Civil - succesiune - partaj succesoral

Hotărâre 4886 din 01.06.2011


Prin cererea înregistrată în 27.04.2007 sub nr. 3534/2995/2007, nr. nou 3565/320/2007, pe rolul acestei instanţe, reclamanta TAM a solicitat în contradictoriu cu pârâţii DKE şi DI dezbaterea succesiunii după defuncta BE, respectiv constatarea calităţii de moştenitor în privinţa reclamantei şi a pârâtei, în calitate de fiice, cu cota de ½ parte fiecare din masa succesorală, compusă din cota de 2/3 parte din apartamentul nr. 1 situat în Tg. Mureş, str. Pâinii, nr. 36, înscris în C.F. nr. 5493 Tg. Mureş, nr. top 4883/18/, 4884/1/8, 4884/2/8, 4885/7, predarea moştenirii. Reclamanta a mai solicitat şi ieşirea din indiviziune prin atribuirea în favoarea sa a apartamentului nr. I, cu plata unei sulte în favoarea pârâtei.

În privinţa terenului aferent a solicitat atribuirea fiecărei moştenitoare a cotei de ½ parte din acesta, şi în consecinţă demolarea garajului construit fără autorizaţie şi care închide accesul în grădină.

A solicitat în subsidiar, în cazul în care nu ar fi posibil partajul în natură al grădinii, realizarea unui partaj de folosinţă conform cotelor amintite, cu cheltuieli de judecată.

În susţinerea cererii a mai arătat şi că 1/3 parte din apartamentul nr. I este deţinut în proprietate de reclamantă, apartamentul nr. II formând integral proprietatea pârâţilor. Terenul imobilului în suprafaţă de 544 mp conform C.F. este în proprietatea comună a celor două apartamente şi este comod partajabil în natură.

Garajul pe care l-au edificat pârâţii închide calea de acces în grădină, care fiind partajabilă în natură nu va putea fi folosită de reclamantă în mod corespunzător.

În drept au fost invocate prevederile art. 659 şi următoarele, art. 728 din C civil.

Pârâţii au formulat întâmpinare invocând lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului DI, în raport de petitul ce priveşte succesiunea.

În privinţa succesiunii defunctei BE au susţinut că masa succesorală se compune din 2/3 parte din ap. I şi terenul aferent de 272 mp, cotele ce revin fiecăreia dintre succesoare sunt de ½ parte iar, în condiţiile stabilirii unei sulte ieşirea din indiviziune poate fi dispusă prin atribuirea în întregime a cotei de 2/3 parte din apartamentul I reclamantei.

Aceştia au declarat că se opun demolării garajului în privinţa căruia reclamanta şi-a dat acordul la edificare prin tranzacţia judecătorească (din dosar 1185/1982) şi prin declaraţia autentică din 1971.

În privinţa partajării curţii au susţinut că nu se poate realiza în natură, trebuind să rămână în indiviziune, exprimându-şi acordul cu partajarea grădinii.

Cu privire la grădină au susţinut că fiecărui apartament îi revine o suprafaţă de 272 mp, iar în privinţa terenului aferent ap. I, 1/3 revine reclamantei în calitate de proprietar, 2/3 revenind în cote egale de câte ½ parte celor două fiice, în calitate de moştenitoare. Şi în privinţa cotei de ½ parte din 2/3 teren pârâta Dobos şi-a exprimat acordul în privinţa atribuirii în natură reclamantei, cu plata unei sulte.

La termenul din 21.09.2007 reclamanta a indicat valoarea imobilului.

La acelaşi termen a formulat o cerere de intervenţie în interes propriu Trucza Anna-Maria, având ca obiect ieşirea din indiviziune asupra apartamentului nr. 1, situat în Tg. Mureş, str. Pâinii, nr. 36, prin atribuirea acestuia în favoarea sa, cu plata unei sulte corespunzătoare moştenitoarelor.

În susţinerea cererii de intervenţie, aceasta a invocat calitatea sa de nud-proprietar dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2462/2007 de la reclamantă, care a păstrat dreptul de uzufruct viager.

În drept a invocat prevederile art. 728 C civil şi 49 C pr civilă.

