Plângere

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

TG-CĂRBUNEŞTI

Sentinţa civilă Nr. 1620/2013

Şedinţa publică de la 18 Iunie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE L.M.P.

Grefier E.I.

Pe rol fiind soluţionarea plângerii formulate de petentul P.D.D., domiciliat în comuna B., sat G., judeţul G., împotriva HCJ G. nr.4806/21.09.2007, şi în contradictoriu cu intimaţii Comisia Locală de Fond Funciar B., cu sediul în comuna B., judeţul G., Primarul Comunei B. în calitate de Preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar B., judeţul G., şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar G., cu sediul în T-J., judeţul G..

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns petentul P.D.D., personal, lipsă fiind intimaţii; au răspuns şi martorii M.V., G.I., A.I.V..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul  de şedinţă, care a învederat instanţei că prin Serviciul Registratură al instanţei au fost depuse la dosar de către reclamant, în copii, certificatul de naştere al numitului A.I.V., procesul-verbal de punere în posesie nr. 266 din data de 11.05.2005 şi schiţa, sentinţa civilă nr. 3110/11.09.2002, pronunţată de Judecătoria T-C.în dosarul nr. …/2002, copia cărţii de identitate a numitului M.V., procesul-verbal de punere în posesie nr. 168/26.03.2003, buletinul de identitate a numitului G.I., certificatul de naştere al numitului G.I., certificatul de deces al numitului M.E., cartea de identitate a numitului A.I.V., după care;

Instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 319 şi art. 321 Cod procedură civilă, a procedat la audierea martorilor M.V., G.I. şi A.I.V., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

Martorul M.V. a depus la dosar, în copie, titlul de proprietate nr. 41/14.06.2005.

Petentul a precizat că nu solită alte probe şi nu formulează alte cereri.

Nemaifiind cereri de formulat şi probe de administrat, apreciind terminată cercetarea judecătorească şi cauza în stare de judecată, instanţa a acordat cuvântul pe excepţia tardivităţii plângerii, invocată de intimata Comisia Judeţeană de Fond Funciar G., şi pe fondul cauzei.

Petentul a solicitat respingerea excepţiei tardivităţii plângerii, invocată de intimata Comisia Judeţeană de Fond Funciar G., acţiunea fiind făcută în termen. Pe fondul cauzei, a solicitat admiterea acţiunii.

I N S T A N Ţ A

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei T-C.la data de 06.03.2013, sub nr.1021/317/2013, petentul P.D.D. a chemat în judecată pe intimaţii Comisia Locală de Fond Funciar B., Primarul Comunei B. în calitate de Preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar B. şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar G., solicitând ca, pe baza probelor ce se vor administra, să se dispună anularea parţială a HCJ nr. 4806/2007, poziţia 3 din anexă, prin care i-a fost invalidată reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1 ha, şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren; cu obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată, potrivit art. 274 Cod procedură civilă.

În motivarea acţiunii, petentul a arătat că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetaţie forestieră care i se cuvenea de pe urma tatălui său P.A.D., însă, deşi a depus actele şi a făcut dovada dreptului de proprietate pentru terenul solicitat, Comisia Locală de Fond Funciar B. şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar G. nu i-au validat reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren.

A mai arătat petentul că pentru terenurile agricole rămase de la tatăl său i-a fost eliberat titlul de proprietate nr. 1325426/28.03.1996, iar terenurile forestiere solicitate se află în continuarea terenurilor agricole reconstituite.

În continuarea motivării, a arătat că a formulat mai multe cereri de reconstituire, printre care şi cererea depusă în baza Legii nr. 247/2005, aşa cum rezultă şi din adresa nr. 754/28.02.2013 prin care i-a fost comunicată HCJ nr. 4806/2007.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 53 şi următoarele din Legea nr. 18/1991, republicată, art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997.

Petentul a arătat că face dovada acţiunii cu acte, martori şi orice mijloc de probă pe care instanţa îl va considera util cauzei.

Au fost ataşate acţiunii introductive, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, titlul de proprietate nr. 1333163/27.01.1998, certificatul de moştenitor nr. 180/23.04.1977, actul de vânzare din 9 octombrie 1944, adresa nr. 754/28.02.2013 emisă de Primăria comunei B., HCJ nr. 4806/2007 şi tabelul anexă, buletinul său de identitate (filele 3-10).

