R O M Â N I A
JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI
TG-CĂRBUNEŞTI
Sentinţa civilă nr.2463
Şedinţa publică de la 16 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREŞEDINTE C.V.
Grefier M.N.M.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenţionale formulată de petentul V. M., CNP .., cu domiciliul ales la numita V. C. L. în C., str. B. lui N., bl.., sc..,apt.., judeţul D., în contradictoriu cu intimatul Primarul comunei D., cu sediul în comuna D., judeţul G.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile, petentul fiind reprezentat de avocat B. C., s-au prezentat martorii D. I. I. şi D. Ş. A., lipsă fiind intimata Primăria comunei D.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă,
Au fost audiaţi martorii D. Ş. A. şi D. I. I., sub prestare de jurământ religios, răspunsurile acestora fiind consemnate în declaraţiile ataşate la dosarul cauzei.
Apărătorul petentului a învederat că nu mai insistă în proba expertizei în specialitatea construcţii.
Instanţa a luat act de precizarea apărătorului petentului şi, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, a declarat cercetarea procesului încheiată şi a acordat cuvântul în dezbateri asupra fondului cauzei:
Avocat B. C. pentru petent a solicitat admiterea plângerii aşa cum a fost formulată, arătând că procesul-verbal este lovit de nulitate întrucât nu este semnat de agentul constatator pe fiecare pagină, nu cuprinde data comiterii faptei, existând inadvertenţe cu privire la data încheierii procesului-verbal şi data constatării faptelor, procesul-verbal a fost încheiat în lipsa petentului, fără a fi menţionat un martor şi a se preciza motivele care au dus la încheierea procesului-verbal în acest mod şi nu cuprinde datele prevăzute de art.16 alin.11 din O.G. nr.2/2001. A arătat că, în conformitate cu art.14 alin.1 din O.G. nr.2/2001, executarea sancţiunii amenzii contravenţionale este prescrisă, deoarece procesul-verbal de contravenţie nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii, fiind prescris şi dreptul de a constata contravenţiile menţionate în procesul-verbal şi de a aplica amenda, faţă de data realizării construcţiiilor ce au fost finalizate în cursul anului 2009, astfel cum rezultă şi din declaraţiile martorilor. A solicitat ca, în situaţia respingerii excepţiilor nulităţii şi cele privind prescripţia să se constate netemeinicia procesului-verbal de contravenţie, având în vedere motivele invocate în plângere, confirmate de probele administrate în cauză.
Potrivit art.394 Cod procedură civilă, constatând lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei instanţa închide dezbaterile, reţinând cauza în pronunţare.
J U D E C Ă T O R I A
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti sub nr.2622/317/2013 petentul V. M. a formulat plângere împotriva procesului–verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr.2, încheiat la data de 23.05.2012, solicitând anularea procesului – verbal contestat şi exonerarea sa de plata amenzii contravenţionale.
Petentul a arătat că înţelege să invoce, pe cale de excepţie, nelegalitatea procesului-verbal motivată de lipsa din procesul-verbal de contravenţie a semnăturii agentului, arătând că art.17 din O.G.2/2001 se coroborează şi cu art.19 din acelaşi text de lege care prevede că procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator, iar pagina a doua, la rubrica”agent constatator Z. I.”, procesul – verbal nu cuprinde semnătura agentului constatator, fapt pentru care, în temeiul art.17 din O.G. nr.2/2001, a solicită a se constata nulitatea acestuia şi din oficiu. Un alt motiv de nulitate absolută a arătat petentul că este dat de faptul că în cuprinsul procesului – verbal încheiat nu este trecută data comiterii faptei, menţiune ce este prevăzută sub sancţiunea nulităţii de art.17 care se coroborează cu art.16 din OG 2/2001, unde se arată că trebuie descrisă fapta contravenţională cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, fiind de observat faptul că, deşi în mod real procesul – verbal este încheiat sub nr.2 din data de 23.05.2012, în cuprinsul acestuia se reţine că faptele au fost constatate în urma controlului efectuat”azi, 23.05.2013, ora 11,30 la imobilul din satul R., comuna D., judeţul G.” şi nu se prevede cu exactitate nici locul unde a fost săvârşită contravenţia, respectiv nu este trecut numărul imobilului din satul R., comuna D., judeţul G.
