”Contestaţie la executare” - contestaţie decizii privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale

Sentinţă civilă 855/2019 din 07.11.2019


Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000435

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ------------

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr.855

Şedinţa publică de la 07 Noiembrie 2019

Completul compus din:

Preşedinte ------------

Asistent  judiciar -----------

Asistent  judiciar ------------

Grefier  ---------

Pe rol se află cererea privind pe reclamantul P.I. și pe pârâtele X,  având ca obiect ”contestaţie la executare” - contestaţie decizii privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de  prestaţii de asigurări sociale.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns: avocat MAG pentru reclamant, lipsă fiind pârâtele.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care a arătat instanţei că reclamantul a formulat şi depus la dosar cerere de repunere a cauzei pe rol.

Având cuvântul pe cererea de repunere a cauzei pe rol, apărătorul reclamantului a solicitat admiterea cererii.

Instanţa, având în vedere dispoziţiile art.415 pct. 1 Cod procedură civilă, a constatat că au încetat motivele care au condus la suspendarea judecării cauzei, fiind soluționat definitiv dosarul nr.3011/95/2018, până la judecarea căruia s-a suspendat judecata în cauza de față, şi, în temeiul art.415 Cod de procedură civilă, a admis cererea şi a dispus repunerea cauzei pe rol.

La interpelarea instanței, apărătorul reclamantului a arătat că nu mai are cereri de formulat.

Constatând că părţile nu mai au cereri de formulat şi că nu sunt incidente de soluţionat, instanța, în baza art. 392 Cod de procedură civilă, a declarat deschise dezbaterile asupra fondului şi a acordat cuvântul pe fondul cauzei.

Apărătorul reclamantului a solicitat admiterea acţiunii, anularea deciziei nr.----- și a decizia nr.--------, ca netemeinice și nelegale. Totodată, a solicitat obligarea pârâtei  la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Instanța, în temeiul art.394 Cod de procedură civilă, a declarat închise dezbaterile pe fondul cauzei şi a reținut-o pentru deliberare și pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Secţiei de Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj, la data de 28.03.2018, sub nr.-------, reclamantul P.I. a chemat în judecată pârâta X, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie anulate deciziile atacate ca nelegale și netemeinice, cu consecinţa repunerii în drepturile avute anterior emiterii înscrisurilor contestate, suspendarea provizorie a punerii în executare a deciziilor nr.-------- și nr.------ emise de pârâtă, până la soluţionarea pe fond în mod definitiv a contestaţiei și obligarea pârâtei, în temeiul art. 453 alin. 1 Cod de procedura civilă, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

În motivarea cererii a arătat că, iniţial, a fost beneficiarul unei pensii de invaliditate, începând cu data de 01.07.2012, în baza deciziei nr.--------, iar, ulterior, prin emiterea deciziei nr.------- din data de 04.08.2016, a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, ca urmare a depunerii dosarului de pensionare și a cererii înregistrată sub nr. --------, stabilindu-se în favoarea sa o pensie de asigurări sociale în cuantum de 1134 lei. Cu toate că pe parcursul anilor i-a fost majorată pensia, ca urmare a modificărilor legislative în timp ajungând să fie beneficiarul unei pensii în sumă de 1333 lei, pârâta la data de 17.01.2018 a emis decizia nr.175791, pe care de altfel a contestat-o), prin care îi diminuează nejustificat drepturile de pensie la cuantumul de 132 lei, pe motiv că i s-ar fi revizuit decizia de pensionare şi totodată s-ar fi procedat la corectarea în sistemele neintegrate, conform Legii nr. 223/2015.

Ulterior, prin decizia nr.-------- s-a stabilit în sarcina sa un debit în sumă de 21.264 lei, ce ar reprezenta drepturi încasate necuvenit pe perioada 15.06.2016-01.02.2018, iar prin decizia nr.-------- s-a stabilit în sarcina sa un debit în sumă de 368 lei indemnizaţie socială, ce ar reprezenta drepturi încasate necuvenit de la 01.02.2018-01.08.2018, totalizând astfel un debit de 21.632 lei, pe care trebuie să-1 restituie, întrucât în accepţiunea pârâtei încasarea sumelor menţionate s-ar fi realizat necuvenit.

