Pretentii comerciale

Dosar nr.5603/318/2011 Cod operator 2445

ROMÂNIA

JUDECATORIA TG-JIU JUDETUL GORJ

SECTIA CIVILA

SENTINTA COMERCIALA NR.1197

Sedinta publica din 30.06.2011

Instanta constituita din:

Presedinte: 

Grefier: 

Pe rol fiind judecarea cererii având ca obiect pretentii, formulata de reclamanta SC  ... SRL împotriva pârâtilor SC ... SA si SM.

La apelul nominal facut în sedinta publica au raspuns avocat Ciobanu Gheorghe pentru reclamanta, consilier juridic Liliana Tudor pentru pârâta SC SA, lipsa fiind pârâta SM.

Procedura de citare legal îndeplinita.

S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, aparatorul reclamantei a depus la dosar descriere avarii din dosar de dauna, consilier juridic Liliana Tudor a depus în copie dosar de dauna nr.RA0012 GJ 11/14.01.2011, dupa care instanta, în conformitate cu disp.art.137 C.proc.civ., a pus în discutie exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de pârâta SC SA prin întâmpinare.

Aparatorul reclamantei solicita respingerea exceptiei, aratând ca din actele depuse la dosar rezulta cu certitudine ca procedura concilierii s-a realizat, pârâta refuzând sa efectueze plata integrala a sumei solicitate de reclamanta, desi s-au facut deplasari la sediul asiguratorului de catre reprezentantul reclamantei.

Consilier juridic Liliana Tudor pentru pârâta SA a solicitat admiterea exceptiei, aratând ca reclamanta nu a convocat societatea de asigurare în vederea concilierii, nefiind îndeplinite conditiile de admisibilitate prev. de art.720 1 C.proc.civ.

La a doua strigare a cauzei, avocat Florela Giorgi pentru pârâta SM a solicitat admiterea exceptiei, respingerea actiunii ca inadmisibila, cu cheltuieli de judecata, depunând la dosar chitanta onorariu avocatial.

JUDECATA

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu sub nr.5603/318/2011, la data de 04.04.2011, reclamanta SC SRL a chemat în judecata pe pârâtii SC  ASIGURARI SA si S M , solicitând instantei ca prin sentinta ce se va pronunta  sa fie obligati pârâtii sa-i plateasca suma de 7770 lei despagubiri, reprezentând contravaloarea reparatiilor efectuate la autoturismul apartinând reclamantei, avariat de pârâta SM în data de 14.01.2011.

A sustinut ca la data mentionata administratorul reclamantei se deplasa regulamentar cu autoturismul marca Lexus cu numar de înmatriculare GJ  .. proprietatea SC . SRL, pe strada cu sens unic din zona Pietei Mici din Tg-Jiu si la un moment dat din partea lateral stânga înainte de intrarea în zona pietei, autoturismul Skoda condus de pârâta SM a plecat de pe loc, dintr-o parcare laterala, fara sa se asigure, lovind autoturismul reclamantei în portiera stânga, înfundând-o puternic.

A sustinut ca autoturismul sau era în perioada de garantie si data fiind culpa exclusiva a pârâtei SM în producerea accidentului, s-a deplasat împreuna cu aceasta la societatea de asigurare a autoturismului pe care îl conducea, SC SA -Sucursala Tg-Jiu, pentru efectuarea constatarii amiabile.

A sustinut ca data fiind perioada de garantie a autoturismului, pentru pastrarea acesteia era necesar ca orice reparatie sa fie efectuata la reprezentantele Toyota din România, asa cum se mentioneaza în certificatul de garantie al autoturismului.

A aratat ca dupa realizarea procedurii mentionate, a solicitat societatii de asigurare sa efectueze plata despagubirilor produse prin accident, însa aceasta s-a oferit sa efectueze reparatii superficiale la firme agreate de societatea de asigurare în afara sistemului Toyota.

