Pretenţii

Sentinţă civilă 40/2014 din 14.01.2014


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

T-C

ÎNCHEIERE nr. 40

Şedinţa publică de la 14 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE L.M.P.

Grefier E.I.

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulată de reclamantul Ş.D.- C., domiciliat în T.-J., str. Lt. Col. D.P., nr. 14, bl 14, sc 1, ap 2, judeţul G., în contradictoriu cu pârâtul P.I., P.C.A., în Calitate de Preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar A., citat la Primăria A., judeţul G., având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns pârâtul, personal şi asistat de avocat P.I., lipsă fiind reclamantul care a fost reprezentat de avocat B.A..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei că prin serviciul registratură a fost depusă la dosar o cerere de strigare a cauzei după ora 11.00, formulată de avocat B.A., cerere care cuprinde în subsidiar o cerere de amânare, după care;

Avocat B.A. a precizat că nu mai insistă în cererea de strigare a cauzei după ora 11.00.

Dată fiind precizarea apărătorului reclamantului, instanţa a luat act că acesta nu mai insistă în cererea de strigare a cauzei după ora 11.00.

Avocat P.I. a depus la dosar împuternicire avocaţială, dovada comunicării către pârât în dosarul nr. 2167/317/2013 al Judecătoriei T-C, şi a precizat că nu formulează alte cereri.

Avocat B.A. a precizat că nu formulează alte cereri.

Nemaifiind cereri de formulat şi probe de administrat, constatând terminată cercetarea judecătorească şi cauza în stare de judecată, instanţa a acordat cuvântul pe fond.

Avocat B.A. pentru reclamant a solicitat admiterea acţiunii în raport de dispoziţiile art. 905 alin. 4 Cod procedură civilă, stabilirea sumei datorate de pârât reclamantului cu titlu de penalităţi, conform încheierii nr. 460/08.07.2013, pronunţată de Judecătoria T-C.în dosarul nr. 2167/317/2013, şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat, având în vedere opoziţia pârâtului şi disp. art. 451 Cod procedură civilă, depunând la dosarul cauzei chitanţa nr. 3131/10.01.2014. În susţinerea concluziilor sale, a arătat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 905 alin. 4 Cod procedură civilă pentru a fi stabilită suma datorată de pârât reclamantului cu titlu de penalităţi. Prin încheierea definitivă nr. 460/08.07.2013,  Judecătoria T-C. a admis cererea formulată de reclamant şi a obligat pârâtul P.I. – P.C.A., în calitate de Preşedinte al Comisiei Locale A. de Aplicare a Legii nr. 18/1991,  la plata în favoarea reclamantului a unei penalităţi de 100 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. Condiţiile prevăzute de art. 905 alin. 4 Cod procedură civilă sunt îndeplinite.

În continuarea motivării, a mai arătat că se invocă în apărare faptul că pârâtul s-ar fi conformat hotărârii judecătoreşti. Titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor sentinţei civile nr. 232/2012, suprafaţa validată în intravilan fiind diferită de suprafaţa atribuită prin titlul de proprietate, astfel că este o gravă neconcordanţă între validare, sentinţa civilă şi titlul de proprietate. Îndeplinirea obligaţiei de către pârât presupunea îndeplinirea obligaţiei în totalitate şi conform titlului executoriu. Terenurile reclamantului sunt în momentul de faţă atribuite altor persoane şi nu se poate reţine culpa reclamantului, Comisia Locală fiind vinovată de această situaţie. Timp de 22 de ani nu a fost emis procesul-verbal de punere în posesie şi nu a fost eliberat titlul de proprietate. A solicitat să fie stabilită definitiv suma datorată de pârât reclamantului.

Avocat P.I. pentru pârât a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată; fără cheltuieli de judecată. În susţinerea concluziilor sale a arătat că reclamantul este de rea-credinţă în demersurile efectuate cu privire la dreptul său de proprietate.  Prin sentinţa civilă nr. 232/2012 instanţa a apreciat că în suprafaţa de teren de 0,63 ha validată prin HCJ nr. 43/1991 nu este inclusă suprafaţa de 130 mp ce a făcut obiectul Legii nr. 10/2001. Art. 905 alin 4 Cod procedură civilă menţionează clar că dacă în termenul de trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităţii debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere definitivă, dată cu citarea părţilor. Încheierea nr. 460 a fost pronunţată în data de 08.07.2013, iar la data de 16.07.2013 a fost înaintată documentaţia la OCPI G. unde a fost înregistrată sub nr. 3/8049/18.07.2013. La data de 29.07.2013 a fost comunicată către pârât încheierea nr.460/08.09.2013, iar reprezentanţii Comisiei Locale şi-au îndeplinit obligaţia înaintea comunicării încheierii menţionate.

