens, face referire la dispozitiile art. 163 alin. (3), (6) si (8) NCPC, potrivit carora:

(3) Dacă destinatarul refuză să primească citația, agentul o va depune în cutia poștala.

...(6) Dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu ori reședință sau, după caz, sediu, agentul îl va înmâna citația unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane majore care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența.

...(8) În cazul în care lipsesc persoanele prevăzute la alin. (6) și (7), precum și atunci când acestea, deși prezente, refuză să primească actul, sunt aplicabile dispozițiile alin. (3)-(5).

Desi textul legal se refera la comunicarea actelor de procedura în cadrul unul dosar aflat pe rolul instantelor de judecata, pentru identitate de ratiune, considera ca acesta se aplica si în speta de fata, cu privire la notificarea cesiunii de creanta.

In contextul in care cesiunea de creanta i-a fost comunicata la data de 07.03.2019 in conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, la domiciliul declarat in contractul de credit, solicitarea contestatorului de constatare, de catre instanta, a inopozabilitatii cesiunii de creanta este vadit neîntemeiata

Avand in vedere faptul ca legea impune creditorului o singura obligatie, aceea de  transmite debitorului notificarea de cesiune precum si principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, conform caruia interpretul nu trebuie sa distinga, acolo unde legea nu distinge, considera ca procedura de comunicare a notificarii cesiunii de creanta a fost legal indeplinita.

Avand in vedere situatia de faţă, in care debitorul nu si-a onorat obligatile contractuale, este evident in interesul acestuia invocarea pretinsei necomunicari a cesiunii de creanta, singurul scop urmarit de debitor fund de a se sustrage de la plata sumei de bani pe care o datoreza.

Mai mult decat atat, cu toate ca cesiunea de creanta îsi produce efectele intre cedent si cesionar, din momentul încheierii contractului de cesiune de creanta, pentru opozabilitatea faţă de terti trebuie îndeplinite anumite formalitati de publicitate. Publicitatea cesiunii poate fi facuta prin notificarea cesiunii catre debitor sau prin acceptarea cesiunii de catre debitor. Prin notificarea catre debitor a cesiunii se aduce la cunostinta debitorului persoana noului creditor si clauzele esentiale ale contractului de cesiune.

Notificarea debitorului a fost impusa de legiuitor în scopul de a-l instiinta pe acesta despre creditor si de faptul ca cedentul nu mai este proprietarul creantei si deci plata datoriei urmeaza sa o faca noul creditor. Prin urmare, pentru a invoca lipsa notificarii, debitorul cedat trebuie sa justifice un interes, in sensul ca nestiind de cesiune, a platit primului creditor – cedentul, plata care in aceste conditii apare ca perfect valabila.

In conditiile in care debitoarea cedata nu a realizat vreun act susceptibil sa conduca la stingerea creantei ce a format obiectul cesiunii, acesta nu se poate prevala de inopozabilitatea acestei operatiuni pentru a paraliza procedura de executare silita declansata de cesionarul devenit creditor, pentru ca nu ar iustifica existenta vreunui interes legitim in derularea unui astfel de demers si ar constitui o valorificare a conduitei sale culpabile de a nu executa de bunavoie obligatia pe care si-a asumat-o fata de creditorul initial.

V. Susținerile contestatoarei referitoare la pierderea caracterului executoriu al contractului de credit ca urmare a cesionării creanţei sunt lipsite de suport:

Prin incheierea contractului de cesiune de creanta, toate drepturile bancii creditoare au fost transferate cesionarului, acesta subrogandu-se in calitatea procesuala a bancii in ce priveste creanta preluata.

Totodata, astfel cum a mentionat anterior, prin contractul de împrumut semnat, partile au convenit expres faptul ca banca poate cesiona unui tert drepturile si obligatiile sale decurgand din contract.

Faţă de sustinerea contestatorului ca acest contract de cesiune de creante nu ar avea calitatea de titlu executoriu, instanta retine ca prin acest contract au fost transmise creantele catre cesionar, creante constatate prin titlul executoriu reprezentat de contractul de credit, or, executarea silita se desfasoara în baza acestui titlu executoriu si a celorlalte acte subsecvente care garanteaza executarea obligatiilor, iar nu in baza contractului de cesiune de creanta care se poate încheia prin simplul acord de vointa al partilor, comunicarea notificarii fiind impusa de lege strict pentru a asigura opozabilitatea cesiunii fata de debitor, respectiv de a-i comunica cine este noul creditor titular al dreptului de creanta.