Prin rezoluţia preşedintelui de complet din 08.03.2013, după examinarea cererii de chemare în judecată, s-a constatat că aceasta nu îndeplineşte cerinţele prev. de art.194 – art. 195 din Codul de procedură civilă republicat întrucât:  nu se arată dovezile pe care se sprijină cererea, iar cererea de chemare în judecată şi înscrisurile doveditoare nu sunt depuse în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art.200 alin.2 din Codul de procedură civilă, republicat, se vor comunica în scris petentului lipsurile cererii de chemare în judecată, cu menţiunea că, sub sancţiunea anulării cererii, trebuie să facă, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, modificările sau completările necesare după cum urmează: să indice toate dovezile prin care înţelege să dovedească cererea. În situaţia în care solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, să depună înscrisurile de care doreşte să  se folosească  şi o copie a fiecărui înscris certificată de reclamant pentru conformitate cu originalul, iar în situaţia în care solicită încuviinţarea probei cu martori, să indice numele, prenumele şi domiciliul acestora; să înainteze exemplare suficiente ale cererii de chemare în judecată şi ale înscrisurilor doveditoare în vederea comunicării, în conformitate cu disp. art.195 rap. la art.149 C.pr.civ.

La data de 28.03.2013, prin Serviciul Registratură al instanţei, petentul a înaintat la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, buletinul său de identitate, extras BAP din 15.01.1948, titlul de proprietate nr. 1325426/26.03.1996, adresa nr. 754/28.02.2013, HCJ nr. 4806/2007 şi tabelul anexă aferent. A menţionat petentul că acestea reprezintă înscrisurile de care înţelege să se folosească în cauză, învederând că solicită şi proba cu martorii M.V., A.I.şi G.I.(filele 13-19).

Prin rezoluţia preşedintelui de complet din 29.03.2013, constatând că, în urma regularizării, cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute de art.194-197 C.pr.civ., văzând disp. art. 201 alin. 1 şi art.201 alin. 5 din Codul de procedură civilă, republicat,  s-a dispus comunicarea către intimaţi a cererii de chemare în judecată  şi a actelor doveditoare, punându-li-se în vedere  că au obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prev. de art. 208  C.pr.civ., în termen de 15 de zile de la comunicarea  cererii de chemare în judecată.

În cauză a formulat întâmpinare intimata Comisia Judeţeană de Fond Funciar G. (fila 24), prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamant faţă de Comisia Judeţeană G., precum şi exonerarea acesteia de plata eventualelor cheltuieli de judecată.

Prin aceeaşi întâmpinare, a invocat excepţia tardivităţii introducerii acţiunii motivat de faptul că termenul de contestare era de 30 zile de la data comunicării H.C.J. G. nr. 4806/2007, de către Comisia Locală B..

Având în vedere prevederile HG. nr. 890/2005, Comisia Judeţeană are competenţa să soluţioneze contestaţiile, să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale şi să emită titluri de proprietate, toate acestea făcându-se însă urmare a activităţii comisiilor locale în a căror competenţă exclusivă sunt date atribuţiile de stabilire a suprafeţelor de teren ce urmează a fi atribuite persoanelor îndreptăţite. S-a precizat că prin H.C.J. G. nr. 4806/2007 Comisia Judeţeană G. a respins contestaţia şi a invalidat suprafaţa de 1 ha teren cu vegetaţie forestieră, motivat de neîndeplinirea prevederilor art.9 din Legea nr. 18/1991, prevederile art. 6, alin. 1 din Legea nr. 1/2000, republicată şi actualizata, precum şi art. 11 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 247/2005, aprobat prin H.G. 890/2005, aşa cum reiese din documentaţia întocmită de Comisia Locală B..

A mai arătat că la momentul adoptării acestei hotărâri, petentul nu a făcut dovada proprietăţii cu acte sau declaraţii de la vecini proprietari pentru suprafaţa de teren cu vegetaţie

forestieră solicitată, fapt ce exclude culpa comisiei judeţene, întrucât obligaţia de a

proba cu acte doveditoare conform art. 9 alin. 5 din Legea nr. 18/1991, actualizată,

revine solicitantului.

Este cert că, atâta timp cât solicitantul nu face dovada proprietăţii şi nu uzează în mod eficient de procedura administrativă, nu se poate reţine vreo culpă Comisiei Judeţene G..

