Elementele constitutive ale infractiunii de ultraj. Lipsa conditiei ca functia sa implice exercitiul autoritatii de stat: Pentru a avea exercitiul unei astfel de functii este necesar ca functionarul sa aiba competenta de a da dispozitii si de a lua ...

Elementele constitutive ale infractiunii de ultraj. Lipsa conditiei ca functia sa implice exercitiul autoritatii de stat:

Pentru a avea exercitiul unei astfel de functii este necesar ca functionarul sa aiba competenta de a da dispozitii si de a lua masurile necesare pentru respectarea lor. Desi aceste functii sunt specifice autoritatilor publice nu toate persoanele care activeaza în cadrul acestora îndeplinesc functii ce implica exercitiul autoritatii de stat, ci numai cele care au competenta sa emita acte, sa dea dispozitii si sa sa masuri cu caracter obligatoriu, actionând în numele respectivei autoritati. Or, consilierul al primarului, poate reprezenta în numele primarului si pentru el autoritatea publica locala astfel ca este necesar a se analiza daca la momentul savârsirii faptei avea calitatea de a reprezenta autoritatea publica.

Prin sentinta penala nr.842 din 15 aprilie 2009 pronuntata de Judecatoria Arad în dosarul nr.2432 /55/2009, în baza art. 180 alin.2  Cod penal, cu aplicarea art. 63 cod penal, prin schimbarea încadrarii juridice din rechizitoriu, s-a dispus condamnarea  inculpatului O.G., la: -2000 lei amenda penala pentru infractiunea de lovire sau alte violente.

Pentru a pronunta aceasta sentinta s-a retinut de prima instanta ca în data de 24.10.2007, partea vatamata s-a deplasat pentru a supraveghea modul în care se efectuau lucrarile de betonare a trotuarelor acestei localitati de catre o echipa de muncitori si calitatea executiei lucrarii precum si prezenta muncitorilor. La fata locului, partea vatamata s-a întâlnit si a discutat cu martorii, moment în care, în jurul orei 17,00 a fost interpelat de catre inculpatul O.G, acesta exprimându-si nemultumirea cu privire la modul de efectuare a lucrarilor supravegheate de partea vatamata, proferând totodata injurii la adresa acestuia. Iritat de faptul ca partea vatamata nu i-a  raspuns, inculpatul a ridicat de jos un bat si cu acesta l-a lovit pe H.D., o singura data în zona capului, partea vatamata suferind leziuni atât la nivelul arcadei sprâncenoase dreapta cât si pe fata dorsala a antebratului drept, cu ajutorul caruia partea vatamata a încercat sa se apere de lovitura exercitata asupra sa.

În urma loviturilor primite partea vatamata a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico legal nr. 1049/A/26.10.2007.

Cu privire la încadrarea juridica a faptei inculpatului, instanta a avut  în vedere urmatoarele dispozitii legale: art. 239 alin. 2 Cod penal; art. 147 din Cod penal, art.66 din Legea nr. 215/2001 a Administratiei Locale si Legea nr. 188/1999 cu privire la Statutul functionarului public. Din analiza textelor de lege instanta a constat ca partea vatamata nu avea calitate de functionar public în conditiile Legii nr. 188/1999 deoarece contractul sau de munca era pe perioada determinata, iar prin dispozitiile art. 6 lit. b din aceeasi lege, functia de consilier personal al primarului este exceptata de la reglementarile acestui act normativ.

Totodata prima instanta a concluzionat ca prerogativele functiei de consilier personal al primarului nu implica exercitiul autoritatii de stat deoarece acesta nu poate exercita în nume propriu acte de control ori sa aplice sanctiuni. Faptul ca, prin fisa postului s-a stabilit ca domnul H.D. poate urmari la cererea primarului modul în care se executa lucrarile angajate de primarie, urmând a sesiza neregulile constatate întaresc afirmatiile anterioare, respectiv faptul ca partea vatamata nu putea, în virtutea competentelor functiei, sa ia vreo masura în legatura cu aceste lucrari. El putea doar sa comunice primarului aspectele constatate urmând ca primarul sa ia masurile pe care le considera necesare.

În consecinta, instanta a constat ca potrivit dispozitiilor legale enuntate si în conformitate cu fisa postului, partea vatamata nu îndeplinea o functie reglementata de Legea nr. 188/1999 si nici nu avea prerogative care sa implice exercitiul autoritatii de stat.

Analizând starea de fapt retinuta, instanta a retinut ca faptele inculpatului care a aplicat o lovitura în zona capului partii vatamate cu un bat, cauzându-i acesteia mai multe leziuni la nivelul arcadei sprâncenoase dreapta si pe antebratul drept, leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar de 3-4 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal, nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii de ultraj, prevazuta de art 239 alin. 2 Cod penal ca urmare a lipsei calitatii de functionar public care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat .

