Pretenţii

Sentinţă civilă 1917/2013 din 30.08.2013


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

TG-CĂRBUNEŞTI

Sentinţa civilă nr.1917

Şedinţa publică de la 30 August 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE C.V.

Grefier M.N.M.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamanta S.C.”O.”  SRL, cu sediul în comuna B., sat P.S., judeţul G., în contradictoriu cu pârâtele A – Ţ. A. SA cu sediul social în B., str. C. B., nr.80-84, sector 1, B., A. – Ţ.  A.- A.  P., cu sediul în P., str. 1 Decembrie  1918, bloc 97, judeţul H., având ca obiect pretenţii.

Se constată că mersul dezbaterilor şi cuvântul pe fond al părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la data de 28.08.2013 prin care pronunţarea a fost amânată la data de 30.08.2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-C. la data de ……2013, sub nr. …../317/2013, reclamanta S.C.”O” SRL le-a chemat în judecată pe pârâtele A. – Ţ. A. SA, A. – Ţ. A.-A. P., solicitând obligarea pârâtelor: la plata daunei reprezentând despăgubirea microbuzului societăţii sale marca M. –B.,tipul Sprinter 413 CDI ca urmare a accidentului produs la data de 04.11.2012, fiind deschis dosarul de dauna nr.CH324119,dauna pe care  o apreciază la suma de 88.603 lei, la plata sumei de 14.229,00 lei, reprezentând lipsa de folosinţă a bunului avariat, în conformitate cu dispoziţiile art.45,pct.1 din Ordinul nr.14/29.11.2011 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, calculată până la data depunerii acţiunii urmând  a  fi reactualizată până la data  plăţii efective  a  despăgubirii, la plata penalităţii de 0,2% calculate pentru fiecare  zi de întârziere, aplicată la suma d e 102.832,00 lei conform art.36, alin.6 şi art.37 din Ordinul  CSA nr.14/2011 şi în continuare până la data  defectivă a plăţii, la plata  cheltuielilor de judecată care vor fi făcute cu acest proces în baza  documentelor justificative.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că la data de ….., microbuzul societăţii efectua  cursa legală de călători pe traseul P. – S. (B.) – Tg.J, iar când a ajuns  pe strada C. B., la intrarea în Tg-J., a fost lovit de  către autoturismul marca  S. F.  cu numărul de înmatriculare  HD -53-A., condus de către A. M. – M., care nu a acordat prioritate de trecere, producând avarierea acestui vehicul. Autoturismul  persoanei vinovate de săvârşirea  accidentului era asigurat la societatea  de  asigurări A. – Ţ. A. S.A. Agenţia  P., conform  Poliţei de Asigurare de  Răspundere Civilă Autor RCA, seria RO/07/R7/YD, nr.114123294 şi s-au prezentat  la compartimentul de  Daune  al acestei societăţi de  asigurare, unde s-a deschis  Dosarul de  daună înregistrat sub nr.CH 11324119, fiind efectuate constatări ale pagubei la autovehicul şi prin scrisoarea adresată reclamantei, prin e-mail din data  de  17.01.2013, li se comunica faptul că asiguratorul a avizat pentru autovehiculul lor o daună majoră, comunicând o valoare maximă a  despăgubirii pentru vehicul implicat în eveniment în sumă de 43.841 lei.

A mai arătat faptul că nu a fost de acord cu această sumă oferită, întrucât aceasta este cu mult mai mică decât cea reală deoarece vehiculul a fost înregistrat ca având o daună totală, pe care o apreciază  la suma de 88.603,00 lei, întrucât microbuzul a fost achiziţionat  ca nou în anul 2005, iar anterior  producerii  evenimentului asigurat, la data  de 04.10.2012 i s-a  făcut verificarea tehnică, obţinându-se Certificatul  de clasificare nr. GJAG 01875 emis de  registrul Auto Roman, având  19+1 locuri şi potrivit prevederilor art.54 din Legea nr.136/1995, rep. privind  asigurările  şi reasigurările  din România, şi ale  art.50 din Ordinul nr.14/2011 al CSA, despăgubirile pentru vehicule reprezintă valoarea maşinii la data producerii daunei  şi care  nu poate depăşi limita de  despăgubire prevăzută de  poliţa de  asigurare  RCA; raportat  la aceste dispoziţii legale, valoarea microbuzului lor la data  producerii riscului asigurat, respectiv la 04.11.2012 este 23.691,00 euro şi nu de 12.922,32 euro, cum în mod eronat  a  calculat asiguratorul, acesta trebuind  să achite  suma de 20.137,00 euro, echivalentul în lei a 88.603 lei, reprezentând diferenţa dintre valoarea vehiculului la data producerii accidentului (23,691 euro) şi valoarea pieselor rămase neavariate de 15%(3.554 euro) aşa cum prevede  art.50, alin.12, lit.b din Ordinul 14/2011.