În privinţa cererii de intervenţie reclamanta a fost de acord cu admiterea ei, pârâţii s-au opus admiterii, şi-au precizat poziţia cu privire la

Cererea a fost admisă, în principiu la termenul din 07.03.2008.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinarea pârâţilor, precizând în privinţa calităţii procesuale pasive a pârâtului DI, calitatea acestuia de coproprietar asupra terenului, necesitatea atragerii acestei părţi în proces în vederea soluţionării cererii ce are ca obiect ieşirea din indiviziune. Aceasta a adus precizări cu privire la garajul a cărui demolare o solicită, apreciind că acordul defunctei a fost exprimat numai în privinţa vechiului garaj, nu în privinţa celui care a fost ridicat ulterior, în anii 1991-1992.

Intervenienta a formulat o precizare de acţiune solicitând la rândul ei demolarea garajului construit fără autorizaţie şi fără acordul defunctei şi al reclamantei.

Aceasta a mai formulat o precizare, solicitând stabilirea valorii investiţiilor efectuate la apartamentul I, scăderea acestora din valoarea totală a imobilului.

În probaţiune au fost administrate: înscrisuri (certificate de stare civilă, extras de carte funciară, copie fidelă a cărţii funciare nr 5493 Tg. Mureş, plan de situaţie din 1982 aferent dezmembrării pe apartamente, planşe foto, acte de identitate, încheierea de carte funciară nr. 1005 din 1971, declaraţie autentificată sub nr. 6474/1971, tranzacţie planşe foto, certificat de atestare fiscală, încheiere de carte funciară, decizie de impunere, chitanţe privind achitarea impozitului.

Au fost audiaţi martorii Kiss Arpad, Szabo Matei, Orosz Edit, Konrad Ede Lehel,

S-a efectuat o cercetare la faţa locului, rezultatul fiind consemnat în procesul-verbal de la fila 138.

Au fost realizate două expertize tehnice în specialitatea construcţii (f.160-178) şi respectiv topografie (f.190-201), ambele primind completări (f.299-244, 252-254, 273-275 şi 318-320).

Părţile au formulat în scris propuneri de partajare a imobilului.

La termenul din 23 mai 2011 instanţa a luat act de manifestarea de voinţă a pârâţilor, în sensul renunţării la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate. Totodată s-a dat dezlegare excepţiei tardivităţii precizării intervenientei în ceea ce priveşte realizarea de investiţii la bunul ce face obiect al partajului.

Reclamanta şi pârâţii au depus concluzii scrise.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Imobilul, apartamentele nr. I şi II împreună cu terenul intravilan aferent în suprafaţă 544, este identificat administrativ în Tg. Mureş, str. Pâinii, nr. 36, fiind înscris în CF nr. 5493 Tg. Mureş, sub nr. top. 4883/18, 4884/1/8, 4884/2/8, 4885/711

Acesta formează proprietatea tabulară a părţilor astfel: în privinţa apartamentului I proprietari în cartea funciară figurează intervenienta Trucza Anna-Maria, în cota de 1/3 parte şi defuncta BE, cota de teren aferentă acestui apartament fiind de ½ parte din întregul de 544, respectiv 272 mp; în privinţa apartamentului nr. II şi al terenului aferent de ½ parte din întreg, respectiv 272 mp, coproprietari figurează pârâţii, DI şi Katalin Eva.

În scopul stingerii stării de coproprietate, părţile au înţeles să învestească instanţa mai întâi cu o cerere ce vizează succesiunea după unul dintre coproprietarii tabulari (BE), cât şi cu partajul propriu-zis, raportat la cotele de proprietate moştenite de fiecare dintre părţi.

În privinţa succesiunii:

Conform actelor de stare civilă depuse la dosar şi având în vedere susţinerile părţilor, instanţa reţine că reclamanta TAM împreună cu pârâta DKE sunt descendente de gradul I ale defunctei BE, decedată la data de 18 noiembrie 2006.

Având în vedere aceste aspecte precum şi dispoziţiile art. 659 şi 669 Cod civil instanţa va constata calitatea de moştenitori legali a părţilor – descendenţi de gradul I, fiice– faţă de defuncta, BE, decedată la data de 18 noiembrie 2006.

În ceea ce priveşte masa succesorală instanţa reţine, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, că la data decesului, defuncta BE avea în proprietate cota de 2/3 parte din apartamentul nr. I şi din cota aferentă de teren (adică 2/3 din ½ raportat la întreg=1/6 din întreg din totalul de 544 mp).