A invocat intimata Comisia Judeţeană de Fond Funciar G. şi prevederile art. 52 din Legea nr. 18/1991 republic actualizată, „...Comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administra jurisdicţională ", neavând patrimoniu propriu şi având în vedere că prin patrimoniu se înţelege totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial pe care le are o persoană fizică sau juridică, fiind evident că atât timp cât nu are patrimoniu propriu, Comisia judeţeană nu poate avea creditori.

În temeiul art.223, alin.3 cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

Prin rezoluţia preşedintelui de complet din 23.04.2013, văzând disp.  art. 206 alin. 1 C. pr.civ., s-a dispus comunicarea către petent a întâmpinării formulate de Comisia Judeţeană de Fond Funciar G., punându-i-se în vedere că este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare.

Petentul nu a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata Comisia Judeţeană de Fond Funciar G..

Prin rezoluţia preşedintelui de complet din 08.05.2013, a fost fixat primul termen de judecată la data de 28.05.2013, pentru când s-a dispus citarea părţilor, fiind dispusă şi emiterea unei adrese către reclamanta Comisia Locală de fond funciar B. pentru a înainta documentaţia care a stat la baza emiterii HCJ nr.4806/21.09.2007, poziţia 3 tabel anexă – autor P.D.D., solicitant P.D.D.; dovada comunicării HCJ contestate către petent, conform disp. art.53 alin.1 din Legea 18/1991, urmând a preciza dacă adresa nr.754/28.02.2013 reprezintă prima comunicare a HCJ contestată către petent sau au mai existat comunicări anterioare, răspunsul urmând a fi însoţit de dovezi aferente.

Pentru primul termen de judecată acordat în cauză a fost ataşat spre observare dosarul nr. 3000/2002 al Judecătoriei Tg-Cărbuneşti.

La data de 14.05.2013, prin Serviciul Registratură, petentul a înaintat la dosarul cauzei note de şedinţă (fila 31), prin care a răspuns la întâmpinarea intimatei Comisia Judeţeană de Fond Funciar G., solicitând respingerea excepţiei tardivităţii introducerii acţiunii, întrucât nu este admisibilă, arătând că a formulat plângerea în termenul de 30 de zile, prevăzut de lege, aşa cum rezultă din adresa nr. 7541/28.02.2013 emisă de Primăria Comunei B..

La data de 28.05.2013, prin Serviciul Registratură, intimata Comisia Locală de Fond Funciar B. a înaintat la dosarul cauzei relaţiile solicitate de instanţă, respectiv adresa nr. 2134/24.05.2013, având ataşate, în copie, cererea formulată de petent şi înregistrată la Primăria B. sub nr. 143/18.09.2005, declaraţiile date de M.V. în data de 11.11.2005 şi de P.I.I. în data de 10.09.2005, procesul-verbal de punere în posesie nr. 370/23.11.2006, având pe verso schiţele terenurilor, sentinţa civilă nr. 2906/03.09.2002, pronunţată de Judecătoria T-C.în dosarul nr. 3000/2002, o hartă cadastrală, o schiţă întocmită de Primăria B., cererea formulată de reclamant şi înregistrată la Primăria B. sub nr. 753/28.02.2013, adresa nr. 754/28.02.2013 emisă de Primăria comunei B., HCJ nr. 4806/2007 şi tabelul anexă aferent (filele 36-49). În adresa de înaintare, organul local a învederat că amplasamentul terenului solicitat de petent corespunde realităţii din teren şi este liber, că în baza Legii 1/2000 s-a emis proces verbal de punere în posesie nr.370/23.11.2006, în temeiul sentinţei civile nr.906/03.09.2002 pentru suprafaţa de 2,70 ha, că terenul solicitat a fost individualizat prin schiţă de către Comisia Locală de fond funciar B..

 La termenul de judecată din 28.05.2013 a fost respinsă cererea de amânare în vederea angajării unui apărător, formulată de reclamant, a fost încuviinţată pentru reclamant proba cu martorii M.V., A.I.şi G.I., s-a pus în vedere petentului să prezinte martorii la termenul următor, necitaţi, şi să depună la dosarul cauzei certificatul de naştere sau certificatul de deces al lui P.A.D. şi acte de stare civilă pentru dovada filiaţiei fiecăruia dintre martori faţă de autorul său, respectiv certificatul de naştere, certificatul de căsătorie, certificatul de deces al autorului martorului, precum şi acte de proprietate pentru terenurile martorilor, sub sancţiunea suspendării conform art. 242 Cod de procedură civilă, fiind prorogate discuţiile privind excepţia tardivităţii introducerii acţiunii, invocată de intimata Comisia Judeţeană de Fond Funciar G. prin întâmpinare.