În continuarea susţinerii, a mai arătat că în data de 18.09.2013 reclamantul a fost convocat şi chemat să ridice titlul de proprietate în original. Acţiunea de faţă a fost promovată în data de 03.12.2013, deşi reclamantul avea titlu de proprietate. Acţiunea este inadmisibilă întrucât Comisia Locală de fond funciar A. şi-a îndeplinit obligaţia, conform art. 905 alin. 4 Cod procedură civilă, la câteva zile de la data pronunţării încheierii nr. 460.

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T-C. la data de 03.12.2013, sub nr. …/317/2013, reclamantul Ş.D.C. a chemat în judecată pe pârâtul P.I., P.C.A., în calitate de Preşedinte al Comisiei Locale A. de Aplicare a Legii nr. 18/1991, solicitând instanţei să stabilească prin încheiere definitivă suma definitivă ce i se datorează lui de către pârât cu titlu de penalităţi, penalităţi pe care pârâtul a fost obligat să i le plătească în cuantum de 100 lei pe fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea obligaţiei prin încheierea nr.460/08.07.2013 dată de Judecătoria T-C. în dosarul nr.2167/317/2013. 

În motivare, reclamantul a arătat că prin încheierea definitivă nr.460/04.07.2013 dată de Judecătoria T-C. în dosarul nr.2167/317/2013 a fost admisă cererea formulată de el împotriva pârâtului de faţă, fiind obligat acesta din urmă să-i plătească o penalitate de 100 lei stabilită pe zi de întârziere până la îndeplinirea obligaţiei prevăzută în titlul executor reprezentat de sentinţa civilă nr.232/24.01.2012 a Judecătoriei T-C.

A mai învederat reclamantul că, deşi încheierea menţionată i-a fost comunicată pârâtului de peste trei luni, nici până în momentul de faţă pârâtul debitor nu şi-a îndeplinit obligaţia  prevăzută  în titlul executoriu, astfel încât, raportat la dispoziţiile art.905 alin.4 C.pr.civ., i se impune promovarea prezentei cereri.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art.905 alin.4 C.pr.civ.

În dovedire, reclamantul a depus, în copie, încheierea  nr.460/08 iulie 2013 pronunţată de Judecătoria T-C. în dosarul nr.2167/317/2013 (filele 3-5).

Pentru primul termen de judecată pârâtul a formulat întâmpinare (filele 10-12), prin care a solicitat respingerea cererii ca netemeinică şi nefondată.

În motivare, pârâtul a arătat că prin sentinţa civilă nr. 232/24.01.2012, pronunţată în dosarul nr. 4354/317/2011 de către Judecătoria T-C, a fost obligată pârâta Comisia Locală de Fond Funciar A. să întocmească şi să înainteze organului judeţean  documentaţia premergătoare în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,63 ha, teren agricol validat prin HCJ nr.43/11.11.1991, autor V.N. cu moştenitor solicitant B.Ş.I., iar urmare a depunerii de către reclamant, la sediul  Primăriei comunei A., a sentinţei civile menţionate mai sus, învestite cu formula definitivă şi irevocabilă, cu cererea nr.884/22.02.2012, comisia locală, prin adresa nr.884/12.03.2012 l-a invitat pe reclamant să se prezinte în data de 21.03.2012 pentru efectuarea punerii in posesie asupra terenului conform hotărârii judecătoreşti invocate.

S-a mai arătat că, în urma deplasării în teren la data convocată, s-a realizat identificarea parţială a amplasamentelor terenurilor autorului, în sensul că unul dintre acestea, respectiv terenul din punctul „Poduri” nu a putut fi identificat, deoarece reclamantul, în calitate de moştenitor al autorului, nu a cunoscut vecinătăţile terenului, fapt ce a determinat imposibilitatea finalizării documentaţiei necesare emiterii titlului de proprietate pentru întreaga suprafaţa, în vederea înaintării acesteia către OCPI G..

S-a mai susţinut că acest fapt i s-a comunicat reclamantului prin adresa nr. 1816 din 09.04.2012, adresă prin care acesta a fost invitat din nou la comisia locală pentru a preciza cine sunt proprietarii vecini ai terenului din punctul respectiv, informaţii absolut necesare pentru convocarea acestora la faţa locului în vederea identificării şi individualizării terenului în cauză.