S-a mai arătat că deciziile contestate au fost emise nelegal, în cauză nefiind incidente disp. art. 179 din Legea nr. 263/2010, care reglementează efectul încasării unor sume plătite necuvenit, întrucât chiar pentru ipoteza în care i-a fost revizuită decizia de pensionare nr. ---------- din 04.08.2016, prin care s-a modificat cuantumul acesteia, nu poate fi afectat retroactiv un drept câștigat prin muncă, mai ales prin prisma faptului că nu a dobândit nici până în prezent calitatea de pensionar în sistemul pensiilor militare de stat, conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Deși principalul motiv care a condus la revizuirea deciziei emise la data de 17.01.2018 şi implicit a deciziilor contestate în cauza de faţă la reprezentat stagiul de cotizare realizat în sistemul militar, respectiv de 20 de ani, şi intrarea în vigoare a Legii nr. 223/ 2015 privind pensiile militare de stat, nu poate fi reținută vreo culpă pentru că nu a fost înscris la pensie de serviciu şi a beneficiat doar de pensie pentru limită de vârstă în sistemul unitar de pensii publice.

In plus, atât anterior, cât şi ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 a făcut demersuri pentru a putea beneficia de pensie în sistem militar, însă atât prin adresa nr. P------- eliberata de Ministerul Apărării Naţionale Casa de Pensii Sectoriala, cât şi prin decizia nr. ------- emisă de MAN- Casa de Pensii Sectoriala i-au fost respinse solicitările sale, implicit cererile de pensionare, pe motiv că atâta timp cât este beneficiarul unei pensii stabilite prin intermediul Casei Judeţene de Pensii Gorj, nu mai exisă posibilitatea stabilirii drepturilor de pensie de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale.

In atare condiţii, în care nu a încasat concomitent pensia stabilită în sistemul public şi pensia de serviciu, întrucât nu a dobândit până în prezent calitatea de pensionar în sistemul pensiilor militare de stat, conform dovezilor depuse la dosarul cauzei şi menţionate anterior, înscrisurile atacate sunt nelegale şi netemeinice, întrucât drepturile băneşti încasate cu titlu de pensie pe perioada 15.06.2016- 0.1.02.2018, chiar şi în sistemul public sunt cuvenite, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor pentru stabilirea drepturilor la pensie, respectiv vârsta la data pensionarii, stagiu complet de cotizare prevăzut de lege pentru sistemul public, cât şi stagiul total de cotizare realizat, care este de 40 de ani, o luna şi opt zile.

Or, în raport de cele evocate mai sus există un impediment legal pentru recuperarea sumelor, pârâta procedând greşit prin emiterea acestor decizii de debit, cât timp plata drepturilor de pensie în sistemul public i se cuvine şi este legală, ce are la bază principiul contributivităţii şi disp. art. 6 alin. l pct. V din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care prevăd la: ”alin. l - In sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii, pct. V -cadrele militare trecute in rezerva, polițiștii și funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranței naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigura din bugetul de stat , in condiţiile legii”.

In plus, din interpretarea disp. art. 26 din Legea nr. 223/2015 care prevăd că: ”pentru cadrele militare, polițiștii și funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a și b, deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulativ de pensionare rezultă fără putință de tăgadă că normele speciale care reglementează drepturile de pensie pentru asiguraţii din sistemul militar de pensii, nu exclud posibilitatea, ci chiar prevăd pentru o astfel de categorie de asigurați că mai întâi să se procedeze la deschiderea dreptului la pensie în sistemul în care îndeplineşte condiţiile de pensionare până la trecerea lor în sistemul militar.