La data de 03.06.2013, petentul a înaintat la dosarul cauzei, în copii, certificatul de naştere al numitului A.I.V., procesul-verbal de punere în posesie nr. 266 din data de 11.05.2005 şi schiţa, sentinţa civilă nr. 3110/11.09.2002, pronunţată de Judecătoria T-C. în dosarul nr. 3338/2002, copia cărţii de identitate a numitului M.V., procesul-verbal de punere în posesie nr. 168/26.03.2003, buletinul de identitate a numitului G.I., certificatul de naştere al numitului G.I., certificatul de deces al numitului M.E., cartea de identitate a numitului A.I.V. (filele 52-62).

În şedinţa publică din 18.06.2013, în conformitate cu dispoziţiile art. 319 şi art. 321 Noul Cod procedură civilă, s-a procedat la audierea martorilor M.V., G.I. şi A.I.V., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei (filele 63-65).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Analizând cu prioritate, prin prisma disp. art.248 alin.1 C.pr.civ., excepţia tardivităţii plângerii, invocată de intimata Comisia Judeţeană de fond funciar G., instanţa reţine:

Potrivit art.53 alin.1 din Legea 18/1991 rep., hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar potrivit alin.2 al aceluiaşi articol, „împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare ”.

Din analiza textului de lege menţionat reiese că plângerea împotriva hotărârii comisiei judeţene se introduce în termen de 30 de zile de la data comunicării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar dacă o astfel de comunicare nu s-a realizat, atunci persoana îndreptăţită şi nemulţumită poate formula oricând plângere, fiind considerată că a formulat-o în termen.

În speţă, la solicitarea instanţei, prin adresa nr.2134/24.05.2013 (fila 36), Comisia Locală de fond funciar B. a comunicat faptul că HCJ nr.4806/2007 a fost comunicată cetăţenilor comunei B. prin intermediul unui salariat din cadrul primăriei, însă petentul nu a fost găsit la domiciliu, astfel încât hotărârea contestată i-a fost comunicată acestuia, la cerere, prin adresa nr.754/28.02.2013.

Faţă de cele comunicate de organul local, instanţa constată că hotărârea comisiei judeţene contestată nu a fost comunicată petentului cu rigorile cerute de lege, respectiv prin scrisoare cu recomandată cu confirmare de primire, ceea ce face ca plângerea petentului înregistrată în data de 06.03.2013 să apară ca fiind promovată în termen.

Asupra fondului plângerii:

Prin cererea înregistrată la Primăria comunei B. sub nr.143/18.09.2005 (fila 37 dosarul cauzei), analizată de organul local ca o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulată în baza Legii 247/2005, petentul P.D.D. a solicitat să i se aprobe depunerea a două declaraţii de vecinătate (date de M.V. şi P.I.I.) la dosarul anterior întocmit în baza legilor fondului funciar.

Prin HCJ nr. 4806/21.09.2007, poziţia 3 tabel anexă, s-a invalidat cererea de reconstituire nr.143/18.09.2005, autor P.D., moştenitor P.D.D., pentru 1 ha teren cu vegetaţie forestieră, cu motivarea că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate cu acte de proprietate sau declaraţii de martori ale proprietarilor vecini sau ale moştenitorilor lor pe toate laturile terenului.

Se mai reţine, din relaţiile comunicate de organul local şi din actele dosarului nr.3000/2002, ataşat la prezenta cauză, că în baza Legii 1/2000, petentul P.D. a solicitat la reconstituire teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 4,52 ha, provenit de la autorii P.D. si P.M., cererea de reconstituire fiindu-i invalidată prin HCJ nr.3063/25.02.2002, anexa 53, poziţia 59.