In ceea ce priveste cesiunea creantei a cărei executare s-a urmarit in dosarul executional, intervenita prin contractul de cesiune si înregistrata in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, instanta va retine ca „pozitia pe care se afla cesionarul este aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia toate drepturile pe care cedentul le avea in legatura cu creanta, motiv pentru care modificarea partilor originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afecteaza substanta titulului executoriu”; solutia transferului catre cesionar a tuturor drepturilor pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata, incluzand actiunile al caror titular era cedentul pana la momentul cesiunii, a fost prevazuta expres si de Noul Cod civil, în art. 1.568 alin. 1 pct. 1, o optiune similara a legiuitorului regasindu-se si in legea procesuala, care permite transmiterea cu titlu particular a calitatii de creditor în procedura executarii silite - art. 644 alin. 2 NCPC.

Consacrarea prin art. 120 0.U.G. nr. 99/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit încheiate de o institutie de credit, este impusa pentru a permite executarea silita a unei obligatii (creante), iar nu a unui inscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligatiei respective. In consecinta, caracterul executoriu este asociat cu creanta, iar nu cu înscrisul ca atare si, atat timp cat legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanta însasi a devenit una executorie, astfel incat atributul executorialitatii nu se constituie intr-un aspect de drept procesual, asa cum a sustinut titularul sesizarii, ci a devenit o calitate a creantei, care se transmite prin cesiune.

Totodata, trebuie subliniat ca art. 120 0.U.G. nr. 99/2006 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, nu a conferit contractelor de credit trasatura de titlu executoriu in considerarea persoanelor semnatare ale unor asemenea contracte, ci a naturii respectivelor conventii.

Modificarea partilor originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afecteaza substanta titlului executoriu, pozitia cesionarului fiind aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia, astfel, toate drepturile pe care cedentul le avea în legatura cu creanta.

Prin Decizia nr. 3/2014 pronuntata in procedura hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte de Casatie si Justitie, desi a respins ca inadmisibila sesizarea Tribunalului Specializat Cluj pentru pronuntarea unei hotarari prealabile asupra chestiunii de drept daca poate fi dispusa incuviintarea executarii silite a unui contract la cererea creditorului cesionar al creantei, in cuprinsul considerentelor sunt retinute argumente lamuritoare asupra pastrarii caracterului executoriu al creantei si ulterłor cesiunii.

Instanta suprema statueaza urmatoarele: „Consacrarea, prin art. 120 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit, incheiate de o banca, este impusa pentru a permite executarea silita a unei obligatii (creante), iar nu a unui inscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligatiei respective. In consecinta, caracterul executoriu este asociat cu creanta, iar nu cu inscrisul ca atare si, atat timp cat legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanta insasi a devenit una executorie, astfel incat atributul executorialitatii nu se constituie intr-un aspect de drept procesual, asa cum a sustinut titularul sesizarii, ci a devenit o calitate a creantei, care se transmite prin cesiune".

Totodata, trebuie subliniat faptul ca art. 120 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, nu a conferit contractelor de credit trasatura de titlu executoriu in considerarea persoanelor semnatare ale unor asemenea contracte, ci a naturii respectivelor convenţii. Modificarea părţilor originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afectează substanţa titlului executoriu, poziţia cesionarului fiind aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia astfel toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanţa.

Contractele de credit incheiate anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 52/2016 si cesionate catre un tert isi pastreaza puterea de titlu executoriu consacrata prin art. 120 din OUG nr. 99/2006, executorialitatea fiind asociata cu creanta, iar nu cu inscrisul ca atare si, atat timp cat legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanta insasi a devenit una executorie, astfel atributul executorialitatii nu se constituie într-un aspect de drept procesual, ci a devenit o calitate a creantei, care se transmite prin cesiune.

Pozitia cesionarului este aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia toate drepturile pe care cedentul le avea in legatura cu creanta, motiv pentru care modificarea partilor originare ale actului juridic care constituie titlul executoriu nu poate avea efectele la care face trimitere opinia minoritara in privinta acestei chestiuni.

Potrivit art. 1568 alin. (1) NCC cesiunea de creanta transfera cesionarului toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata, deci inclusiv actiunile al caror titular era cedentul, iar alin. 2 ce instituie exceptia de la regula transferului, este de stricta interpretare si aplicare.