A mai precizat pârâtul că reclamantul  nu a dat  curs  acestei solicitări a comisiei locale, adresându-se Biroului Individual Executor Judecătoresc T.N., notificând organului local, prin intermediul acestuia, intenţia sa de a se adresa instanţei de judecată cu plângere pentru nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti, în cazul în care nu va pune în executare sentinţa civilă  nr.232/24.01.2012. Prin adresa nr.2292/02.05.2012, comisia locală a învederat Biroului Individual Executor Judecătoresc T.N. situaţia de fapt şi motivele pentru care  documentaţia necesară emiterii  titlului de proprietate, conform sentinţei civile menţionate, nu se poate finaliza, respectiv nu poate fi înaintată Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară G..

În continuarea motivării, pârâtul a arătat că, după o nouă identificare a terenului din punctul Poduri, având  în vedere indicarea amplasamentului şi vecinătăţilor de către mandatarul  reclamantului, comisia locală a constatat că acest amplasament, astfel individualizat, a fost atribuit legal altor persoane conform Legii nr.18/1991, iar prin adresa nr.2806/24.05.2012 s-a oferit  reclamantului, în conformitate cu prevederile art.5 lit. c şi art.10 din HG 890/2005, un alt amplasament liber şi s-a înaintat schiţa acestuia, spre acceptare. La această ofertă de  amplasament, reclamantul nu a dat curs, adresându-se instanţei de  judecată cu cerere prin care a solicitat ca, prin încheierea  definitivă, să fie obligat pârâtul la plata  unei penalităţi de 100 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, respectiv  obligaţia de a întocmi şi înainta organului judeţean documentaţia premergătoare în vederea  eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,63 ha teren agricol validat prin HCJ nr.43/11.11.1991, autor V.N. cu moştenitor solicitant B.Ş.I., obligaţie stabilită prin sentinţa civilă nr.232/24 ianuarie 2012.

A mai susţinut pârâtul că, deşi a invocat motivul pentru care nu se poate finaliza documentaţia respectivă spre a fi înaintată către OCPI G., respectiv refuzul reclamantului de a da curs ofertei de amplasament pentru suprafaţa de 0,25 ha, ofertă făcută de comisia locală în conformitate  cu prevederile legii fondului funciar, instanţa de judecată, prin încheierea nr.460 pronunţată în şedinţa publică din 08 iulie 2013, a dispus să fie obligat la plata în favoarea reclamantului a unei penalităţi de 100 de lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea  obligaţiei prevăzute  în titlul executoriu.

A mai precizat pârâtul că, având în vedere încheierea instanţei şi observând relele intenţii ale reclamantului, care, în mod premeditat, necolaborând cu comisia locală în scopul identificării propriilor terenuri agricole pentru întocmirea documentaţiei primare şi înaintarea acesteia organului judeţean în vederea emiterii titlului de proprietate, nu a urmărit decât să obţină foloase de natura penalităţilor, respectiv acea penalitate de 100 de lei pe zi întârziere, iar această  penalitate să se extindă pe o perioadă cât mai mare de  timp, a hotărât că trebuia să uzeze de  procedura instituită de dispoziţiile art.1, alin.2 din OUG nr.127/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fapt pentru care a înaintat documentaţia primară pentru emiterea titlului  de proprietate către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară G. prin adresa nr.3049/18.07.2013, dată la care, astfel, comisia locală şi-a îndeplinit obligaţia stabilită prin sentinţa  civilă nr.232/24.01.2012.

Având în vedere că, la scurt timp după înaintarea documentaţiei respective organului judeţean, s-a întocmit şi eliberat titlul de proprietate nr.1514994/06.08.2013, prin adresa nr.5145/18.09.2013, comisia locală l-a invitat pe reclamant la sediul Primăriei Comunei A. pentru a ridica  titlul de proprietate în original, însă nici până în prezent reclamantul nu a dat  curs invitaţiei comisiei locale, observându-se fără echivoc faptul că susţinerile sale din cererea adresată instanţei, ce formează obiectul acestui dosar, în sensul că pârâtul debitor nu a îndeplinit  până în momentul de faţă obligaţia prevăzută în titlul executoriu, sunt cu totul nereale, acesta încercând astfel să inducă instanţa în eroare.

De altfel, a învederat pârâtul, respectivele susţineri sunt dovedite cu atât mai mult ca fiind mincinoase, cu cât reclamantul a formulat şi cerere în constatarea nulităţii absolute parţiale a  titlului de proprietate nr.1514994/06.08.2013, cerere ce formează obiectul dosarului nr.4275/317/2013, aflat pe rolul Judecătoriei T-C.

 În drept, pârâtul şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art.205 alin.2 C.pr.civ.