Împotriva HCJ de invalidare nr.3063/25.02.2002 petentul P.D.D. a formulat plângere, înregistrată sub nr.3000/2002 pe rolul Judecătoriei T-C., iar prin sentinţa civilă nr.2906/03.09.2002, irevocabilă prin nerecurare, instanţa a admis în parte plângerea, a anulat parţial HCJ nr.3063/25.02.2002 şi a dispus reconstituirea în favoarea moştenitorilor autorilor P.D. si P.M. a suprafeţei de 27.000 mp, teren cu vegetaţie forestieră pe raza comunei B..

În considerentele sentinţei civile nr.2906/0.09.2002, intrate în puterea lucrului judecat, întrucât explică şi susţin dispozitivul, s-a reţinut că în dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetaţie forestieră solicitat petentul se prevalează de actul de vânzare-cumpărare încheiat în data de 09.10.1944 şi de BAP-ul din 1948, instanţa reţinând, de asemenea, drept corecte concluziile expertului topograf  Vameşu Nicolae, în sensul că în suprafaţa înscrisă în BAP-ul din 1948 de 2,7000 ha se regăseşte si suprafaţa de teren dobândită prin actul vechi din 1944. S-a concluzionat de către instanţa de judecată că, din suprafaţa solicitată de 4,52 ha, petentul a făcut dovada dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 2,70 ha teren cu vegetate forestieră, aceasta fiind suprafaţa de teren pentru care a fost admisă plângerea.

Revenind la plângerea care face obiectul prezentei cauze, respectiv plângerea împotriva HCJ nr. 4806/21.09.2007, se reţine că în dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1 ha, cu care a fost invalidat, petentul a solicitat proba cu actul de vânzare-cumpărare încheiat în data de 09.10.1944 si proba cu martori.

Cât priveşte actul de vânzare-cumpărare încheiat de autorul petentului în 09.10.1944, instanţa retine că acest act primar a fost invocat de solicitant şi avut în vedere de o instanţă de judecată si în analiza îndreptăţirii petentului la reconstituire sub imperiul Legii 1/2000, iar printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a statuat că terenul înscris în acest act este inclus în suprafaţa de 2,70 ha din BAP-ul din 1948, nefiind recunoscut dreptul solicitantului pentru un teren suplimentar faţă de cel din BAP.

Aşa fiind, prezenta instanţă nu poate da o altă semnificaţie juridică actului din 1944 în dovedirea dreptului de proprietate al petentului fără să încalce puterea de lucru judecat de care se bucură sentinţa civilă nr.2906/2002, aceasta în condiţiile în care este unanim acceptat că nu este permisă existenţa unei contradicţii între dispozitivele a două hotărâri judecătoreşti, dar nici între dispozitiv şi considerentele unei alte hotărâri ori între considerentele a două hotărâri judecătoreşti definitive succesive.

În măsura în care aprecia ca greşită dezlegarea instanţei de judecată prin sentinţa civilă nr.2906/2002, petentul avea la îndemână căile de atac prevăzute de lege pentru a obţine îndreptarea eventualelor erori de judecată, nu se poate pretinde însă unei alte instanţe să statueze contrar celor reţinute cu putere de lucru judecat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Se observă că terenul din actul de vânzare-cumpărare din 1944 a fost redat pe schiţa întocmită de organul local ca fiind terenul în suprafaţă de 7500 mp, T 151, Pd15980/2, N – moşt. Maria Ilie Scornea, S – moşt. J.G.S., pentru care petentul a prezentat şi martorii proprietari vecini G.I. şi A.I.V., teren pentru care, însă, prin prisma considerentelor expuse mai sus, se reţine că petentul nu îşi dovedeşte îndreptăţirea la reconstituire.

Cât priveşte terenul în suprafaţă de 2500 mp, identificat de organul local în T 151 Pd 15980/3, N – moşt. S.G., S – moşt. M.E., instanţa reţine că acest teren a fost identificat de expertul topograf V.N .în dosarul nr.3000/2002, ca fiind solicitat la reconstituire în baza Legii 1/2000. Mai exact, expertul topograf a identificat între vecinii S.G. (N) si M.E. (S) o curea de teren (defalcat pe două bucăţi – „La Gociu spre răsărit” şi „La Gociu spre apus”) cu o lăţime de 10 m şi lungime totală de 631 m, de la V – hotar N. la E – rest proprietate şi de la V – rest proprietate la E – hotar T-L., iar instanţa, prin sentinţa civilă nr.2906/2002, a analizat îndreptăţirea petentului cu privire la acest teren.