De asemenea, de vreme ce art. 645 alin. (2) NCPC permite transmiterea calitatii de creditor in procedura executarii silite, nu exista nicio justificare pentru diferenta de tratament juridic in functie de momentul la care se realizeaza cesiunea (înainte sau dupa incuviintarea cererii de executare silita), cu atat mai mult cu cat textul legal prevede ca:  acest caz, actele de executare indeplinite pana la data transmiterii calitaţii procesuale produc efecte, in conditiile legii, faţă de succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului, dupa caz” (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 184/22.01.2018 a Tribunalului Specializat Cluj).

VI. Referitor la pretinsa lipsa a caracterului cert, lichid si exigibil al creanței datorate societăţii intimate, se impun urmatoarele precizări:

Debitul detinut impotriva debitorului provine exclusiv din nerespectarea obligatiilor asumate prin incheierea contractului de credit, incepand cu data cesionarii creantei nemaifiind calculate accesorii.

Diferenta intre suma imprumutata si sumete ce se doresc a fi executate in dosarul executional este reprezentata atat de dobanzile si penalitatile care au curs pana la data cesiunii, cat si cheltuielile de executare percepute de catre executorul judecatoresc. Daca debitorul ar fi achitat la timp sumele datorate, sau creantele la data primirii notificarilor ar fi evitat perceperea de dobanzi si penalitati suplimentare, precum si achitarea cheltuielilor de executare silita percepute de executorul judecatoresc.

Mai mult, caracterul cert, lichid si exigibil al creantei datorate societetii, a fost deja analizat de instanta de executare care a încuviintat executarea silita in baza titlului executoriu mentionat.

 - Creanta detinuta impotriva debitorului contestator este certa deoarece rezulta cu claritate din contractele de credit fiind respectate astfel dispozitiile art. 663 alin. (2) din NCPC „Creanta este certa cand existenta ei neindoielnłca rezulta din însusi titlul executoriu.”;

 - Creanta detinuta impotriva debitorului contestator este lichida, exprimata în bani, cuantumul creantei fiind clar determłnat prin contractele de credit - anexa la contract, fiind respectate astfel dispozitiile art. 663 alin. (2) din NCPC „Creanta este lichida atunci cand obiectul ei este determinat sau cand titlul executoriu contine elemente care permit stabilirea lui.";

 - Creanta detinuta impotrlva debitorului contestator este exigibila, intrucat aceasta a ajuns la scadenta in conformitate cu prevederile contractuale.

Invederează faptul ca debitul restant cesionat de catre intimat s-a actualizat cu dobanda legala în baza OG 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatiile banesti si ulterior OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, care a abrogat primul act normativ mentionat, si calculat cu procentul de dobanda afisat de BNR pentru o perioada de 3 luni.

Mentionează, de asemenea, ca incepand cu data de 30.09.2016, odata cu intrarea in vigoare a OUG nr. 52/2016, actualul credior nu mai calculeaza dobanzi si creanta nu se mai actualizeaza cu accesorii.

Cesiunea de creanta, ca notiune juridica, reprezinta o modalitate de transmitere a obligatiilor in forma conventionala, debitorul creantei fiind obligat faţă de cesionar, odata cu indeplinirea formalitatilor de opozabilitate a acestei operatiuni. Modificarea partilor originare ale actului juridic prin cesiune nu afecteaza substanta titlului, pozitia cesionarului fiind aceea a unui succesor cu titlu particular, care preia toate drepturile pe care creditorul initial le avea in legatura cu creanta, inclusiv accesoriile.

Mai mult, in cuprinsul contractului de credit mentionat, au fost indicate atat obligatiile si consecintele in cazul nerespecterii de catre imprumutat a clauzelor contractuale cat si posibilitatea bancii sa declare scadenta anticipata a creditului la aparitia oricarui caz de culpa precum si pentru încalcarea oricaror alte obligatiii contractuale.

Intrucat au fost inregistrate întarzieri la plata ratelor, creditul acordat a devenit scadent anticipat rezultand o creanta certa, lichida si exigibila.

VII. Referitor la pretinsa lipsă a calițatii de reprezentant:

In ciuda faptului ca intimata a inteles sa respecte intru-totul Decizia 9/2016 a ICCJ, respectiv Decizia 19/2018, formuland cererea de executare silita prin avocat, se pare ca acest lucru il nemultumeste totusi pe contestator, care doreste sa gaseasca motive de nulitate a executarii silite in orice actiuni ale intimatei, in speranta sustragerii de la executare silita si a infrangerii definitive a unor obligatii contractuale de plata (chiar si silit) pe care el insusi le-a asumat.