Având în vedere că a trecut în rezervă la data de 27.01.1990, iar ultimul sistem în care a fost asigurat a fost cel public, îndeplinind condiţiile de pensionare, reiese că deschiderea dreptului la pensie în sistemul public de pensii este legală, că, în calitate de beneficiar al acestui sistem i se cuvin drepturile de pensie stabilite și nicidecum că ar fi încasat pe perioada 15.06.2016-01.02.2018 necuvenit sumele cuprinse în cele două decizii de debit emise de pârâtă, întrucât până în prezent nu este beneficiarul unei pensii de serviciu din sistemul pensiilor militare de stat.

Or, până la data la care va dobândi calitatea de pensionar în sistemul pensiilor militare, potrivit Legii nr. 223/2015, dreptul câștigat prin muncă și stabilit în sistemul public nu poate fi sistat, ci mai mult decât atât să fie obligat la restituirea unor sume cu titlu de drepturi de pensie, întrucât acordarea acestui drept nu este condiţionată de apartenență la unul din cele două sisteme, ci este stabilit prin lege.

Cum nu există temei legal pentru recuperarea presupuselor sume încasate necuvenit, în mod greşit pârâta a emis cele două decizii atacate, în cauză nefiind incidente disp. art. 179 din Legea nr. 263/2010, astfel că sumele încasate cu titlu de drepturi de pensie i-au fost acordate prin efectul legii și nicidecum ca o aplicatei a principiului îmbogățirii fără justă cauză, pentru ca ulterior să-i revină obligaţia de restituire.

In drept, și-a întemeiat cererea pe disp. art. 153 lit. i şi art. 154 din Legea nr. 263/2010, disp. art. 719 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: decizia nr.---------din 26.02.2018 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, buletin de calcul, decizia nr.---------, anexa la decizia nr.--------- din 14.05.2013, anexa la decizia nr.------ din 14.05.2013, cerere privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, decizie asupra capacitații de muncă nr.--------, decizia nr.------, anexa la decizia nr.-------, decizia nr.---------, anexa la decizia nr.-------, adresa nr.P-29845 din 28.03.2013, decizia nr.--------- din 16.06.2017, anexa nr.1 la decizia nr.----------- din 16.06.2017, decizia nr.---------, buletinul de calcul şi cartea de identitate.

Pârâta X. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivare s-a arătat că la stabilirea vechimii în muncă i s-a valorificat eronat perioada 21.09.1970 -27.01.1990, perioadă cât a activat în sectorul militar. Astfel că, în urma unui autocontrol, X a procedat la revizuirea deciziei de pensie prin excluderea stagiului de cotizare realizat în sectorul militar şi evidențierea acestuia în stagiu realizat în „sisteme neintegrate, decizia nr.------- din 14.04.2009, constituind un debit de 7.628 lei în sarcina domnului P.I. (plăţi nelegale în termenul general de prescripţie). Cu data de 01.08.2011 dosarul de pensie al domnului P.I. a fost transferat la judeţul Gorj unde a fost preluat în plată prin decizia nr. ----------.

Prin decizia nr.----------- a fost trecut în gradul II de invaliditate cu data de 01.07.2012. In data de 03.08.2012 reclamantul a solicitat recalcularea pensiei cu valorificarea stagiului de cotizare realizat în sectorul militar conform prevederilor legii nr.263/2010. In urma corespondentei între C.J.P. Gorj şi Casa Sectorială de Pensii din cadrul M.A.N, s-a procedat la recalcularea pensiei de invaliditate a domnului Popescu Ion prin valorificarea stagiului de cotizare realizat în sectorul militar (25.09.1970-27.01.1990) prin decizia nr.------ cu data de 01.09.2012. Cu data de 15.06.2016 domnul P.I. a îndeplinit condiţiile de transformare a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă. Conform notei tehnice --------- a C.N.P.P., la trecerea de la pensie de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, după data de 01.01.2016, calculul punctajului mediu anual se efectuează numai pentru stagiul de cotizare din sistemul public iar activitatea desfăşurată ca militar, se valorifică numai pentru deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă.

