Talharie

Sentinţă penală 198 din 24.02.2009


Prin rechizitoriul nr…. din ….. al Parchetului …… s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor ……, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.b şi alin.21 lit. a, c C.pen., de tâlhărie. În cazul inculpatului ….. s-a reţinut circumstanţa agravantă prevăzută de art.75 lit.c C.pen. iar în cazul inculpatului …… s-a reţinut incidenţa art.99 şi urm. C.pen., privind starea de minoritate.

În fapt, s-a reţinut că în seara zilei de ….., pe fondul consumului de băuturi alcoolice, cei doi inculpaţi au hotărât să pătrundă în locuinţa părţii vătămate …., pentru a sustrage bani sau alte bunuri, ştiind că respectivul este în vârstă şi locuieşte singur. În realizarea acestei hotărâri, cei doi au escaladat gardul ce împrejmuia curtea părţii vătămate apoi au descuiat lacătul de la uşa casei cu ajutorul unei chei potrivite şi după ce au pătruns în casă au deconectat locuinţa de la reţeaua de curent, prin deşurubarea buşoanelor tabloului electric. Ulterior, inculpaţii au văzut că partea vătămată se află într-o altă cameră, uitându-se la televizor, şi cu ajutorul unui hârleţ au încercat să forţeze uşa de acces în respectiva cameră. În acest scop, inculpatul …… a spart geamul respectivei uşi iar celălalt inculpat a introdus mâna prin geamul spart şi a descuiat uşa din interior. În acest timp, partea vătămată a încercat să riposteze, strigând după ajutor şi înarmându-se cu o toporişcă. Inculpatul …. a lovit însă partea vătămată, prin geamul spart, cu grinda cu care spărsese geamul, în zona capului şi a toracelui, deposedând partea vătămată de toporişcă şi imobilizându-l. Inculpaţii au cerut părţii vătămate să le dea banii pe care îi are în casă, partea vătămată conducându-i într-o altă cameră, unde avea suma de ….de lei, bani pe care inculpaţii i-au luat.

Pe rolul acestei instanţe s-a format dosarul nr…..din ….

Instanţa a procedat la luarea declaraţiilor celor doi inculpaţi, în prezenţa avocaţilor desemnaţi din oficiu, declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la filele… De asemenea, întrucât, prezent personal, în faţa instanţei persoana vătămată ….. a precizat că nu doreşte să participe în proces nici ca parte civilă, nici ca parte vătămată, instanţa a procedat la audierea acestuia în calitate de martor, declaraţia sa fiind consemnată şi ataşată la fila …. Întrucât inculpatul …. este minor, în cauză a fost efectuat un referat de evaluare de către Serviciul de Probaţiune . ….., referat ce a fost ataşat la filele …..

La termenul de judecată din …., atât reprezentantul Ministerului Public cât şi avocaţii din oficiu ai inculpaţilor au precizat că renunţă la audierea martorului lipsă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că atât situaţia de fapt cât şi încadrarea juridică reţinute prin rechizitoriu, sunt confirmate de probele administrate în cauză. Astfel, din aceste probe rezultă că în noaptea de …. în jurul orelor …. după ce au consumat băuturi alcoolice la un bar din localitatea …., cei doi inculpaţi s-au hotărât să meargă la domiciliul părţii vătămate …… pentru a-i  sustrage bani. Inculpaţii au luat această hotărâre întrucât ştiau că partea vătămată locuieşte singur. În realizarea acestei hotărâri, după ce iniţial au fost la domiciliul lui …, cei doi inculpaţi s-au deplasat la locuinţa părţii vătămate şi au intrat în curtea acestuia sărind gardul. Ulterior, inculpaţii au intrat în casă descuind uşa de acces cu ajutorul unei chei potrivite. După ce au pătruns în casă, inculpaţii au scos din funcţiune tabloul electric, lăsând imobilul pe întuneric prin deşurubarea buşoanelor pentru lumină. După aceea, inculpaţii au încercat să pătrundă într-o altă încăpere, unde ştiau că se află partea vătămată, în respectiva cameră funcţionând televizorul. În acest scop, inculpatul …. a luat o grindă de lemn cu care a spart geamul de la uşa respectivei camere, iar inculpatul …. a introdus mâna prin locul creat prin spargerea geamului şi a descuiat uşa din interior. Deşi partea vătămată le-a cerut inculpaţilor să plece şi a strigat după ajutor, încercând totodată să se apere cu ajutorul unei toporişti,  inculpaţii şi-au continuat activitatea infracţională, inculpatul ….. lovind partea vătămată cu grinda, prin geamul spart, în zona bărbiei şi a pieptului, lovituri în urma căreia partea vătămată a suferit mai multe leziuni ce au necesitat pentru vindecare  …. zile de îngrijiri medicale, potrivit raportului medico-legal ataşat la filele …..din dosarul de urmărire penală.