Dupa cum este de notorietate si este convinsă ca debitorul din prezenta cauza cunoaste, orice sustinere/cerere în faţa instantei de judecata trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si mai ales, sustinuta cu dovezi. Simpla existenta a unor presupuneri, pareri pro causa ori prezumtii subiective si deci partinitoare ale unei parti nu pot fi considerate drept motivari pertinente într-o cauza dedusa in faţa unei autoritati publice cum este o instanta de judecata.

Astfel, este foarte greu de inteles sustinerea contestatorului (evident nedovedita) cu privire la pretinsa lipsa a calitatii de reprezentant a intimatei.

Din acest motiv, solicita expres instantei de judecata ca debitorul sa depuna la dosarul cauzei, de indata, toate dovezile pertinente ce stau la baza sustinerilor sale cu privire la pretinsa lipsa a calitatii de reprezentant al intimatei.

In cazul în care acestea nu pot fi depuse de catre contestator, solicită sa se respingă aceste sustineri ca nedovedite, partinitoare si mai ales defaimatoare, cu toate consecintele ce decurg de aici.

VIII. Cu privire la suspendarea executarii silite solicitata de catre contestator, precizează urmatoarele:

Suspendarea executarii silite este o masura vremelnica si exceptionala, care poate fi justificata doar prin existenta unei prejudicieri grave a debitorului prin continuarea executarii silite incepute împotriva sa si care ar fi greu de reparat sau imposibil de reparat in viitor. Or, in cauza nu sunt motive care sa justifice suspendarea executarti silite, contestatorul nu sustine in niciun fel aceasta solicitare, nu justifica si nu probeaza in niciun fel necesitatea sau urgenta aplicarii unei astfel de masuri, nu arata niciun motiv de nelegalitate al actelor de executare care sa dovedeasca incalcarea prevederilor legale.

In conformitate cu an. 719 NCPC „Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea partii interesate si numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odata cu contestatła la executare sau prin cerere separata.”

(2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea in prealabil o cautiune, calculata la valoarea obiectului contestatiei, dupa cum urmeaza:

a) de 10%, daca aceasta valoare este pana la 10.000 lei;

b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depaseste 10.000 lei;

c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depaseste 100.000 lei,

d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.

Institutia juridica a cautiunii se intemełaza pe ideea de risc (art. 1064 alin 2 NCPC).

Simplul fapt al solicitarii suspendarii executarii nu constituie o conditie unica de admisibilitate a cererii de suspendare, aceasta fiind una dintre conditiile prealabile pricinuite creditorului urmaritor, esentiala fiind analiza utilitatil luarii unei asemenea masuri.

Or, in prezenta cauza, nu s-a justificat un motiv considerat de lege ca fiind exceptional si care sa permita aplicarea dispozitiilor art. 719 NCPC.

Urmare a respingerii contestatiei la executare, solicita aplicarea art. 720 alin. (6) CPC, urmand sa se trimita cautiunea achitata in acest dosar catre executorul judecatoresc pentru acoperirea creantei intimatei.

Conform art. 720 alin. (6) CPC „Atunci cand contestatia a fost respinsa, suma reprezentand cautiunea depusa ramane indisponibilizata, urmand a servi la acoperirea creantelor aratate la alin. (3) sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie in care se va comunica executorului si recipisa de consemnare a acestei sume".

Dispozitiile art. 720 alin 6 CPC prevad faptul ca atunci cand contestatia la executare a fost respinsa, suma reprezentand cautiunea depusa ramane indisponibilizata, urmand a servi la acoperirea creantelor aratate la alin. 3 sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie în care se va comunica executorului judecatoresc si recipisa de consemnare a acesta sume.

Astfel, indiferent de solutia care s-a dat cererii de suspendare a executarii silite (admitere sau respingere), daca a fost respinsa contestatia la executare, suma de bani depusa cu titlu de cautiune va ramane indisponibilizata. Instanta chiar si din din oficiu va dispune comunicarea catre executorul judecatoresc a recipisei de consemnare a cautiunii. Solutia a fost adoptata si in cadrul Minutei întocmita cu ocazia intalnirii trimestriale a judecatorilor, pentru unificarea practicii judiciare si formarea profesionala continua 9-10 decembrie 2016 - Curtea de Apel Targu-Mures).