Ca urmare X, prin decizia nr. ------- din 17.01.2018, a procedat la trecerea de la pensie de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă cu data de 15.06.2016, iar calculul punctajului mediu anual numai pentru stagiul de cotizare din sistemul public. Având în vedere că decizia a fost emisă în data de 17.01.2018, iar drepturile de pensie limită de vârsta au fost stabilite de la data de 15.06.2016, a procedat la emiterea deciziilor ce fac obiectul contestaţiei şi constituirea în sarcina petentului a debitelor reprezentând diferenţa dintre pensia de invaliditate încasată şi pensia de limită de vârstă cuvenită. Astfel, prin decizia de debit nr. ---- s-a constituit în sarcina reclamantului un debit în sumă de 21.264 lei reprezentând drepturi încasate necuvenit pe perioada 15.06.2016-01.02.2018, iar prin decizia nr.------ s-a constituit în sarcina reclamantului un debit în sumă de 368 lei reprezentând drepturi încasate necuvenit pe perioada 01.02.2018-01.03.2018. Urmare a solicitării reclamantului de înscrierea la pensie din sectorul militar, X a emis decizia nr.------- prin care a respins înscrierea la pensie pe motiv că este beneficiarul unei pensii stabilite conform Legii nr. 3/1977.

Ulterior, X, cu adresa nr.------, le-a comunicat că va emite o decizie privind acordarea pensie militare de stat cu luarea în calcul a stagiului de cotizare din perioada 25.09.1970-27.01.1990.

Pârâta a depus la dosar, în copie, actele din dosarul de pensionare al reclamantului aflat în cadrul instituţiei.

Prin încheierea de ședință din data de 16 aprilie 2018 instanța a respins ca inadmisibilă  cererea de suspendare provizorie a deciziilor nr.----- și decizia nr.-------, emisă de pârâtă. La data de 2 iulie 2018 s-a dispus citarea CX.

La data de 22.10.2018, în baza art. 413 alin.1 pct.1 din Codul de procedură civilă,  s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 3011/95/2018.

În ședința publică din data de 07.11.2019, urmare a soluționării dosarului nr. ------- prin sentința nr. 138/07.01.2019, pronunțată de Tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, rămasă definitivă prin decizia nr.2322/09.09.2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.---------, instanța a admis cererea de repunere pe rol formulată de reclamant la data de 10.10.2019.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul P.I. a fost înscris la pensie de invaliditate gradul II, începând cu data de 01.07.1997, prin decizia nr. -------, emisă de X.

La data de 01.08.2011 dosarul de pensionare al reclamantului a fost transferat la X.

Începând cu data de 15 iunie 2016, pensia de invaliditate a devenit pensie pentru limită de vârstă, în acest sens fiind emisă decizia nr. --------, prin care reclamantului i s-a acordat o pensie în cuantum de 1.134 lei.

Această decizie a fost revizuită prin decizia nr.-------, emisă de pârâta X, considerându-se că în mod eronat s-a luat în considerare la stabilirea drepturilor de pensie și stagiul de cotizare realizat în sistemul militar.

Drept urmare, pensia reclamantului a fost diminuată la 132 lei, începând cu 15.06.2016, calculul punctajului mediu anual efectuându-se numai pentru stagiul de cotizare realizat de reclamant în sistemul public (fila 19 din dosar).

Pentru recuperarea diferențelor de pensie pârâta a procedat la emiterea deciziilor ce fac obiectul contestaţiei de față, prin care a constituit în sarcina reclamantului debitele ce reprezintă diferenţa dintre pensia încasată şi pensia pentru limită de vârstă cuvenită.

Astfel, prin decizia nr. ---------- s-a constituit în sarcina reclamantului un debit în sumă de 21.264 lei,  reprezentând drepturi încasate necuvenit în perioada 15.06.2016-01.02.2018, iar prin decizia nr.------------ s-a constituit în sarcina reclamantului un debit în sumă de 368 lei, reprezentând drepturi încasate necuvenit în perioada 01.02.2018-01.03.2018 (filele 9, 24 din dosar).