Acest aspect reiese din datele de carte funciară şi din înscrisurile depuse de părţi care au relevat un partaj judecătoresc realizat la nivelul anului 1982, noua situaţie rezultată fiind înscrisă în Cartea funciară nr. 5493, conform Încheierii nr. 7996-7 din 12.06.1982 (fila 44 dosar şi poziţiile B56-57 din copia fidelă de la fila 55 verso, extras fila 61 şi 82)

Instanţa nu poate reţine deci, că în masa succesorală se regăseşte integral cota de 1/2 parte din întregul teren aferent de 544 mp, aceste susţineri ale reclamantei fiind contrazise de înscrisurile depuse în probaţiune, sens în care susţinerile acesteia legate de includerea în masa succesorală a întregii cote de ½ parte din terenul aferent apartamentului nr. 1 va fi respinsă ca neîntemeiată.

Având în vedere cele ce preced instanţa va stabili că din masa succesorală după defuncta BE, decedată la data de 18 noiembrie 2006, face parte cota de 2/3 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului evidenţiat în C.F. nr. 5493 Tg. Mureş, nr. top. 4883/18, 4884/1/8, 4884/2/8, 4885/711, imobil compus din apartamentul nr. I situat în Tg. Mureş, str. Pâinii, nr. 36, jud. Mureş şi teren intravilan aferent apartamentului I, în cotă de ½ parte din suprafaţa totală de 544 mp.

De asemenea, conform dispoziţiilor 669 Cod civil instanţa va constata că fiecăruia dintre moştenitorii legali – TAM şi Dobos Katalin –Eva îi revine câte cotă de 1/2 parte din masa succesorală, reprezentând câte 1/3 din imobilul evidenţiat în C.F. nr. 5493 Tg. Mureş, nr. top. 4883/18, 4884/1/8, 4884/2/8, 4885/711, imobil compus din apartamentul nr. I situat în Tg. Mureş, str. Pâinii, nr. 36, jud. Mureş şi teren intravilan aferent apartamentului I, în cotă de ½ parte din suprafaţa totală de 544 mp.

Instanţa reţine că părţile atrase în proces nu şi-au contestat calitatea de moştenitor sau cotele succesorale.

În privinţa împărţelii judiciare:

Prin efectul dezbaterii succesiunii, în continuare bunul format din apartamentul nr. I şi terenul aferent acestuia de ½ parte (272 mp) este deţinut în coproprietate, în cote egale de 1/3 parte de către reclamanta TAM, de pârâta DKE şi de intervenienta Trucza Anna-Maria (cumpărător).

Dând curs cererii precizate a reclamantei şi a intervenientei, instanţa va proceda la sistarea starea de coproprietate, căci potrivit art. 728 din Codul Civil, „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune…”, iar în baza art. 741 Cod Civil, „la formarea şi compunerea părţilor, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeaşi cantitate de …imobile…”.

În privinţa modalităţii de împărţire, instanţa are în vedere că părţile de-a lungul derulării procesului, mai ales în partea sa finală, şi-au exprimat poziţia concordantă în sensul atribuirii în natură a apartamentului nr. I în favoarea intervenientei Trucza Anna-Maria.

Astfel, instanţa va dispune sistarea stării de coproprietate între Trucza Anna-Maria, DKE şi TAM asupra apartamentului nr. I situat în Tg. Mureş, str. Pâinii, nr. 36, jud. Mureş, conform înţelegerii exprimate a părţilor, prin atribuirea în întregime a acestuia intervenientei Trucza Anna-Maria.

În ceea ce priveşte sulta datorată şi cererea intervenientei de deducere a valorii investiţiilor realizate în calitate de coproprietar la imobilul construcţie, instanţa reţine că în cursul derulării litigiului a fost dispusă evaluarea imobilului, rezultând o primă valoare a ap. I de 182.982 lei, terenul fiind evaluat la 312,30 lei mp x 272 mp rezultând suma de 84945,6 lei. În urma completării acestui raport s-a avansat ca valoare de circulaţie pentru apartamentul I suma de 170783,25 lei, fiind menţinută valoarea indicată iniţial pentru teren. Deşi părţile au combătut indicii de individualizare ai imobilului, instanţa apreciază că valoarea finală rezultată este una apropiată de cele din piaţa imobiliară, acesta fiind sensul consultării unui specialist.