A solicitat petentul ca, pe cale de excepţie, în conformitate cu disp. art.14 alin.1 din O.G. 2/2001, să constate că s-a prescris executarea sancţiunii amenzii contravenţionale, deoarece procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii, procesul – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a fost “încheiat azi 23.05.2012” şi i-a fost comunicat pe data de 13.06.2013, nefiind respectate dispoziţiile imperative prevăzute de art.14 din O.G. 2/2001, unde se stipulează că procesul – verbal de constatare a contravenţiei trebuie comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii, sens în care sunt şi dispoziţiile art.26 alin.3 din O.G. 2/2001 care prevăd că procesul – verbal trebuie comunicat de agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii.
A invocat petentul, ca motiv de nulitate relativă a procesului – verbal faptul că, fiind încheiat în lipsa sa, agentul constatator nu a menţionat un martor care să confirme faptul că procesul – verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului şi nu a precizat motivele care au dus la încheierea procesului – verbal în acest mod, cerinţe prevăzute de art.19 alin.3 din O.G. 2/2001, situaţie faţă de care i s-a adus o vătămare intereselor sale legitime atâta timp cât el este cetăţean român cu domiciliul în străinătate şi nu a avut cunoştinţă de modul în care s-au constatat aşa – zisele fapte şi s-a încheiat procesul – verbal de sancţionare în cursul anului 2012 şi care i-a fost comunicat în luna iunie a anului în curs, fiind încălcate, totodată şi disp. art.16 alin.11 care prevăd că în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate procesul – verbal trebuie să cuprindă şi următoarele date; seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
Pe cale de excepţie a invocat prescripţia dreptului de a constata contravenţiile menţionate în procesul-verbal şi de a aplica amenda în cuantum de 1000 de lei în conformitate cu disp.art.31 din Legea 50/1991, arătând că aşa – zisele construcţii menţionate din cuprinsul procesului – verbal sunt cu mult timp efectuate şi au fost finalizate în cursul anului 2009, unele fiind finalizate în cursul anului 2007, iar în perioada 2011 – 2013 nu a finalizat şi nu a executat nici-o lucrare de construire la imobilul din satul R., comuna D., judeţul G.
Pe fond, petentul a solicitat ca, în situaţia în care se vor respinge excepţiile invocate, să se constate netemeinicia procesului–verbal, deoarece nu este proprietarul imobilului situat în satul R., comuna D., judeţul G., acolo unde se susţine că s-ar fi efectuat lucrările specificate în procesul – verbal d e contravenţie, proprietar fiind V. I., mama sa care este o persoană în vârstă de 74 de ani şi nu putea să execute lucrările respective deoarece nu are domiciliul în ţară şi nu vine în România decât o dată la 2-3 ani;că pentru o parte din lucrările menţionate în procesul – verbal, respectiv betonare curte şi sanţ betonat, nu trebuie eliberată autorizaţie de construire, deoarece astfel de lucrări nu se încadrează în disp. art.3 din Legea 50/1991, în curte este turnată o alee din beton care are vechime de peste 6 ani, şanţul şi podeţul de la poartă au fost doar amenajate în urma unor înştiinţări verbale din partea reprezentanţilor primăriei pentru a se evita inundaţiile din comună şi pentru a se asigura întreţinerea, îngrijirea şi asigurarea unui aspect plăcut spaţiului public din faţa fiecărei locuinţe, la împrejmuirea de la stradă s-au făcut doar reparaţii, fără a se schimba forma şi materialele din care era executată, iar împrejmuirea din sârmă plasă pe ţevi din fier nu este o lucrare fixă, find o lucrare de reparaţie a unei împrejmuiri deja existente, făcută în interiorul proprietăţii în urmă cu circa 4 ani pentru a delimita o curte pentru păsări.
În dovedirea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi proba cu martorii I.I.D. şi D. Ş. A., precum şi proba cu un raport cu expertiza tehnică în specialitatea construcţii pentru a stabili natura lucrărilor efectuate şi vechimea acestora astfel cum sunt ele descrise în procesul – verbal de contravenţie.