Faptele inculpatului, asa cum au fost retinute de instanta, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de lovire si alte violente, prevazuta si pedepsita de art. 180 al. 2 Cod penal, astfel ca instanta a dispus schimbarea încadrarii juridice data faptei prin actul de sesizare al instantei.

Împotriva sentintei sus mentionate a declarat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Arad care a criticat sentinta pentru nelegalitate. În motivare s-a aratat ca în mod gresit s-a efectuat schimbarea încadrarii juridice din infractiunea de ultraj prevazuta deart.239 Cod penal în infractiunea de lovire sau alte violente prevazuta de art.180 Cod penal. S-a aratat ca gresit prima instanta a apreciat ca partea vatamata nu are caracterul de functionar public în raport de Legea nr.188/1999 în conditiile în care calitatea acestuia se apreciaza în raport de art.147 Cod penal. Cu privire la exercitiul autoritatii de stat s-a aratat ca potrivit fisei postului, functia de consilier personal al primarului implica exercitiul autoritatii de stat primarul delegând unele atributii ale sale consilierului personal.

Examinând apelul declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Arad  împotriva sentintei primei instante, în raport cu motivele invocate, analizate prin prisma art.371 si urmatoarele Cod procedura penala tribunalul apreciaza apelul ca fiind nefondat pentru urmatoarele considerente:

Din probele administrate în cauza, respectiv:  înscrisuri, plângerea penala formulata de partea vatamata, certificat medico legal nr. 1049/A/26.10.2007, acte premergatoare si proces verbal de constatare a efectuarii actelor premergatoare, „fisa postului” partii vatamate Horga Dorel, adresa emisa de primaria comunei Vladimirescu, cazier judiciar, declaratiile martorilor, ale partii vatamate si ale inculpatului date în cursul urmaririi penale cât si în faza de judecata se constata ca în mod temeinic prima instanta a apreciat ca inculpatul se face vinovat de lovirea partii vatamate, lovire ce a cauzat acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale.

Sub aspectul încadrarii juridice a faptei se constata ca ceea ce diferentiaza infractiunea prevazuta de art.180 Cod penal de infractiunea prevazuta de art.239 Cod penal este obiectul juridic specific si conditiile speciale privind subiectul pasiv al infractiunii. Astfel, subiectul pasiv al infractiunii prevazute de art.180 Cod penal poate fi orice persoana fizica în timp ce pentru infractiunea de ultraj trebuie sa fie un functionar public care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat în exercitiul functiunii ori pentru fapte îndeplinite în exercitiul functiunii.

Analizând daca partea vatamata, consilier al primarului, avea calitatea de functionar public se constata ca în momentul în care a fost agresata aceasta avea calitatea de functionar public, respectiv a exercitat cu titlu temporar (pe durata determinata în conditiile art.66 din Legea nr.215/2001) în baza unui contract individual de munca o însarcinare în serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art.145 Cod penal, în cauza Primaria comunei Vladimirescu. În raport de aceste motive tribunalul retine ca partea vatamata avea calitatea de functionar public în sensul legii penale. Cu privire la cea de a doua conditie, respectiv îndeplinirea unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat,  tribunalul reaminteste ca pentru a avea exercitiul unei astfel de functii este necesar ca functionarul sa aiba competenta de a da dispozitii si de a lua masurile necesare pentru respectarea lor. Desi aceste functii sunt specifice autoritatilor publice nu toate persoanele care activeaza în cadrul acestora îndeplinesc functii ce implica exercitiul autoritatii de stat, ci numai cele care au competenta sa emita acte, sa dea dispozitii si sa sa masuri cu caracter obligatoriu, actionând în numele respectivei autoritati. Or, în cauza este adevarat ca partea vatamata, consilier al primarului, conform fisei postului la dispozitia verbala a primarului poate reprezenta în numele primarului si pentru el autoritatea publica locala (pct.3 din fisa postului –f.18 dosar urmarire penala), dar la momentul savârsirii faptei de catre inculpat partea vatamata nu se afla în acest exercitiu  ci îndeplinea atributia de la pct.2 din fisa postului respectiv „urmarea la cererea primarului modul în care se executa lucrarile angajate de primaria comunei Vladimirescu prin contract si trebuia sa sesizeze orice nereguli în modul de executie. În consecinta se constata ca doar prin exceptie, în anumite situatii si doar prin dispozitia primarului consilierul personal putea avea calitatea de a reprezenta autoritatea publica. Întrucât la momentul la care inculpatul a savârsit fapta dedusa judecatii, partea vatamata nu avea exercitiul autoritatii de stat, neexistând situatia mentionata, în mod legal prima instanta a apreciat ca nu sunt întrunite cumulativ conditiile prevazute pentru subiectul pasiv al infractiunii si a procedat la schimbarea încadrarii juridice din infractiunea de ultraj în infractiunea de lovire sau alte violente, apelul parchetului fiind nefondat. 

Curtea de Apel Timisoara a respins recursul declarat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Arad.

(decizia penala nr. 279/A/20.10.2009)

Domenii speta

Spete similare