În ceea ce priveşte investiţiile solicitate de intervenientă, din cererea depusă în 11.03.2011 se susţine că au constat în amenajarea băii, prin refacerea tencuielii, montarea de faianţă şi de gresie, montarea de obiecte sanitare, realizarea instalaţiilor aferente şi instalarea unei căzi de duş. Însă, din înscrisurile depuse de intervenientă nu a rezultat neechivoc efectuarea acestor îmbunătăţiri. Intervenienta a susţinut efectuarea lor la nivelul anului 2006, or facturile depuse în probaţiune sunt în parte din anul 2005, bonul din anul 2006, nefiind relevant în condiţiile în care nu poate fi raportat la bunul în cauză sau la persoana intervenientei. De altfel, la momentul 2006 proprietare ale apartamentului în privinţa căruia s-au invocat îmbunătăţirile, era mama intervenientei, reclamanta împreună cu defuncta BE.

Martora care a relevat îmbunătăţiri la baia apartamentului, cunoaşte aceste aspecte, legate de finanţarea lucrărilor, în mod direct de la intervenientă, iar în condiţiile în care acesta nu poate fi coroborată cu alte mijloace de probă în dosar, instanţa va respinge cererea precizată a intervenientei, de obligare a pârâtei DKE la plata investiţiilor efectuate în ap. I, ca neîntemeiată.

În concluzie, raportat la valoarea de circulaţie a apartamentului nr. I (170783,25 lei) instanţa va obligă intervenienta Trucza Anna-Maria la plata către reclamanta TAM a sumei de 56927,75 lei cu titlul de sultă şi la plata către pârâta DKE a sumei de 56927,75 lei cu titlul de sultă.

În consecinţă, instanţa va respinge şi cererea intervenientei de compensare a sultei datorate către această pârâtă.

În ceea ce priveşte terenul din masa succesorală instanţa constată că se poate dispune partajarea în natură a acestuia.

Însă, având în vedere că reclamanta şi-a exprimat în mod expres dorinţa de a fi atribuit intervenientei (fiica acesteia), că aceasta deţine în proprietate o cotă nesemnificativă în raport de întreg, că intervenienta a dobândit prin efectul partajului întregul apartament, instanţa va atribui întreaga sa cotă de 1/3 parte din ½, (1/6 din 544 mp, respectiv 90,66 mp), intervenientei.

În cazul cotei ce a revenit pârâtei Dobos Katalin Eva prin efectul dezbaterii succesiunii, de 1/6 raportat la întreg, respectiv de 90,66 mp, instanţa apreciază că aceasta poate întregi cota pe care aceasta o deţine în coproprietate cu soţul ei, fiind posibilă în acest caz o atribuire în natură.

În acest sens a fost realizată şi expertiza tehnică de specialitate „Varianta a doua-completare”, Anexa 4c (fila 320 dosar), în privinţa căreia de altfel pârâţii şi-au exprimat în mod expres acordul.

În condiţiile în care intervenienta Trucza Anna-Maria deţine cota de 1/1 parte din apartamentul nr. 1 şi cotele de 1/3 parte, dobândită prin cumpărare şi de 1/3 parte dobândită ca efect al partajului (respectiv 181,32 mp/182 mp) , având în vedere că pârâta Dobos Katalin Eva, deţine în proprietate, în plus, prin efectul succesiunii şi cota de 1/6 parte din întregul teren, că aceasta împreună cu soţul, pârâtul DI mai deţin în proprietate apartamentul nr. II şi terenul aferent acestuia ½ parte din întreg (272 mp) raportat la cererea de partaj formulată şi la propunerile de partajare exprimate în raportul de expertiză întocmit de expertul Tvers Ioan, „Varianta a doua-completare”, Anexa 4c (fila 320 dosar), raport care face parte integrantă din prezenta, instanţa va dispune sistarea stării de coproprietate asupra imobilului teren evidenţiat în C.F. nr. 5493 Tg. Mureş, nr. top. 4883/18, 4884/1/8, 4884/2/8, 4885/711 cu suprafaţa totală de 544, topuri comasate sub un singur număr topografic 4885/7 cu 544 mp prin atribuirea în natură conform cotelor de coproprietate şi prin stabilirea unei suprafeţe în indiviziune pentru accesul la apartamente şi la grădină, astfel:

- intervenientei Trucza Anna-Maria lotul evidenţiat cu linie verde pe planul de situaţie aflat la fila 320 dosar, în suprafaţă de 120 mp., cuprins între punctele 4-10-66-12-19-5-4.