Atasează Minuta întocmita cu ocazia întalnirii trimestriale a judecatorilor, pentru unificarea practicii judiciare si formarea profesionala continua 9-10 decembrie 2016 - Curtea de Apel Targu-Mures) cu pririre la indisponibilizarea cauțiunii sau restituirea acesteia în cazul respingerii contestației la executare.

IX. Solicita respingerea capatului de cerere constând în acordarea cheltuielilor de judecata, având in vedere urmatoarele:

Conform dispozitiilor art. 453 NCPC:(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Textul legal consacra principiul conform caruia capatul secundar de cerere referitor la acordarea cheltuielilor de judecata este conditionat de admiterea cererii introductive principale, respectiv a contestatiei la executare formulate de debitor. Or, prin apararile prezentate a demonstrat caracterul neintemeiat al sustinerilor contestatorului, astfel ca, in opinia intimatei, cererea se impune a fi respinsa pentru acest considerente.

În privința taxei judiciare de timbru, pentru care instanta poate dispune restituirea prin hotarare ce urmeaza a fi pronuntata, precizează faptul ca aceasta nu se va achita de catre intimata, ci in temeiul dispozitiilor art. 45 alin. (1) pct. f) din OUG nr. 80/2013, cand contestatia la executare a fost admisa, iar hotararea a ramas definitiva, trebuie adresata o cerere de restituire instantei judecatoresti la care s-a introdus actiunea sau cererea.

Dupa ce o cerere de restituire este solutionata de instanta de judecata, aceasta trebuie depusa (in vederea restituirii) la unitatea administrativ-teritoriala/institutia financiar bancara la care taxa a fost achitata.

Avand in vedere toate considerentele expuse, solicita respingerea contestatiei la executare ce face obiectul cauzei ca neintemeiata, executarea silita ce face obiectul dosarului de executare nr. 578/2020 fiind desfasurata in deplina conformitate cu legea.

In drept, întemeiază prezenta cerere pe dispozitiile art. 205 NCPC, orice alte dispozitii mentionate in cadrul intampinarii.

Probe: înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 563 lei, conform chitanţei aflate la fila 109.

În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri.

În şedinţa din data de 09.02.2022, instanţa a anulat ca netimbrată cererea de suspendare a executării silite, a respins ca neîntemeiată excepţia netimbrării contestaţiei la executare, invocate de intimat şi a dispus unirea cu fondul cauzei a excepţiei netimbrării contestaţiei la executare.

Analizând  întregul material probator aflat la dosarul cauzei, instanța va  reține următoarele:

În fapt, la data de 11.04.2017, între BRD - G.S.G SA şi contestatorul A.N.D a fost încheiat contractul de credit nr..... (f. 32-38) pentru acordarea unui credit în sumă de 8.000 lei, pe o perioadă de 60 luni.

Cererea de executare silită a fost formulată la data de 12.05.2020 de către I. LTD, prin reprezentant convenţional .... (f. 31).

La data de 26.02.2019, a fost încheiat contractual de cesiune de creanţe încheiat între BRD – G.S.G SA, în calitate de cedent şi I. LTD, în calitate de cesionar (f. 46-54), fiind înregistrat în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară (f. 55), contrar susţinerilor contestatoarei. Din graficul de rambursare de la filele 59-60, reiese că ultima rată avea scadenţa la data de 11.04.2022.

La data de 07.03.2019, s-a comunicat notificarea cesiunii (f. 39), însă dovada nu a fost semnată, întrucât destinatarul era mutat, deşi aceasta s-a efectuat la domiciliul contestatoarei din contractul de credit, acesta fiind şi domiciliul actual, conform menţiunilor din contestaţia la executare şi răspunsul DEPABD (f. 65).

În continuare, prin încheierea de încuviinţare a executării silite nr. 1467/19.05.2020 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 4272/311/2020, instanţa a încuviinţat executarea silită a contractului de credit nr..... pentru realizarea creanţei în cuantum de 7.841,35 lei (f. 70), formându-se dosarul de executare nr. ......pe rolul BEJ........

