Art.278^1 Cod procedură penală

Sentinţă penală 256/2013 din 11.06.2013


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

TG-CĂRBUNEŞTI

Sentinţa penală Nr. 256/2013

Şedinţa publică de la 11 Iunie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE I.M.

Grefier L.V.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D.C. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria

Pe rol judecarea cauzei penale privindu-i pe petentul N.Z., cu domiciliul în comuna, judeţul Gorj, intimaţii Z.M., Z.V.. L.Z.C., L.Z.R. şi L.Z.C., cu domiciliul în comuna, judeţul,  având ca obiect  având ca obiect plângere împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ nr. 1257/P/2012 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria la data de  11.02.2013. .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns intimatul Z.M., asistat de avocat N.M., lipsă fiind celelalte părţi, petentul fiind reprezentat de avocat B.A:.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă.

La solicitarea instanţei de a răspunde unor întrebări cu privire la învinuirea ce i s-a adus prin plângerea penală, petentul arată că nu doreşte să dea nicio declaraţie.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat, instanţa acordă cuvântul în dezbateri:

Avocat Bădiţa Alin, pentru petent, solicită admiterea plângerii, desfiinţarea ordonanţei şi trimiterea cauzei la Parchet în vederea redeschiderii urmăririi penale faţă de Z.M. şi Z.V. şi completării actelor premergătoare  faţă de L.Z.C., L.Z.R.şi L.Z.C. Arată că în mod greşit s-a reţinut că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi că nu au fost administrate toate probele necesare aflării adevărului în cauză.

Avocat N.M.  solicită respingerea plângerii şi menţinerea ordonanţei ca legală şi temeinică, arătând că în mod corect procurorul a apreciat că fapta nu prezintă gardul de pericol social al unei infracţiuni în raport de circumstanţele concrete ale săvârşirii acesteia şi de circumstanţele personale ale intimaţilor. Mai arată că, în prezent există pe rolul instanţei un dosar având ca obiect o cale de atac extraordinară împotriva sentinţei civile prin care petentul îşi justifică dreptul de proprietate asupra terenului. Solicită obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, depunând la dosarul cauzei chitanţa nr.0000399.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea plângerii şi menţinerea ordonanţei ca legală şi temeinică urmând a fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

INSTANŢA

Asupra cauzei penale de faţă:

La data de 14.05.2012 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria  sub numărul 1257/P/2012 plângerea formulată de petentul N.Z. prin care acesta solicita tragerea la răspundere penală  a intimaţilor Z.M., Z.V, L.Z.C., L.Z.R. şi L.Z.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de tulburare de posesie, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti şi distrugere.

În motivarea plângerii a arătat petentul că, la data de 28.04.2012 i-a găsit pe intimaţi pe un teren proprietatea petentului, întorcând grâul pe care acesta în cultivase. A mai arătat că a post pus în posesie cu privire la respectivul teren de către executorul judecătoresc, întocmindu-se procesul-verbal de punere în posesie nr.131/2011.

În dovedirea plângerii a solicitat audierea martorilor P.C. şi M.Gh..

Prin rezoluţia nr.1257/P/2012 din data de 6.07.2012, a fost confirmată începerea urmăririi penale împotriva înv.Z.M. şi Z.V. cercetaţi sub aspectul săvârşirii infr. prev. şi ped. de art.271 al.2 şi art. 217 al.1 Cp., reţinându-se că, în data de 28.04.2012, s-au deplasat pe un teren agricol aparţinând p.văt. N.Z. şi au arat terenul respectiv, încălcând astfel dispoziţiile din cuprinsul sentinţei civile nr. 305 din 3.02.2011 , pronunţată de Judecătoria. Totodată, s-a reţinut că prin acţiunea învinuiţilor s-a produs distrugerea culturii de grâu a părţii vătămate .

În cursul urmăririi penale au fost audiaţi petentul şi intimaţii fiind depuse la dosarul cauzei mai multe înscrisuri.

Prin ordonanţa nr.1257/P/2012 din data de 11.02.2013 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a intimaţilor Z.M. şi Z.V. şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ acestora, reţinându-se că fapta de nerespectarea a hotărârilor judecătoreşti săvârşită de intimaţi nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. S-a mai dispus şi scoaterea acestora de sub urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere şi tulburare de posesie precum şi neînceperea urmăririi penale faţă de ceilalţi intimaţi.

A reţinut procurorul că, din probele administrate în cauză, rezultă faptul că prin sentinţa civilă nr. 305 din 3.02.2011, pronunţată de Judecătoria în dosarul nr. a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul N.Z. şi a fost obligat pârâtul Z.M.să lase reclamantului în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 1200 m.p„ arabil extravilan , cu numărul cadastral 35039 , tarla 70 , parcela 10408 dispus după vecinătăţile : N- M.E. -120 m.l. ,E - şoseaua comunală -12 mi, S – O.I. -120 m.l., V- P.L. -12 m.l.

Prin procesul verbal încheiat la data de 2.11.2011, a avut loc punerea în posesie a creditorului N.Z. în prezenţa unui executor judecătoresc şi a înv. Z.M., care, aşa cum reiese din procesul verbal, a arătat cu această ocazie că nu se opune la executare şi că nu va elibera terenul.

În cauză a fost efectuată o cercetare la faţa locului, din procesul verbal nr. 4461 din 21.09.2012, reieşind faptul că suprafaţa de 1200 m.p. proprietatea părţii vătămate a fost parţial cultivată cu grâu de către aceasta( pe lăţimea de 7 m), diferenţa de 5 m lăţime rămânând necultivată ca urmare a acţiunii de împiedicare iniţiată  exercitată de Z.M. .