În aceste conditii, administratorul reclamantei s-a deplasat pe cheltuiala proprie la reprezentanta Toyota din Bucuresti, care a procedat la înlocuirea portierei stânga fata a autoturismului, în conditii de calitate certificate de firma producatoare, rezultând un deviz de 6998,23 lei.

A sustinut ca în mod repetat, telefonic, verbal, cât si în scris a solicitat societatii de asigurare sa-i plateasca despagubirile, însa solicitarea sa a fost refuzata.

În drept, actiunea a fost întemeiata pe dispozitiile Legii nr.136/1995, art.969, art.998 Cod civil, OUG nr.195/2002.

În dovedirea actiunii, a depus la dosar în copie factura fiscala nr..../22.02.2011, factura fiscala nr..../21.02.2011, bon fiscal.

Pârâta SM a formulat întâmpinare, solicitând respingerea actiunii, aratând ca întreaga valoare putea fi acoperita prin plata de catre societatea de asigurare, însa reclamanta pe riscul sau nu a acceptat acest lucru, ceea ce nu atrage culpa pârâtei.

Pârâta SC ... SA, pentru primul termen când a f0ost legal citata, a formulat întâmpinare.

A invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii, aratând ca litigiul este unul comercial, iar din actele depuse la dosar nu rezulta ca reclamanta a convocat-o la conciliere, conform art.720 1 C.proc.civ., neexistând la dosarul cauzei un proces-verbal de conciliere directa, mentionând concluziile partilor sau constatând lipsa partilor.

Pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata, aratând ca valoarea reala de reparatie a autoturismului reclamantei este de 1201,87 lei, suma pe care reclamanta a acceptat-o prin semnarea copertei nr.2 a dosarului de dauna.

A apreciat ca suma de 6998,23 lei solicitata de reclamanta este nejustificata, provenind din solutii tehnologice care nu se impuneau pentru aducerea autoturismului la starea dinaintea evenimentului rutier.

În drept, a invocat prevederile art.115 C.proc.civ., Legea nr.136/1995, Ordinul nr.5/2010 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

A depus la dosar în copie dosarul de dauna.

Reclamanta a formulat raspuns la întâmpinare, solicitând respingerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii, întrucât procedura concilierii a fost realizata întru totul, reclamanta solicitând în repetate rânduri plata integrala a pagubei suferite prin producerea accidentului rutier.

A depus la dosar cererea înregistrata la SC . TG-Jiu sub nr.869/15.03.2011, certificatul de înmatriculare al autoturismului.

Fata de prevederile art. 137 alin. 1 din Codul de procedura civila, analizând prioritar exceptia inadmisibilitatii invocata de pârâta SC . TG-Jiu prin prisma înscrisurilor existente la dosarul cauzei, instanta o apreciaza ca fiind întemeiata pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

Art. 7201 din Codul de procedura civila prevede ca în procesele si cererile în materie comerciala evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecata, reclamantul va încerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte. În scopul solutionarii litigiului prin conciliere directa, reclamantul va convoca partea adversa, comunicându-i în scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigura trimiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnatura de primire. Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2. Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu aratarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecarei parti. Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocarii prevazute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare în judecata.

Prin prisma acestor prevederi, procedura concilierii directe apare ca o faza "prelitigioasa", ca o etapa care precede introducerea cererii de chemare în judecata si investirea instantei de judecata cu solutionarea neîntelegerilor dintre parti, iar conditiile cumulative care trebuie îndeplinite pentru ca prevederile art. 7201 Cod Procedura Civila sa îsi produca efectele sunt urmatoarele: cererea de chemare în judecata sa apartina materiei comerciale si cererea sa fie evaluabila în bani.

Instanta observa ca prezenta cauza are o natura comerciala, fiind un litigiu între doua societati comerciale, derivat din raporturile de asigurare, iar obiectul ei este evaluabil în bani, fiindu-i deci aplicabile prevederile art. 7201 din Codul de procedura civila.