De asemenea, a fost emisă somaţia (f. 72) din data de 28.05.2020, înştiinţarea din data de 28.05.2020, adresa de înfiinţare poprire către BRD (f. 78), la data de 03.06.2020 fiind comunicate contestatoarei somaţia, anexa somaţiei, adresa declarare bunuri, înştiinţare înfiinţare poprire, încheiere încuviinţare executare silită, încheiere stabilire cheltuieli (f. 81).

Din inscrisurile depuse la dosar nu rezulta data scadentei anticipate.

Potrivit art. 248 alin. 1 C.p.c.  „Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

 Cu privire la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare invcată de intimat,, instanţa o apreciază ca întemeiată, pentru următoarele considerente:

 Potrivit art. 715 alin. 1 C.p.c., „Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit; 3. debitorul care contestă executarea silită însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie”.

Prezenta contestație la executare a fost depusă la data de 14.12.2021, astfel cum rezultă la f. 4.

Deși contestatorul se raportează la înştiinţarea privind măsura popririi din data de 16.11.2021, adresa de înfiinţare a popririi din data de 16.11.2021 (f. 85-87), comunicate la data de 26.11.2021 (f. 95), în raport cu care este în termen să formuleze contestație la executare, instanța reține că acesta formulează critici împotriva întregii executări silite demarate împotriva lui, respectiv că executarea silită a fost pornită fără existenţa unui titlu executoriu, prescripția dreptului de a solicita  executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit, creanţa nu este certă, lichidă, exigibilă, întrucât nu a fost comunicată încheierea de încuviinţare, lipsa calităţii de creditor, de reprezentant al creditorului, necomunicarea actelor de executare, cheltuielile de executare. Astfel instanța reține că acestea sunt critici care vizează executarea silită însăși care a fost începută împotriva sa la data de 12.05.2020 (f. 31), fiind comunicate încheierea de încuviinţare executare silită, încheierea de stabilire cheltuieli, înfiinţare poprire, somaţie, conform procesului-verbal de înmânare la data de 03.06.2020 (f. 81).

Or potrivit art. 715 alin. 1 pct. 3 cod proc. civ., contestatorul trebuia să formuleze contestația la executare în termen de 15 zile de la data la care a primit încheierea de încuviințare a executării silite, adică 19.06.2020.

În acest sens, instanța subliniază că de la acel moment cunoștea sau trebuia să cunoască faptul  că s-a împlinit termenul de prescripție pentru a solicita executarea silită, respectiv că nu poate cere încuviințarea executării silite.

În continuare, instanța subliniază că în cauză sunt aplicabile și dispozițiile art. 713 Cod proc. civ., care stabilesc că toate motivele de contestație trebuie formulate imediat ce contestatorul a cunoscut existența acestora.

În consecință, apreciind drept întemeiată excepția tardivității formulării contestației la executare, instanța urmează să o admită și să respingă contestația la executare ca tardiv formulată în ceea ce privește executarea silită însăşi și actele de executare efectuate anterior înştiinţării privind măsura popririi din data de 16.11.2021, în ceea ce priveşte motivele enumerate anterior.

Prin urmare, instanţa nu va analiza motivele invocate, întrucât sunt tardive, fiind formulate cu încălcarea termenului de 15 zile prevăzut de lege.

În ceea ce priveşte înştiinţarea privind măsura popririi din data de 16.11.2021, instanţa constată că nu au fost formulate motive distincte pentru anularea acestui act de axecutare şi a celor ulterioare, toate motivele vizând încuviinţarea executării silite, fiind tardive la acest moment.

Faţă de argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa va respinge în rest ca neîntemeiată contestaţia la executare.

Cu privire la cheltuielile de judecată, având în vedere dispoziţiile art. 453 alin.1 C.pr.civ. şi soluţia de respingere a cererii, în ceea ce priveşte cheltuielile de executare şi onorariul de executor, instanţa va respinge cererea de restituire a taxei de timbru, aferentă contestaţiei la executare achitată de către contestatoare în cadrul dosarului ..... al Judecătoriei

Va lua act de solicitarea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecată pe cale separată.

Referitor la cheltuielile efectuate de executorul judecătoresc pentru fotocopierea actelor din dosarul de executare, în baza art. 717 alin. 2 C.pr.civ. instanţa va obliga contestatorul către BEJ ..... a sumei de 91,63 lei, reprezentând contravaloare fotocopiere dosar execuţional nr. ......(f. 30).

Prezenta hotărâre se va comunica din oficiu şi executorului judecătoresc, după rămânerea definitivă.

Domenii speta

Spete similare