În drept şi-a întemeiat plângerea pe OG nr.2/2001 şi Legea nr.50/1991.
Petentul a depus copie de pe: procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr.2 încheiat la data de 23.05.2012, dovada de comunicare a acestuia, cartea de identitate .
Cererea de chemare în judecată şi actele doveditoare au fost comunicate intimatului Primarul comunei D., căruia i s-a pus în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prev. de art.208 C.pr.civ., constând în decăderea din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii (în afara celor de ordine publică), în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare de judecată, calculat conform art.165 C.pr.civ, însă acesta nu a depus întâmpinare în termenul acordat.
La termenul de judecată din data de 25.09.2013 instanţa a calificat excepţiile invocate prin plângerea formulată de petent ca apărări, motivări în fond.
La solicitarea instanţei de a depune materialul probator ce a stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenţie, cu adresa din data de 10.10.2013, intimatul a comunicat că în urma verificărilor documentelor din cadrul Primăriei D., compartimentul urbanism a constatat lipsa autorizaţiei de construire pentru imobilul ce face obiectul procesului – verbal de contravenţie nr.2/23.05.2012(2012 fiind greşit scris), iar procesul – verbal de contravenţie nr.2 a fost încheiat în urma controlului efectuat în data de 23.05.2013.
În cauză a fost încuviinţată proba testimonială solicitată de petent, în şedinţa publică din data de 16.10.2013 fiind audiaţi martorii D. Ş. A. şi D. I., depoziţii consemnate şi ataşate la dosar.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr.2 încheiat la data de 23.05.2012 de Primăria comunei D., petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 1000 lei, conform art.26 alin.3 din Legea 50/1991, reţinându-se că a executat la imobilul său din satul R., comuna D., lucrări de construire: împrejmuire la stradă din beton şi metal, împrejmuire din sârmă plasă pe ţevi din fier, betonare curte, podeţ poartă şi şanţ betonat, în perioada 2011-2013, fără autorizaţie de construire.
În termen legal, împotriva procesului verbal de sancţionare a contravenţiilor s-a formulat plângere de către petent
Procedând potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, la verificarea legalităţii procesului verbal de constatare a contravenţiei contestat, instanţa constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale privitoare la forma actului constatator şi nu există cauze de nulitate absolută ce ar fi putut fi invocate şi din oficiu, conform art.17 din OG nr.2/2001.
Astfel, datele pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul-verbal de constare a contravenţiei sunt enumerate în art. 16 alin. (1) din OG nr.2/2001, prin art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 fiind stabilite anumite cerinţe specifice pe care trebuie să le îndeplinească, în anumite situaţii, procesul-verbal încheiat de agentul constatator.
Cazurile în care nerespectarea anumitor cerinţe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenţiei sunt expres şi limitativ prevăzute de art. 17 din ordonanţă, respectiv lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator şi, în raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenţiei se ia în considerare şi din oficiu, toate celelalte cazuri de nerespectare a cerinţelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act nu pot să atragă decât nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei ce a fost încheiat în astfel de condiţii, fiind necesar ca petentul să dovedească că întocmirea în acest mod a procesului verbal i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acestuia.
În cauză, petentul a invocat nulitatea absolută a procesului-verbal motivând că acesta nu este semnat pe fiecare pagină de agentul constatator şi că nu cuprinde data săvârşirii contravenţiei, motivele nefiind întemeiate întrucât sancţiunea nulităţii intervine doar atunci când lipseşte din cuprinsul procesului verbal semnătura agentului constatator, nu şi când acesta nu a fost semnat pe fiecare pagină, această situaţie fiind reglementată distinct prin art.19 alin.1 din O.G.nr.2/2001, iar în ce priveşte data săvârşirii contravenţiei, prin Decizia nr.7/20.11.2000 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în soluţionarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că în materia contravenţiilor reglementate de Legea nr.50/1991 se vor aplica cu prioritate dispoziţiile legii speciale şi, în cazul construcţiilor în curs de executare, data săvârşirii faptei este data constatării contravenţiei, în cazul construcţiilor finalizate fapta considerându-se săvârşită la data terminării construcţiei, astfel încât nu îşi găsesc aplicarea dispoziţiilor art.17 din O.G. nr.2/2001 în ce priveşte această menţiune din procesul-verbal.
