Contestaţia la executare - excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare

Decizie 714 din 09.05.2016


Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniştii privind pe apelant FC şi pe intimat IOF PRIN REPREZENTANT SC P SRL, având ca obiect contestaţie la executare

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în şedinţa publică din data de 05.05.2016 şi au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, şi când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 19.05.2016, când:

TRIBUNALUL

Deliberand asupra apelului de faţă:

Prin sentinta civila 2319/08.10.2015 a Judecatoriei Pascani a fost admisa  excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, invocată de către intimată. 

S-a respins  contestaţia la executare formulată de contestatorul FC, CNP: _, cu domiciliul în _, jud. Iaşi, în contradictoriu cu intimata IOF, prin reprezentant SC P SRL, cu sediul în Bucureşti, împotriva executării silite realizate în dosarul de executare nr. 1074/2013 al Biroului executorilor Judecătoreşti Asociaţi Dominte şi Asociaţii, încheierii nr. 1074/13 iunie 2013 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. _/245/2013 şi încheierii nr. 537/05 iunie 2014 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. _/866/2014,  ca fiind tardiv introdusă.

S-a respins  cererea părţilor privind plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:

„În primul rând trebuie precizat că obiectul contestaţiei la executare promovată de contestatorul FC îl constituie întreaga executare silită realizată în dosarul de executare nr. 1074/2013 al Biroului executorilor Judecătoreşti Asociaţi Dominte şi Asociaţii, solicitându-se şi anularea încheierii nr. 1074/13 iunie 2013 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. /245/2013 şi încheierii nr. 537/05 iunie 2014 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. /866/2014, în raport de motivele de fapt ale cererii (contestându-se calitatea de creditor şi invocându-se prescripţia dreptului de a cere executarea silită), fiind incidente disp. art. 715, alin. 1, pct. 3 c.proc.civ. Astfel, chiar dacă s-a solicitat şi anularea anumitor acte de executare, cum este de exemplu încheierea dată de executorul judecătoresc la data de 17.03.2015 în cadrul dosarului de executare, raportat la motivele pe care se întemeiază contestaţia şi dat fiind că nu se solicită anularea acestor acte pentru nerespectarea unor dispoziţii privind executarea ce să privească strict aceste acte de executare, respctiv pentru anumite motive distincte, ci se solicită anularea acestor acte de executare ca urmare a faptului că întreaga executare e lovită de nulitate, termenul de introducere a contestaţiei la executare se calculează în raport de disp. art. 715, alin. 1, pct. 3 c.proc.civ.

În aceste condiţii instanţa constată că nu a fost respectat termenul de 15 zile prevăzut de art. 715, alin. 1, pct. 3 c.proc.civ., text de lege aplicabil în cauză. Potrivit dispoziţiilor legale invocate, contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.

Termenul de 15 zile este un termen procedural şi reprezintă intervalul de timp înăuntrul căruia trebuia îndeplinit actul de procedură. Prin art. 181 Cod proc. civ. se stabileşte modul de calcul al termenelor procedurale pe ore, zile, săptămâni, luni şi ani, iar calculul termenelor procedurale se face potrivit acestui text, indiferent dacă termenele sunt prevăzute în Codul de procedură civilă sau în legi speciale. Termenul pe zile se înţelege pe zile libere, neintrând în calcul nici ziua când a început, nici ziua când s-a împlinit, potrivit art. 181 alin. 1, pct. 2 Cod proc.civ.

În speţă, ne aflăm în situaţia când termenul de contestaţie a început să curgă pentru debitor de la data de 01 iulie 2013 când i-au fost comunicate somaţia, titlul executoriu şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 84 din dosarul de executare. Instanţa reţine că contestatorului i-a fost comunicată somaţia la data de 01 iulie 2015, aceasta fiind data la care a luat la cunoştinţă despre începerea executării, iar cererea a fost depusă la instanţă la data de 26 februarie 2015, termenul de 15 zile prevăzut de lege în care contestatorul putea face contestaţie fiind astfel evident depăşit.

Având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept, instanţa va admite excepţia tardivităţii şi, în consecinţă, va respinge contestaţia la executare ca find tardiv introdusă.

Cu privire la cererile părţilor privind plata cheltuielilor de judecată, instanţa urmează a le respinge, pentru contestator cu motivaţia că nu poate fi reţinută în sarcina intimatei culpa procesuală cerută de disp. art. 453 c.proc.civ., iar pentru intimată întrucât aceasta nu a făcut nicio dovadă a acestor cheltuieli”

Împotriva acestei sentinte a declarat apel contestatorul, criticand solutia primei instante sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei , aratand ca este prescris dreptul la actiune .

Tribunalul, examinând actele şi lucrările dosarului de fond şi sentinţa apelata reţine:.

Astfel cum a retinut si prima instanta obiectul contestaţiei la executare promovată de contestatorul FC îl constituie întreaga executare silită realizată în dosarul de executare nr. 1074/2013 al Biroului executorilor Judecătoreşti Asociaţi Dominte şi Asociaţii, solicitându-se şi anularea încheierii nr. 1074/13 iunie 2013 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. /245/2013 şi încheierii nr. 537/05 iunie 2014 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. /866/2014.

Ca si motive de apel reitereaza aspectele legate de prescriptia dreptului de  a cere executare silita si nu de solutia data cu privire la formularea in termen a contestatiei la executare. In conditiile in care prima instanta a constatat  ca este tardiva contestatia la executare nu se putea pronunta asupra prescriptei dreptului de a cere executarea silita deoarece cauza a fost solutionata pe exceptia tardivitatii neputand fi analizate acele aspecte invocate , decat daca ar fi fost constatata in termen contestatia la executare.

In mod corect a retinut prima instanta ca sunt incidente art. 715, alin. 1, pct. 3 c.proc.civ si nu a  fost respectat termenul de 15 zile prevăzut de art. 715, alin. 1, pct. 3 c.proc.civ., text de lege aplicabil în cauză.

Potrivit dispoziţiilor legale invocate, contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.

Primul act de executare comunicat catre  debitor este de la data de 01 iulie 2013 când i-au fost comunicate somaţia, titlul executoriu şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 84 din dosarul de executare. Astfel in mid corect s-a retinut ca la data de 26 februarie 2015 data promovarii contestatiei, termenul de 15 zile prevăzut de lege în care contestatorul putea face contestaţie era depsit fiind astfel evident depăşit.

Fata de toate aceste aspecte retinute , tribunalul va respinge apelul ca nefundat.

Respinge  apelul  declarat  de FC împotriva sentinţei civile nr. 2319/08.10.2015 pronunţată de Judecătoria Pașcani, sentinţă pe care o  menține .