Audiaţi fiind, intimaţii au recunoscut că au arat şi semănat terenul în cauză, justificându-şi faptele prin aceea că apreciază că adevăratul proprietar de drept al terenului este V.M. şi nu partea vătămată N.Z..

Procurorul a înlăturat apărarea acestora raportat la faptul că  există o hotărâre judecătorească în care învinuitul Z.M.a fost parte, hotărâre care a fost pusă în executare chiar în prezenţa acestuia din urmă. La rândul său, Z.V.a precizat că are cunoştinţă despre actele de proprietate pe care le deţine partea vătămată pe acest teren.

A apreciat procurorul că fapta săvârşită de înv. Z.M. şi Z.V. întruneşte elementele constitutive ale infr. prev. de art.271 alin 2 Cp., însă,în speţă, a constatat că o prevenţie corespunzătoare a legii penale poate avea loc şi fără trimiterea în judecată a învinuiţilor, constatându-se că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, aducând o atingere minimă relaţiilor sociale privitoare la înfăptuirea justiţiei. La stabilirea gradului de pericol social a avute în vedere criteriile generale prev. de art. 18 ind. 1 Cp., atitudinea învinuiţilor care au recunoscut săvârşirea faptei, precum şi împrejurarea că învinuiţii au muncit terenul anterior dobândirii sale de către partea vătămată.

S-a apreciat  totodată că aplicarea sancţiunii administrative constituie şi o ultimă atenţionare a învinuiţilor, care , în viitor, îşi vor revizui conduita şi nu vor mai comite fapte de natură penală.

În ceea ce priveşte infracţiunea de distrugere, prev. de art. 217 alin 1 Cp., s-a apreciat că, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspectul laturii subiective, nefiind făcută dovada intenţiei învinuiţilor de a distruge cultura de grâu a părţii vătămate. Grâul nu era răsărit, existând chiar posibilitatea ca învinuiţii să nu aibă cunoştinţă despre faptul că partea vătămată însămânţase în prealabil terenul în cauză.

S-a mai apreciat că infracţiunea de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti absoarbe în conţinutul său infracţiunea de tulburare de posesie, dispunându-se neînceperea urmăriri penale faţă de Z.M. şi Z.V., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 220 alin 1 Cp.

Din nici un mijloc de probă administrat în cauză nu reiese că la lucrările agricole efectuate pe acest teren au participat şi L.Z.C., L.Z.R. şi L.Z.C, motiv pentru care faţă de aceştia s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Instanţa apreciază că este întemeiată plângerea petentului pentru următoarele considerente:

Deşi procurorul, la stabilirea gradului de pericol social al faptei intimaţilor a avut în vedere mai multe considerente, instanţa apreciază că atitudinea acestora ulterioară săvârşirii faptei, atitudine constată pe parcursul procesului penal, de a nu elibera terenul şi de a nu permite petentului să îl lucreze reliefează existenţa pericolului social al faptei.

De asemenea, este adevărat că din probele administrate nu rezultat participarea celorlalţi intimaţi la lucrările agricole însă nu au fost administrate toate probele necesare stabilirii corecte a stării de fapt. În acest sens, reţine instanţa că nu au fost audiaţi martorii indicaţi de petent în cuprinsul plângerii penale.

Deşi instanţa ar putea să reţină cauza spre judecate cu privire la Z.M. şi Z,.V., apreciază că în cauză ar putea fi incident cazul de indivizibilitate prev. de art.33 lit.a) C.proc.pen.

Se impune prin urmare administrarea tuturor mijloacelor de probă necesare corectei stabiliri a stării de fapt, în special a participanţilor la săvârşirea faptei. Prin urmare, va fi admisă plângerea şi trimisă cauza la Parchet în vederea redeschiderii urmăririi penale faţă de Z.M. şi Z.V. şi completării actelor premergătoare faţă de L.Z.C., L.Z.R. şi L.Z.C..

Se vor reaudia părţile, se va stabili care este în prezent situaţia de fapt a terenului, respectiv dacă petentul mai este împiedicat să-l folosească, audierea martorilor indicaţi de petent.

Având în vedere că prezenta sentinţă nu conţine un mod definitiv de soluţionare a cauzei, va fi respinsă cererea petentului de obligare a intimaţilor la plata cheltuielilor judiciare  reprezentând onorariu apărător, petentul având posibilitatea de a solicita aceste cheltuieli dacă se va stabili în mod definitiv vinovăţia intimaţilor.

Având în vedere că plângerea petentului a fost admisă, va fi respinsă cererea intimaţilor de obligare a petentului la plata cheltuielilor judiciare către intimaţi reprezentând onorariu apărător.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art.2781 alin.8 lit.b) C.proc.pen. admite plângerea formulată de petentul N.Z. în contradictoriu cu intimaţii L.Z.C., Z.M., Z.V., L.Z.C. şi L.Z.R. împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ nr.1257/P/2012 din data de 11.02.2013.

Desfiinţează ordonanţa şi trimite cauza la Parchet în vederea redeschiderii urmăririi penale faţă de Z.M. şi Z.V. şi completării actelor premergătoare  faţă de L.Z.C,, L.Z.R. şi L.Z.C..

Respinge cererea petentului de obligare a intimaţilor la plata cheltuielilor judiciare către petent reprezentând onorariu apărător.

Respinge cererea intimaţilor de obligare a petentului la plata cheltuielilor judiciare către intimaţi reprezentând onorariu apărător.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.06.2013.

Preşedinte,

I.M.

Grefier,

L.V.

Domenii speta