În continuare a arătat reclamanta că însăşi pârâta a recunoscut că suma oferită de  43.841,00 lei nu este corect calculată deoarece după corespondenţa avută cu privire la nemulţumirile  referitoare la cuantumul despăgubirii, prin  e-mailul  din 01.02.2013, a revenit, a schimbat datele  şi  a oferit o sumă mai mare  pentru despăgubire, respectiv 45.865,00 lei (fila nr.5), însă nici această sumă nu este în concordanţă cu starea maşinii lor, asiguratorul  refuzând să ia în calcul şi despăgubirea  ce  li se cuvine  pentru instalaţia  de climatizare şi alte datorii  care exista pe vehicul, nu ia în calcul  că microbuzul  este de  19+1 locuri, ci de 16+1, deşi  face dovada cu certificatul de  clasificare  emis de RAR G unde se specifica numărul de locuri şi se face menţiunea că este  dotat  cu instalaţie de  climatizare.

Cu privire la capătul  II de cerere  a arătat că temeiul legal îl reprezintă dispoziţiile art.45, alin.1 din Ordinul 14/2011, suma de 14.229,00 lei reprezintă lipsa folosului nerealizat ca urmare a neefectuării curselor calculată până la data depunerii acţiunii 25.02.2013, reactualizată în continuare până la data  plăţii efective, întrucât microbuzul  avariat efectua cursa de călători în regim regulat pe traseul P. – S. (B) – Tg-J. şi retur, conform graficului realizând  zilnic  un  parcurs  de  146 km/cursa, iar societatea  realiza  un venit  de 153,00 lei/cursa, iar partea  de despăgubire  aferentă  lipsei de folosinţa se determină luându-se în calcul tariful pentru transportul de persoane, practicate de păgubit la data  producerii  pagubei, aşa cum prevede art.45, alin.1, ultima frază.

În ce priveşte capătul III de  cerere a arătat reclamanta că potrivit dispoziţiilor art.36, alin.6  din ordinul 14/2011, asiguratorul  RCA este obligat să plătească  despăgubirea  în termen de 10 zile, dar nu mai târziu de 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat. Aşadar, obligaţia scadenta de plata a asiguratorului începe să curgă de la data  de 04.02.2013, întrucât dauna a fost avizată la data de 04.11.2012,(fila nr.2) şi cum aceasta  nu a fost respectată, solicită instanţei  să oblige  pârâta  la plata penalităţilor de întârziere în procent de 0,2% aşa cum prevede  art.37 din acelaşi  ordin  până la plata  efectivă a despăgubirii.

În drept şi-a întemeiat  cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile art.194-197 din Noul Cod de procedură civilă, Legea nr.136/1995, rep., Ordinul nr.14/2011.

În dovedirea acţiunii  a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri  anexând cererii de chemare în judecată, în dublu exemplar: Poliţă de Asigurare de  Răspundere Civilă auto RCA Seria RO/07/R7/YD nr.114123294, adresa pârâtei din data de 17.01.2013, Certificatul de clasificare nr. GIAC 01875 emis  de Registrul Auto Roman, e- mailul  din 02.02.2013; corespondenţa  cu pârâta, 8 e-mailuri, Licenţa de traseu nr.LT 0188416/1 şi Graficul de circulaţie, Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară, Certificat de înregistrare SC O. SA, carte identitate administrator, nota de constatare  dosar daună, extrase din Ordinul  14/2011, împuternicire avocaţială; proba  cu expertiză tehnică şi a solicitat ca pârâta  să depună  copia dosarului de  dauna nr. GH 324119.