 Au fost ataşate întâmpinării, în copie, următoarele înscrisuri: adresa nr. 884/12.03.2012 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar A., adresa nr. 1816/09.04.2012 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar A., adresa nr. 2806/24.05.2012 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar A., adresa nr. 1971/27.03.2013 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar A., adresa nr.4015/11.07.2013 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar A.,  proces verbal nr.4095/16.07.2013, adresa nr. 4101/16.07.2013 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar A. către Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie G., adresa nr. 5145/18.09.2013 emisă de Primăria comunei A., talon confirmare de primire, sentinţa civilă nr. 1653/26.05.2003 pronunţată de Judecătoria T-C. în dosarul nr. 2843/2003, sentinţa civilă nr. 232/24.01.2012, pronunţată de Judecătoria T-C. în dosarul nr. 4354/317/2011 (filele 13-26).

Pentru primul termen de judecată pârâtul a înaintat la dosar o cerere de suspendare a cauzei, în temeiul art.413 alin.1 pct.1 C.pr.civ., până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare împotriva încheierii nr. 460/2013, ce formează obiectul dosarului nr. 3846/317/2013 (fila 28).

Au fost, de asemenea, ataşate la dosarul cauzei referat întocmit de grefierul de şedinţă, având anexate dovada comunicării încheierii finale de dezînvestire nr. 460/2013 către pârâtul P.I., cererea de apel formulată de P.I. – P.C.A. în dosarul nr. 2167/317/2013, adresa nr. 4101/16.07.2013 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar A. către Oficiul Judeţean de Cadastru, precizarea formulată de P.I. – P.C.A. în dosarul nr. 2167/317/2013, titlul de proprietate nr. 1514994/06.08.2013, adresa nr. 5145/18.09.2013 emisă de Primăria Comunei A., decizia nr. 448/07.10.2013, pronunţată de Tribunalul G. – Secţia I Civilă în dosarul nr. 2167/317/2013 (filele 29-38).

La primul termen de judecată, pentru considerentele ce se regăsesc în cuprinsul încheierii de la acea dată, instanţa a respins cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare împotriva încheierii nr. 460/2013, ce formează obiectul dosarului nr. 3846/317/2013, formulată de pârât prin întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin încheierea nr.460/08.07.2013 pronunţată în dosarul nr.2167/317/2013 (filele 3-5), definitivă prin ea însăşi, Judecătoria T-C. a admis cererea formulată de reclamantul Ş.D.C. şi a obligat pârâtul P.I. - P.C.A., judeţul G., şi în calitate de preşedinte al Comisiei Locale A. de aplicare a Legii 18/1991 la plata în favoarea reclamantului a unei penalităţi de 100 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că obligaţia stabilită în sarcina pârâtului P.I. - P.C.A. şi Preşedintele Comisiei Locale A. de aplicare a Legii 18/1991 - prin sentinţa civilă nr. 232/24.10.2012 nu poate fi dusă la îndeplinire decât de către acesta, în calitatea sa de Preşedinte al Comisiei Locale A. de Aplicare a Legii 18/1991 şi nu de către reclamant, stare de fapt faţă de care a apreciat incidente dispoziţiile art. 905 alin. 1 Cod de procedură civilă, potrivit cărora „dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare”.

Prin cererea dedusă judecăţii reclamantul Ş.D.C. solicită instanţei să stabilească prin încheiere definitivă suma definitivă ce i se datorează lui de către pârât cu titlul de penalităţi, conform încheierii nr.450/08.07.2013 a Judecătoriei T-C, cu motivarea că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută în titlul executoriu, deşi au trecut mai mult de 3 luni de când i-a fost comunicată încheierea de aplicare a penalităţi.

Cererea reclamantului urmează a fi analizată prin prisma dispoziţiilor art.905 alin.4 C.pr.civ., potrivit cărora „dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităţii debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere definitivă, dată cu citarea părţilor”.

În speţă, titlul executoriu este reprezentat de sentinţa civilă nr.232/24.01.2012 pronunţată de Judecătoria T-C. în dosarul nr.4354/317/2011 (filele 24-26), irevocabilă prin nerecurare, iar obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi supusă executării este reprezentată de obligaţia Comisiei Locale A. pentru aplicarea Legii 18/1991 să întocmească şi să înainteze organului judeţean documentaţia premergătoare în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,63 ha, teren agricol validat prin HCJ nr.43/11.11.1991, autor V.N.– moştenitor solicitant B.Ş.I..