Reclamantul a contestat decizia de revizuire a pensiei din 17.01.2018, însă contestația sa a fost respinsă prin hotărârea nr. --------, emisă de Comisia Centrală de Contestații.

În dosarul nr.---------- reclamantul a contestat în fața instanței de judecată, atât decizia nr. ---------,  emisă de Casa Judeţeană de Pensii Gorj, cât şi hotărârea nr.25984/27.08.2018 emisă de Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, nemulțumit fiind de excluderea din calcul a perioadei în care a prestat activitatea în sistemul militar.

 Prin sentința nr. 138/07.01.2019, pronunțată de Tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a admis contestația reclamantului și, în consecință, s-a anulat decizia  de revizuire nr. -------,  emisă de pârâta X şi hotărârea nr.-------, emisă de X.

Prin  decizia nr.2322/09.09.2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.------, instanța a admis a respins apelul  formulat împotriva sentinței de pârâtele X., astfel că sentința primei instanțe a rămas definitivă.

În baza art.107 alin.1 si 2 din Legea nr.263/2010:

,,(1)  În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor”.

Revizuirea constituie operațiunea de corectare a cuantumului pensiei ca urmare a unei erori de calcul (preluarea greșită a datelor referitoare la stagiul de cotizare, la contribuţia de asigurări sociale etc.), dar şi ca urmare a unei aplicări sau interpretări greșite a legii.

Potrivit art. 116 din Legea nr.263/2010: ,,Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie”.

Dispozițiile art. 1 şi art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd, în mod explicit, că dreptul la asigurări sociale se exercită, în condiţiile acestei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, respectiv că pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de legea menţionată.

În conformitate cu prevederile art. 179 alin.1-3 din Legea nr. 263/2010:

,,(1) În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se stabilesc cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani.

(3) Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale constituie titlu executoriu.”

 În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 179 din Legea nr. 263/2010, coroborate cu dispoziţiile art. 114 şi art. 116 din acelaşi act normativ, a fost pronunțată Decizia în interesul legii nr.12/19.06.2017, prin care Înalta Curte de Justiție și Casație a statuat că  „legalitatea deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale este condiţionată de suspendarea sau sistarea (anterioară ori concomitentă) pensiei printr-o decizie emisă de casele teritoriale/sectoriale de pensii”.

În considerentele deciziei Înalta Curte a reținut că:  ,,Dispoziţiile art. 179 din Legea nr. 263/2010 pot constitui temei juridic pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, numai în contextul coroborării lor cu dispoziţiile art. 114 şi art. 116 din Legea nr. 263/2010, ceea ce presupune emiterea prealabilă sau concomitentă a unei decizii de încetare, suspendare, modificare a drepturilor de pensie”.

Debitele susmenționate au fost constituite pentru perioadele 15.06.2016-01.02.2018 și 01.02.2018-01.03.2018, în care a fost redus cuantumul pensiei în baza deciziei de revizuire nr. -------,  emisă de X.

În condițiile în care decizia de revizuire a fost anulată prin sentința nr. 138/07.01.2019, pronunțată de Tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, rămasă definitivă, iar deciziile de debit contestate sunt într-un raport de accesorialitate, de subsecventă față de decizia  revizuire a drepturilor de pensie, se impune anularea deciziilor de debit nr.------- şi nr.--------- și exonerarea reclamantului de la plata debitului stabilit prin aceste decizii.

În baza art. 453 alin.1 Cod de procedură civilă, reținând culpa procesuală a pârâtei Casa Județeană de Pensii Gorj,  aceasta va fi obligată la plata către reclamant a sumei de 900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, achitat cu chitanța nr. ------.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite contestaţia privind pe reclamantul P.I. și pârâtele X.

Anulează decizia nr.--------- şi decizia nr.--------- şi exonerează reclamantul de plata debitului stabilit prin aceste decizii.

Obligă pârâta X.  la plata către reclamant a sumei de 900 lei, cu titlu de  cheltuieli de judecată.