Acţiunea a fost legal timbrată cu suma de 3668 lei şi timbru judiciar de 5 lei.

În conformitate  cu dispoziţiile art.223 alin.3 din noul Cod de procedură civilă a solicitat  judecarea  cauzei în lipsă.

Cererea de chemare  în judecată şi actele doveditoare au fost comunicate pârâtelor.

La data de ….., în termen legal, pârâta  A. – Ţ. A. S.A. a depus la dosar întâmpinare şi a solicitat admiterea în parte a cererii  privind pretenţiile  reclamantei constând  în contravaloarea  despăgubirii pentru  avarierea  autovehiculului cu nr. de înmatriculare Gj 04 W. ca urmare a accidentului din data de 04.11.2012, în cuantum de 45.865 ron, arătând că urmare a  evenimentului rutier a  fost deschis la A. Ţ. A. SA dosarul de dauna cu nr.CH324119, avaria fiind calificată ca dauna totală datorită vechimii  autovehiculului păgubit, calculul valorii de despăgubi fiind făcut în concordanţă cu prevederile Normelor de punere  în aplicare  a Ordinului  CSA nr.14 din 2011 a fost de 45.865 ron.

A solicitat respingerea capătului de cerere privind plata sumei de 14.229 ron reprezentând  lipsa de  folosinţă a  autovehiculului, motivat de  faptul  că potrivit  art.45 din Normele de  aplicare, despăgubirile, în cazul  în care se solicită pentru”lipsa de folosinţă a  mijloacelor de  transport cu care persoana  prejudiciată îşi realizează obiectul  de  activitate  şi pentru care deţine licenţa şi autorizare în acest sens” se  acorda” numai  pentru timpul normat  necesar efectuării reparaţiei  pagubelor  produse  la mijloacele de transport”, iar prin raportul  de expertiză extrajudiciară, depus în cauză, calculul  acestui capăt de  cerere s-a  efectuat  în cu totul alt mod, expertul calculând „venitul mediu  pe cursa efectuată  în baza veniturilor  obţinute pe perioada  septembrie 2012 – octombrie 2012”, fără să aibă  în vedere această prevedere a  articolului  pe care îl invoca atât  reclamanta  cât şi expertul  în lucrare.

A solicitat  respingerea capătului de cerere privind penalităţile de întârziere  în procent  de  0,2% calculate pe fiecare zi de  întârziere, motivat de faptul  că nu se poate  reţine culpa  acestei societăţi potrivit articolului invocat, nici cu  privire  la împlinirea  termenului de 10 zile, având în vedere că dosarul  de daună a  fost  completat, aşa cum prevede textul de  lege  asiguratorul  are obligaţia  de a plăti despăgubirea  în termen de  10 zile  de la completarea  dosarului în situaţia  în care dosarul conţine  toate elementele necesare stabilirii dreptului de despăgubire, în dosarul de faţă, s-a formulat  oferta  de  despăgubire, dar nu a fost depusă o cerere de despăgubire din partea păgubitei – pârâte şi nici datele  necesare efectuării plăţii nr. cont banca, aşa cum  este prevăzut de  art. 64 alin.1 din Normele  de aplicare, nici cu privire la  împlinirea termenului de 3 luni de la avizare, motivat de acelaşi argument privind completarea dosarului de dauna, mai mult pagubita, pârâta  comunicând  faptul  că este nemulţumită de calculul  despăgubirii, astfel încât nu s-a putut realiza convenţia dintre părţi – asigurat, pagubit şi asigurător - aşa cum este  prevăzut în art.2225 NCC.

A solicitat instanţei să aibă în vedere prevederile art.453 NCPC cu privire la cheltuielile de judecată.

În dovedirea celor arătate  a înţeles  să se folosească  de proba  cu înscrisuri constând în dosarul  de  daună  şi proba cu expertiză tehnică auto judiciară în vederea  stabilirii  valorii maxime de  despăgubire în ce priveşte capătul 1 din cerere, precum  şi  stabilirea  valorii  rezultate din lipsa  de folosinţă din capătul II al cererii.

În drept şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art.205 NCPC, Ordinul 14/2011 al Comisiei de  Supraveghere a  Asigurărilor, prevederile NCC privind Asigurările şi Legea 136/1995 privind asigurările.