- pârâţilor DKE cu cota de 66/264 şi DKE împreună cu DI cu cotă de 198/264 mp, lotul în suprafaţă de 264 mp evidenţiat cu linie roşie, pe planul de situaţie aflat la fila 320 dosar, cuprins între punctele 66-6-20-61-65-28-29-33-23-18-19-12-66.

- intervenientei Trucza Anna-Maria, lotul evidenţiat cu linie verde pe planul de situaţie aflat la fila 320 dosar, în suprafaţă de 26mp, cuprins între punctele 26-28-37-65-61-24-26.

- intervenietei Trucza Anna-Maria în cotă de 36/109 mp, pârâtei DKE în cotă de 18/109, pârâţilor DKE împreună cu soţul Doboş Ioan în cotă de 55/109 lotul, cale de acces comun, cu 109 mp evidenţiat cu linie albastră între punctele 3-39-8-58-7-24-61-20-6-66-10-4-3.

- pârâtei DKE în cotă de 6/25 şi pârâţilor DKE împreună cu soţul Doboş Ioan în cotă de 19/25 lotul garaj, cu suprafaţa de 25 mp evidenţiat cu line roşie, între punctele 26-24-7-58-8-26.

În privinţa cererilor reclamantei şi intervenientei de demolare a garajului instanţa reţine că în susţinerea acesteia părţile au invocat şi au încercat să demonstreze edificarea acestuia de către pârâţi, pe terenul aflat în coproprietate fără acordul tuturor coproprietarilor.

Din înscrisurile administrate în probaţiune, din declaraţiile martorilor, din planşele foto, rezultă că acesta a fost edificat în anii 1992-1993, fără a exista o autorizaţie de construire.

Declaraţia depusă la dosar de pârâţi care conţine acordul coproprietarilor (BE şi TAM) vizează primul garaj edificat de pârâţi, în prelungirea apartamentului nr. II.

Cel de-al doilea garaj a fost declarat în scopuri fiscale numai în cursul derulării acestui litigiu, 27.01.2011 (f338-340, 344)

Martorii audiaţi în cauză în acest scop (f.119, 331, 332) au relevat faptul că acest garaj a fost edificat în scopul acordării unui ajutor fiului pârâţilor, nepot al defunctei şi al reclamantei, coproprietare cu pârâţii la acel moment. Timp de 4-5 ani în acest garaj au fost realizate lucrări de reparaţii autovehicule, fără ca în mod expres să fie manifestat un dezacord al celor două coproprietare.

Un dezacord a manifestat intervenienta, ulterior momentului edificării, însă instanţa reţine că, nici la momentul edificării garajului aceasta nu avea nici un drept în virtutea căruia să reclame respectarea unor obligaţii şi nici ulterior aceasta nu a dobândit un astfel de drept.

Instanţa mai reţine că, pe fondul schimbării relaţiilor între coproprietari, au apărut anumite nemulţumiri legate şi de amplasarea garajului.

Un element care susţine această conduită a acceptării de către cele două coproprietare a edificării noului garaj îl reprezintă şi lipsa unor reclamanţii la instituţiile competente să verifice respectarea disciplinei în construcţii, lipsa unor demersuri concrete care să vizeze demolarea construcţiei realizate fără acordul tuturor coproprietarilor.

Deşi terenul pe care a fost edificat acest garaj era deţinut în coproprietate pe cote părţi, fără ca vreunul dintre coproprietari să deţină în materialitatea sa bunul corespunzător cotei sale, prin edificarea acestei construcţii anexă, în acord cu regula unanimităţii ce guvernează acest tip de proprietate, aceştia au înţeles să îşi exercite în mod deplin drepturile, potrivit voinţei lor la acel moment.

Modificarea ulterioară a atitudinii unui coproprietar (reclamanta) sau intervenţia unui nou coproprietar (intervenienta, succesor cu titlul particular), nu poate avea relevanţă asupra acordului care odată exprimat, chiar tacit, a produs efectele juridice specifice, fiind astfel realizat garajul.

În concluzie, instanţa va respinge cererea formulată reclamantă şi de intervenientă privind obligarea pârâţilor la demolarea garajului edificat de aceştia ca neîntemeiată.

Având în vedere că părţile au susţinut prin taxe de timbru şi onorarii cheltuielile realizate cu acest proces, în funcţie de specificul cererilor formulate, faţă de dispoziţiile art. 276 C.pr.civ, instanţa va dispune compensarea acestora.