Din cauza acestor lovituri partea vătămată s-a dezechilibrat, fiind dezarmat şi imobilizat de către inculpaţi, care au cerut să le spună unde ţine banii. Din cauza situaţiei în care se afla, partea vătămată i-a condus pe inculpaţi în cealaltă cameră unde avea, într-un borcan, suma de …de lei, bani pe care i-a dat inculpaţilor. Înainte de a pleca din casa părţii vătămate, fiecare dintre inculpaţi au mai căutat alţi bani, în camera unde se afla iniţial partea vătămată, timp în care acesta din urmă era păzit, pe prispa casei, de celălalt inculpat.

Situaţia de fapt descrisă anterior rezultă din coroborarea propriilor declaraţii ale inculpaţilor, date atât în cursul urmăririi penale cât şi al judecăţii, prin care aceştia au  recunoscut săvârşirea faptei, cu declaraţiile date de către partea vătămată, atât în cursul urmăririi penale cât şi al judecăţii, inclusiv în calitate de martor, cât şi cu raportul de constatare tehnico ştiinţifică, din care rezultă că urma papilară ridicată de către organele de poliţie cu ocazia cercetării la faţa locului, de pe uşa de acces în bucătărie, a fost creată de impresiunile digito-palmare ale inculpatului …...

Prin urmare, fapta celor doi inculpaţi de a deposeda partea vătămată de o sumă de bani, prin folosirea de violenţe fizice în acest scop, după ce inculpaţii pătrunseseră în locuinţa părţii vătămate, prin forţarea uşii de acces, faptă săvârşită în timpul nopţii, a fost probată şi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.21 lit. a, c C.pen., urmând să atragă răspunderea penală a celor doi inculpaţi.

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate celor doi inculpaţi instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art.72 C.pen., precum şi scopurile generale ale pedepsei, prevăzute de art.52 C.pen., toate aceste elemente trebuind raportate la împrejurările concrete în care inculpaţii au săvârşit fapta precum şi la persoana inculpaţilor.

Relativ la inculpatul ……., este incidentă atât circumstanţa agravantă prevăzută de art.75 lit. c C.pen., întrucât acesta a ştiut că celălalt inculpat este minor, fapt ce rezultă chiar din propria declaraţie dată în faţa instanţei, cât şi circumstanţa atenuantă prevăzută de art.74 lit. a C.pen., deoarece inculpatul se află la primul conflict cu legea penală. În această situaţie, devin incidente dispoziţiile art.80 alin.2 C.pen., instanţa apreciind că se impune aplicarea unei pedepse de 7 ani închisoare, adică exact minimul prevăzut de lege pentru această infracţiune. În opinia instanţei, aplicarea unei pedepse sub minimul special nu ar fi justificată în prezenta cauză întrucât singurul argument în acest sens l-ar constitui faptul că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, argument care însă este anulat de gravitatea deosebită a faptei săvârşită de către inculpat, gravitate care constă în modul concret în care inculpatul a săvârşit fapta. În acest sens, trebuie observat că ambii inculpaţi au premeditat săvârşirea acestei fapte, alegând să pătrundă în casa părţii vătămate tocmai pentru că ştiau că acesta este singur şi nu s-ar putea apăra, iar apoi au pătruns în casa părţii vătămate, deşi ştiau că acesta este acasă şi deşi le ceruse să plece, neavând nici o reţinere în a săvârşi fapta şi a agresa partea vătămată în propria lui casă, chiar şi după ce acesta a încercat să se apere cu ajutorul unei toporişte.