A ataşat în copie  extras dosarul de dauna.

Întâmpinarea  şi actele  însoţitoare au fost comunicate reclamantei, care, la data de  ….., a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat motivele pentru care consideră că pârâta a calculat  în mod eronat suma de  despăgubire, că suma de  14229,00 lei reprezentând lipsa de folosinţă a  autovehiculului, a  fost calculată de  expertul contabil  ţinându-se seama  de  prev. art.45 alin.1 din Ordinul 14/2011, unde se menţionează în mod clar  şi explicit că partea  de  despăgubire aferentă lipsei de folosinţă se determină  luându-se în calcul  tarifele  pentru  transportul  de  persoane, practicate  de  păgubit la data  producerii pagubei, iar dosarul de daună era complet, astfel că pârâta datorează  penalităţi în procent de  0,2% aplicabil la suma de plată de la data de 04.02.2013 până la plata efectivă a  despăgubirii, fiind  aplicabile  dispoziţiile art.36 alin.6  şi art.37 din  Ordinul CSA nr.14/2011.

În drept a invocat dispoziţiile art.201, alin.2 din NCPC.

În  şedinţa publică din data de  …… instanţa a încuviinţat probele solicitate de părţi, respectiv proba cu înscrisurile depuse la dosar şi efectuarea în cauză a unei expertize în specialitatea „auto”, fiind stabilite obiectivele pentru efectuarea expertizei pentru efectuarea căreia a fost desemnat expert Berbecel Ionică.

 La data de …… a fost depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert B.I. la care părţile au formulat obiecţiuni, iar la data de ….. a fost depus la dosar răspunsul la obiecţiuni.

La termenul de judecată din data de …… consilier juridic A. D. pentru pârâte a solicitat efectuarea unei noi expertize în cauză, cererea fiind pusă în discuţie şi respinsă de către instanţă la acelaşi termen.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că la data de ….., microbuzul marca M. B., cu numărul de înmatriculare GJ-04-W. aparţinând reclamantei a fost lovit în trafic, pe strada C. B. din municipiul Tg-J., de autoturismul marca S. F. cu numărul de înmatriculare HD-53-A., condus de A. M.– M., reţinându-se culpa acesteia în producerea accidentului.

Autoturismul persoanei vinovate de săvârşirea accidentului era asigurat la societatea  de asigurări A. – Ţ. A. S.A. Agenţia  P., conform Poliţei de Asigurare de Răspundere Civilă Auto RCA, seria RO/07/R7/YD, nr.114123294, cu valabilitate de la 17.05.2012 la 16.05.2013.

În urma accidentului autovehiculul reclamantei a suferit avarii constatate prin autorizaţia de reparaţii eliberată de Poliţia Municipiului Tg-J.

 Reclamanta a depus cererea de despăgubire la asiguratorul de răspundere civilă  auto obligatorie la data de ….. în cadrul dosarului de daune CH324119, în care s-a întocmit nota de constatare şi nota de calcul,  iar la data de …. societatea de asigurare a comunicat reclamantei suma stabilită ca despăgubiri de 43.841 lei, la calculul despăgubirii avându-se în vedere valoarea de nou a autovehiculului ca fiind 53.843 Euro şi coeficientul de uzură de 76%. 

Cu adresa nr….. reclamanta a comunica asigurătorului nemulţumirea sa legată de cuantumul despăgubirii, arătând că la stabilirea valorii de nou s-a luat în calcul valoarea unui microbuz 313 CDI 16+1 locuri, în timp ce microbuzul reclamantei este 413 CDI 19+1 locuri, precum şi că valoarea vehiculului la data producerii accidentului este mult mai mare decât cea din ofertă.

La data de ……, în urma recalculării, asigurătorul, pornind de la valoarea de nou a autovehiculului de 59.288 euro, a oferit suma de 45.865 lei reprezentând valoarea maximă de despăgubire, sumă cu care reclamanta nu a fost de acord, astfel încât despăgubirea nu s-a putut stabili prin convenţia părţilor, conform art.2225 Cod civil, reclamanta adresându-se instanţei de judecată.