Referitor la motivele de nulitate relativă invocate de petent instanţa reţine că nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenţie intervine doar în situaţia în care petentul dovedeşte că prin întocmirea procesului-verbal cu nerespectarea cerinţelor ce pot atrage această sancţiune i-a s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului constatator, în cauză nefiind făcută o astfel de dovadă.
Mai mult, din observarea procesului-verbal se constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art.19 alin.3 din O.G. nr.2/2001, agentul constatator precizând motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în lipsa martorului.
Instanţa reţine ca neîntemeiată cererea petentului de a se constata prescrisă executarea sancţiunii amenzii contravenţionale, reţinând că dintr-o eroare materială evidentă, faţă de data menţionată ca dată a controlului şi de perioada în care s-a reţinut, în procesul-verbal, că au fost edificate lucrările de construire, 2011-2013, s-a consemnat ca dată a încheierii procesului-verbal 23.05.2012, data încheierii fiind 23.05.2013, iar acesta a fost comunicat la data de 13.06.2013, în termen de o lună.
Petentul a invocat, în conformitate cu art.31 din Legea nr.50/1991 şi prescrierea dreptului de a constata contravenţia şi de a aplica sancţiunea.
Sub acest aspect instanţa reţine că în materia contravenţiilor constând în edificarea unei construcţii fără autorizaţie de construire, dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei, conform art.31 din Legea nr.50/1991, data săvârşirii faptei, în cazul construcţiilor finalizate fiind data terminării construcţiilor, potrivit Deciziei nr.7/20.11.2000 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, menţionată anterior.
Din declaraţia martorilor audiaţi în cauză, la termenul de judecată din data de 16.10.2013, rezultă că lucrările descrise în procesul-verbal de contravenţie, respectiv împrejmuire la stradă din beton şi metal, împrejmuire din sârmă plasă pe ţevi din fier, betonare curte, podeţ poartă şi şanţ betonat, au fost executate până în anul 2009, astfel încât, faţă de data încheierii procesului verbal de contravenţie (23.05.2013) termenul legal de 2 ani în care poate fi făcută constatarea şi aplicată sancţiunea contravenţională a fost depăşit şi ca urmare constatarea şi sancţionarea faptei contravenţionale apare ca prescrisă, conform dispoziţiilor prevăzute de art.31 din Legea nr.50/1991.
Pentru aceste considerente instanţa reţine că procesul verbal de constatare a contravenţiei, încheiat după trecerea a mai mult de doi ani de la data săvârşirii faptei, a fost întocmit cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art.31 din Legea nr.50/1991 şi, văzând şi dispoziţiile prevăzute de art.34 şi următoarele din O.G. nr.2/2001, va admite plângerea formulată de petentul V. M. şi va anula procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr.2 încheiat la data de 23.05.2012 de Primăria comunei D. şi va exonera petentul de plata amenzii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Admite plângerea formulată de petentul V. M., CNP ..., cu domiciliul ales la numita V. C. L. în C., str. B. lui N., bl....,sc...,apt...., judeţul D.., în contradictoriu cu intimatul Primarul comunei D., cu sediul în comuna D., judeţul G..
Anulează procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr.2 încheiat la data de 23.05.2012 de Primăria comunei D. şi exonerează petentul de plata amenzii.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi 16.10.2013.
Preşedinte,
C.V.
Grefier,
M.N.M.
Judecătoria Câmpulung Moldovenesc
PLÂNGERE CONTRAVENŢIONALĂ
Judecătoria Moinești
Plângere împotriva procesului-verbal
Judecătoria Drobeta-Turnu-Severin
PLÂNGERE CONTRAVENŢIONALĂ.SARCINA PROBEI ÎN LUMINA JURISPRUDENŢEI CEDO.
Tribunalul Maramureș
Contencios administrativ. Plângere contravenţională. Lipsa menţiunii în procesul verbal de contravenţie privind data săvârşirii faptei contravenţionale.
Judecătoria Târgu Secuiesc
Plângere contravenţională