Se reţine, de asemenea, că în procesul verbal de punere în posesie nr.570/23.11.2003 (fila 40 verso), întocmit în baza sentinţei civile nr.2906/2002, este inclusă si lungimea de 380 m din cureaua care se învecinează la N cu S.G. si la S cu M.E., iar în prezenta plângere petentul urmăreşte să facă, prin martori, dovada îndreptăţirii sale şi pentru diferenţa de lungime de 250 m, conform schiţei organului local, în acest mod ajungându-se la lungimea totală identificată de expertul topograf în dosarul nr.3000/2002.

În concluzie, si pentru terenul în suprafaţă de 2500 mp, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a analizat îndreptăţirea petentului la reconstituire, o soluţie contrară într-un litigiu ulterior fiind de neconceput într-o ordine de drept.

Fată de cele expuse, subliniază instanţa faptul că este cert că terenurile invalidate prin HCJ contestată nr.4806/2007 au mai fost solicitate la reconstituire de către petentul P.D.D. şi sub incidenţa Legii 1/2000, au fost invalidate petentului, iar ulterior au făcut obiectul controlului judecătoresc, ceea ce face să nu-şi mai găsească aplicabilitatea disp. art.33 din Legea 1/2000.

Mai concret, potrivit art.33 din Legea 1/2000, aşa cum a modificat prin art. I pct.37 din Titlul VI al Legii 247/2005, foştii proprietari cărora li s-au respins cererile de reconstituire a dreptului de proprietate  formulate în termenele prevăzute de Legea 18/1991, Legea 169/1997 şi Legea 1/2000, precum şi foştii proprietari care nu au depus cereri de reconstituire în termenele arătate, puteau formula cererea de reconstituire a dreptului de proprietate până în data de 30.11.2005 inclusiv. S-a statuat în practica judecătorească, în acest sens, că nu beneficiază de repunerea în termen, în condiţiile art.33, foştii proprietari care au formulat cereri de reconstituire în baza legilor fondului funciar anterioare, care au fost respinse, dacă invalidările au fost menţinute prin hotărâri judecătoreşti, după cum nu beneficiază de repunerea în termen nici foştii proprietari care au urmat procedura reconstituirii şi au obţinut o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate doar asupra unei părţi din suprafaţa deţinută de autorul lor, în ambele cazuri opunându-se autoritatea de lucru judecat.

În această situaţie, P.D.D., în urma invalidării cererii sale de reconstituire prin HCJ nr.3063/2002, avea deschise două căi, respectiv să formuleze plângere împotriva hotărârii de invalidare şi să supună controlului instanţelor judecătoreşti temeinicia acestei hotărâri, sau să se prevaleze de beneficiul acordat de disp. art.33 din Legea 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea 247/2005, şi să formuleze o nouă cerere de reconstituire. În speţă, alegând calea contestării HCJ de invalidare nr.3063/2002, petentului P.D.D. nu îi mai este recunoscută şi posibilitatea de a formula o nouă cerere de reconstituire.

Că terenurile în suprafaţă totală de 1 ha solicitate în baza Legii 247/2005 au fost solicitate şi prin cererea formulată în baza Legii 1/2000, si cu privire la care o instanţă judecătorească a statuat irevocabil, o dovedeşte si conţinutul cererii de reconstituire nr.143/18.09.2005, petentul solicitând să depună la dosarul deja întocmit două declaraţii de recunoaştere a vecinătăţii, urmărind astfel să administreze noi dovezi, admisibile în lumina noilor prevederi legale, dar pentru aceleaşi terenuri anterior solicitate.

 Pentru toate considerentele expuse, instanţa urmează să respingă plângerea petentului P.D.D. împotriva HCJ nr.4806/21.09.2007.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia tardivităţii plângerii, invocată de intimata Comisia Judeţeană de fond funciar G..

Respinge plângerea formulată de petentul P.D.D., CNP ………… domiciliat în comuna B., sat G., judeţul G., împotriva HCJ G. nr.4806/21.09.2007, şi în contradictoriu cu intimaţii Comisia Locală de Fond Funciar B., cu sediul în comuna B., judeţul G., Primarul Comunei B., în calitate de Preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar B., judeţul G., şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar G., cu sediul în T-J., judeţul G..

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 18.06.2013.

Preşedinte,

L.M.P.

Grefier,

E.I.

Domenii speta

Spete similare