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară auto întocmit în cauză de expert  Berbecel Ionică s-a  stabilit valoarea de nou a autovehiculului de 59228 euro, conform listelor de preţuri şi a dotărilor detaliate în raportul de expertiză, valoare ce a fost recunoscută şi de părţi în corespondenţa purtată între acestea. Potrivit concluzii raportului de expertiză valoarea coeficientului de uzura este de 70%, calculat pentru o stare de întreţinere medie, raportat la o vechime de 7 ani, având în vedere data înmatriculării microbuzului, 01.11.2005 şi data producerii accidentului, 14.11.2012, aplicându-se corecţia de 0,5% pentru fiecare 1000 de km în plus, s-a stabilit, având în vedere planşele foto executate cu ocazia întocmirii dosarului de daună şi a vizualizării de către expert a autovehiculului, valoarea părţilor din vehicul rămase neavariate ca fiind de 15% din valoarea autovehiculului, rezultând valoarea totală de despăgubire de 15103,14 euro echivalentul  sumei  de 68320 lei.

Instanţa reţine că valoare de 68320 lei stabilită prin raportul de expertiză este în concordanţă cu criteriile prevăzute de art.50 şi următoarele din Ordinul nr.14/29.11.2011, valoarea totală de despăgubire reprezentând diferenţa dintre valoarea vehiculului la data producerii accidentului şi valoarea rămasă, reclamanta fiind îndreptăţită la această despăgubire.

Având în vedere că prin art.36 din Ordinul nr.14/2011 s-a stabilit obligaţia asigurătorului RCA de a plăti despăgubirea într-un termen de cel mult trei luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat  de către partea prejudiciată sau de către asigurat, iar pentru neîndeplinirea obligaţiilor în termenele prevăzute la art. 36 sau îndeplinirea lor defectuoasă, inclusiv dacă se diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plăteşte de asigurător, se aplică o penalizare de 0,2%, calculată pentru fiecare zi de întârziere, conform art.37 din acelaşi ordin şi faptul că asigurătorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile în acest termen, calculat de la data de 06.11.2011, data depunerii cererii de despăgubire reprezentând avizare de daună, conform art.38 alin.2, instanţa reţine ca fiind întemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtelor la plata de penalităţi de 0,2%, calculate începând cu data de ….. şi până la achitarea despăgubirilor.

Referitor la cererea reclamantei de obligare a pârâtelor la plata lipsei de folosinţă, instanţa reţine că persoana păgubită poate formula pretenţii de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a bunului, atât în situaţia în care acesta a fost avariat, cât şi în situaţia în care a fost distrus, pentru timpul normat necesar efectuării reparaţiei pagubelor produse la mijloacele de transport, astfel cum rezultă din dispoziţiile art.45 alin.1 din Ordinul nr.14/29.11.2011.

Despăgubirile pentru lipsa de folosinţă  la care este îndreptăţită reclamanta sunt cele stabilite prin raportul de expertiză, în valoare de 4590 lei, sumă ce a fost calculată prin raportare la timpul necesar efectuării reparaţiilor din nota de calcul întocmită de asigurător şi documentele contabile ale reclamantei din care rezultă venitul mediu realizat pe cursă, de 153 lei.

În temeiul art.453 Cod procedură civilă vor fi obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5160,6 lei către reclamantă, reprezentând taxa de timbru aferentă pretenţiilor admise, onorariu expert şi onorariu avocat conform chitanţelor depuse la dosar.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E;

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta S.C.”O.”  SRL cu sediul  în comuna B., sat P.S., judeţul G., în contradictoriu cu pârâtele A. – Ţ. A. SA cu sediul social în B., str. C.B., nr.80-84, sector 1, B., A. – Ţ.  A., Agenţia P., cu sediul în P., str. 1 Decembrie  1918 nr. bloc 97, judeţul H., având ca obiect pretenţii.

Obligă pârâtele la plata către reclamantă a despăgubirilor civile în sumă de 68.320 lei şi a penalităţilor în cuantum de 0,2% aplicate la această sumă, calculate pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 06.02.2013 şi până la achitarea despăgubirilor.

Obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 4590 lei, reprezentând lipsa de folosinţă.

Obligă pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5160,6 lei către reclamantă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 30.08.2013.

Preşedinte,

C.V.

Grefier,

M.N.M.

Red.C.V.tehn.A.D.

5ex/26 Septembrie 2013