Tinând cont de aspectele analizate mai sus, instanta apreciaza ca procedura concilierii directe, asa cum este ea reglementata de art. 7201 Cod Procedura Civila, are un caracter special, reprezentând o conditie obligatorie pentru sesizarea instantei cu o cerere de chemare în judecata, în materie comerciala si atunci când cererea este evaluabila în bani.

Procedura prealabila instituita prin dispozitiile art.7201 Cod proc.civ. se releva ca un ansamblu de norme si reguli în baza carora partile interesate procedeaza la solutionarea litigiilor comerciale cu obiect patrimonial pe calea concilierii directe, având un caracter obligatoriu si prealabil.

De asemenea, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art.109 C.proc.civ. oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere înaintea instantei competente.

Sesizarea instantei se poate face numai dupa îndeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecata.

Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decât de catre pârât prin întâmpinare, sub sanctiunea decaderii.

Atât textul art. 720 1 C.proc.civ., cât si al art. 109 alin.2 din acelasi cod au fost introduse în cod prin OUG 138/2000, iar prin redactarea acestora utilizata de catre legiuitor rezulta cu evidenta caracterul imperativ al procedurii prealabile, în sensul ca sesizarea instantei se face numai " dupa îndeplinirea acestei proceduri " si ca " dovada " îndeplinirii procedurii prealabile " se anexeaza " la cererea de chemare în judecata.

Se constata ca pârâta a invocat în termenul legal exceptia exceptia inadmisibilitatii  introducerii cererii de chemare în judecata, având în vedere faptul ca la primul termen de judecata cauza a fost amânata pentru îndeplinirea legala a procedurii de citare a pârâtei.

De asemenea, instanta retine ca actele depuse la dosarul cauzei de catre reclamanta nu fac dovada îndeplinirii procedurii de conciliere potrivit exigentelor art.720 1 C.proc.civ., fiind apreciate neîntemeiate sustinerile sale în sensul ca aceasta procedura s-a realizat.

Coroborând textele legale mentionate, se concluzioneaza în sensul ca introducerea unei actiuni judiciare într-un litigiu comercial cu obiect patrimonial, cu încalcarea îndatoririi legale instituite, este inadmisibila, impunându-se a fi respinsa actiunea de fata, pe cale de exceptie, cu mentiunea ca reclamanta va putea sesiza instanta de judecata în legatura cu pretentiile sale dupa ce va realiza procedura concilierii directe reglementata de art. 7201 din Codul de procedura civila.

Cu privire la cererea pârâtei SMde a fi obligata reclamanta la plata cheltuielilor de judecata, instanta retine ca potrivit art 274 alin 1 C. proc. Civ. "partea care cade în pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata", iar din chitanta  aflata la fila 64 în dosar reiese faptul ca pârâta a achitat suma de 500 de lei, reprezentând onorariu de avocat.

Cu privire la cuantumul acestor cheltuieli, instanta are în vedere si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului ( Cauza Costin împotriva României, Cauza Strain si altii împotriva României,  Cauza Stere si altii împotriva României,  Cauza Raicu împotriva României, Cauza Petre împotriva României), potrivit careia  se poate afirma ca si în dreptul intern partea care a câstigat procesul nu va putea obtine rambursarea unor cheltuieli în temeiul art. 274 C.proc.civ., decât în masura în care se constata realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil.

 Fata de cele aratate, instanta apreciaza  ca în cheltuielile de judecata se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar si rezonabil au fost platite de partea care a câstigat procesul în timpul si în legatura cu acel litigiu.

Alineatul 3 al art. 274 C.proc.civ. stipuleaza ca judecatorii au dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari fata valoarea pricinii sau munca îndeplinita de avocat.