Toate aceste elemente relevă o periculozitate şi o determinare infracţională deosebite, care pun în umbră lipsa de antecedente penale a inculpatului şi justifică aplicarea unei pedepse de 7 ani închisoare, pedeapsă care oricum reprezintă minimul pentru această infracţiune.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul ……, instanţa apreciază că nu poate fi reţinută nici o circumstanţă atenuantă  întrucât minorul nu se afla la momentul săvârşirii faptei la primul conflict cu legea penală, iar recunoaşterea faptei este, ca şi în cazul celuilalt inculpat, lipsită de orice semnificaţie şi are caracter formal, fiind determinată doar de situaţia procesuală iar nu de conştientizarea gravităţii faptei comise. De aceea, instanţa apreciază că inculpatului ……. trebuie să i se aplice pedeapsa cu închisoarea de 3 ani şi 6 luni, cu executarea în regim de detenţie.

În acest sens, deşi inculpatul este minor trebuie observat că fapta sa prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social şi relevă o periculozitate foarte ridicată a inculpatului. Astfel, inculpatul nu a avut nici o ezitare să săvârşească fapta ce formează obiectul acestei cauze într-un moment în care ştia că este cercetat penal într-un alt dosar,  pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt (dosar nr. ……), ceea ce determină convingerea instanţei că aplicarea doar a unei măsuri educative sau a unei pedepse cu suspendare ar fi total lipsită de eficienţă şi nu ar face decât să constituie o încurajare pentru inculpat să persevereze în activitatea infracţională. În aceeaşi ordine de idei, nu este de neglijat nici faptul că inculpatul şi-a lărgit într-un timp foarte scurt sfera activităţilor infracţionale, trecând de la infracţiuni ce vizau exclusiv patrimoniul, la infracţiuni complexe, cum este tâlhăria, prin care se aduce atingere atât patrimoniului cât şi persoanei.

Mai mult decât atât, şi în cazul inculpatului minor sunt valabile consideraţiile făcute în privinţa inculpatului ……., relativ la modul concret în care cei doi inculpaţi au transpus în fapt hotărârea infracţională. Astfel, trebuie observat că inculpatul minor este cel care  a propus ca inculpaţii să meargă la domiciliul părţii vătămate deoarece acesta este singur şi tot el este cel care a spart geamul de la uşa de acces în camera unde se afla partea vătămată şi care a lovit partea vătămată, contribuţia sa la săvârşirea faptei fiind, din punct de vedere al exercitării violenţelor asupra părţii vătămate, superioară contribuţiei celuilalt inculpat. Nu este de neglijat nici împrejurarea că atât acest inculpat cât şi celălalt au plănuit în detaliu fapta, mizând pe frica pe care au produs-o părţii vătămate atunci când au debranşat imobilul de la curent electric şi au pătruns cu forţa în camera în care partea vătămată locuia.

Faptul că inculpaţii au ignorat prezenţa părţii vătămate şi au continuat săvârşirea faptei în ciuda opoziţiei acestuia, pune într-o lumină aparte personalitatea ambilor inculpaţi, aceştia nefiind interesaţi de consecinţele foarte grave pe care fapta le-ar fi putut avea dacă partea vătămată ar fi opus mai multă rezistenţă.

Mai trebuie precizat, tot sub aspectul individualizării pedepselor, că nu are nici o relevanţă faptul că prejudiciul creat a fost foarte mic şi ulterior recuperat, această împrejurare fiind rodul unei pure întâmplări, deoarece inculpaţii au găsit doar această sumă. Faptul că nu ar fi ezitat să sustragă o sumă mai mare, dacă ar fi găsit-o, rezultă dincolo de orice îndoială din faptul că ambii inculpaţi au mai căutat prin casa părţii vătămate alte sume de bani înainte de  a pleca.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă,  instanţa urmând să ia act de acest aspect.

Având în vedere aceste considerente, instanţa urmează să