Tocmai în vederea executării acestei obligaţii de a face (întocmire şi înaintare documentaţie premergătoare în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,63 ha, teren agricol validat prin HCJ nr.43/11.11.1991, autor V.N.– moştenitor solicitant B.Ş.I.), ca şi măsură de constrângere, a fost obligat Preşedintele Comisiei Locale A. la plata în favoarea reclamantului a unei penalităţi în cuantum de 100 lei pe fiecare zi de întârziere.

Se mai reţine că încheierea nr.460/08.07.2013, prin care a fost instituită obligarea la plata de penalităţi, a fost comunicată pârâtului la data de 29.07.2013 (fila 30 dosar).

De asemenea, din actele dosarului rezultă că documentaţia premergătoare în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,63 ha, autor V.N., a fost înaintată Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară G. în data de 18.07.2013 conform vizei de înregistrare a documentaţiei la această instituţie (fila 19 dosar), ulterior fiind eliberat şi titlul de proprietate nr.1514994/06.08.2013 pentru teren în suprafaţă de 0,6300 ha, defunct V.N.– moşt. B.Ş.I. (filele 34-35).

Rezultă astfel că obligaţia organului local A. pentru a cărei executare silită a fost instituită plata de penalităţi, respectiv întocmire şi înaintare documentaţie premergătoare în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,63 ha, teren agricol validat prin HCJ nr.43/11.11.1991, autor V.N.– moştenitor solicitant B.Ş.I., a fost îndeplinită la data de 18.07.2013, chiar mai înainte de a fi comunicată pârâtului debitor Preşedintele Comisiei Locale încheierea de aplicare a penalităţii.

Din analiza disp. art.905 alin.4 C.pr.civ. rezultă că, pentru a fi primită cererea creditorului de a se stabili suma definitivă ce i se datorează cu titlul de penalitate, se impune, ca şi condiţie de admisibilitate, ca debitorul să nu execute obligaţia prevăzută în titlul executoriu în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităţii. Aceasta, întrucât aplicarea de penalităţi este concepută ca şi mijloc de constrângere a debitorului obligat la un fapt personal pentru a-şi aduce la îndeplinire obligaţia, şi nu ca modalitate de despăgubire a creditorului.

În speţă, este evident că obligaţia pentru a cărei executare s-au aplicat penalităţi a fost executată chiar mai înainte de a începe să curgă termenul prevăzut de disp. art. 905 alin.4 C.pr.civ., astfel încât cererea creditorului Ş.D.C. urmează a fi respinsă.

Susţinerile creditorului reclamant, în sensul că nu se poate vorbi despre o executare a obligaţiei, întrucât nu s-au respectat amplasamentul, categoria de folosinţă sau defalcarea în intravilan-extravilan a terenurilor reconstituite, nu pot fi analizate de către instanţa de executare în procedura prevăzută de art.905 alin.4 C.pr.civ. În măsura în care actele emise de organul local A. nu au fost întocmite cu respectarea procedurii speciale prevăzute de legile fondului funciar, reclamantul Ş.D.C. are deschise căi procedurale specifice pentru a obţine anularea actelor pretins nelegale şi eliberarea unor acte în concordanţă cu validarea dreptului de proprietate şi cu dispoziţiile legale în materie, precum şi pentru a obţine repararea eventualelor prejudicii cauzate. Se impune această concluzie cu atât mai mult cu cât, până la o eventuală anulare a actelor emise, este evident că organul local nu ar mai putea proceda la întocmirea şi înaintarea unei noi documentaţii.

Pentru toate considerentele expuse, instanţa va respinge cererea de faţă.

Având în vedere disp. art.453 alin.1 C.pr.civ., reţinând că în cauză culpa procesuală revine reclamantului, instanţa va respinge cererea acestuia de acordare a cheltuielilor de  judecată.

De asemenea, instanţa va lua act că pârâtul nu solicită cheltuieli de judecată.

Văzând şi disp. art.650 alin.3 C.pr.civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge cererea formulată de reclamantul Ş.D.C., domiciliat în T.-J., str. Lt. Col. D.P., nr. 14, bl. 14, sc. l, ap. 2, judeţul G., în contradictoriu cu pârâtul P.I., P.C.A., judeţul G., în calitate de Preşedinte al Comisiei Locale A. de Aplicare a Legii  18/1991, citat la Primăria comunei A., judeţul G..

Respinge cererea reclamantului  de acordare a cheltuielilor de judecată.

Ia act că pârâtul nu solicită cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria T-C.

Pronunţată în şedinţa publică din 14.01.2014.

Preşedinte,

L.M.P.

Grefier,

E.I.

Domenii speta