Referitor la onorariul de avocat platit de catre pârâta, instanta apreciaza ca se impune obligarea partii adverse la plata partiala a acestora, întrucât cuantumul solicitat -500 este disproportionat în raport de împrejurarea ca cererea a fost solutionata prin admiterea exceptiei inadmisibilitatii actiunii, astfel ca se impune reducerea onorariului avocatial la plata caruia va fi obligata reclamanta  la suma de 200 lei.

Prin reducerea acestui onorariu, instanta nu încalca prevederile art.30 din Legea nr.51/1995 si nici cele din Statutul profesiei de avocat, contractul de asistenta juridica producându-si pe deplin efectele între partile contractante, în lumina principiului continut de art.969 Cod civil. Obligatiile si întinderea acestora stabilite prin contractul de asistenta/reprezentare  juridica ramân neatinse între partile contractante, instanta apreciind doar ca efectele acestui contract nu ar trebui sa se repercuteze asupra tertelor persoane în totalitate.

Instanta reafirma ca, în ceea ce priveste raporturile juridice stabilite între avocat si client, orice imixtiune din partea vreunui organ al statului este inadmisibila, asa cum rezulta cu claritate din dispozitiile art.34 din legea nr.51/1995.

Însa, chiar daca nu ar fi existat art.274 C.proc.civ., contractul încheiat de avocat cu clientul sau si-ar fi produs efectele (drepturile si obligatiile ce izvorasc din contractul respectiv) numai între parti, iar nu si fata de terte persoane, printre care se numara si adversarul din proces-res inter alios acta, aliis neque nocere prodese potest.

Cum fundamentul acordarii cheltuielilor judiciare avansate de partea care a câstigat procesul, în care sunt incluse si sumele de bani platite avocatului cu titlu de onorariu, îl reprezinta culpa procesuala, înseamna ca acel contract, încheiat de creditoare în speta cu avocatul sau, îsi va produce efectele si fata de partea care a pierdut procesul-în speta pârâta, în baza unuia dintre principiile care guverneaza repararea prejudiciului în materia raspunderii civile delictuale, anume principiul repararii integrale.

Numai ca dreptul de a pretinde despagubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o fapta ilicita, ca orice drept subiectiv civil, este susceptibil de a fi exercitat abuziv. În sistemul nostru de drept, sanctiunea cu caracter general care intervine în cazul abuzului de drept consta în obligarea autorului abuzului la plata de despagubiri pentru prejudiciul de ordin patrimonial sau moral cauzat prin exercitarea abuziva a dreptului sau, potrivit regulilor din materia raspunderii civile delictuale.

Prin urmare, pe temeiul raspunderii civile delictuale, cel ce a câstigat procesul are dreptul de a obtine de la adversar sumele pe care le-a platit cu titlu de onorariu de avocat (fapta ilicita a fost savârsita de cel ce a pierdut procesul, în sensul ca datorita atitudinii sale a avut loc procesul respectiv), dar, tot pe temeiul raspunderii civile delictuale, cel ce a câstigat procesul nu ar putea obtine de la adversar decât o parte din sumele pe care le-a platit cu titlu de onorariu de avocat (de data aceasta, fapta ilicita a fost savârsita de cel ce a câstigat procesul si consta în exercitarea abuziva a dreptului de a obtine despagubiri).

În consecinta, pentru considerentele mai sus expuse, apreciind ca doar suma de 200 lei cu titlu de onorariu avocatial apare justificata în raport de  modalitatea de solutionare a cauzei, instanta în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedura civila va obliga reclamanta la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata catre pârâta S.M, constând în onorariu avocatial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata prin întâmpinare de pârâta SC SA.

Respinge cererea având ca obiect pretentii formulata de reclamanta SC SRL, cu sediul în împotriva pârâtilor SC . SA, cu sediul în .si SM cu domiciliul în ca inadmisibila.

Obliga reclamanta sa plateasca pârâtei SM suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica din 30.06.2011 la Judecatoria Tg-Jiu.

Presedinte, Grefier,

1

Domenii speta

Spete similare