Furt calificat, art. 208,209 Cod penal

Sentinţă penală 101 din 24.03.2011


Obiect: furt calificat, art. 208,209 Cod penal

SENTINŢA PENALĂ Nr. 101/24.03.2011

Prin rechizitoriul înregistrat la această instanţă, Parchetul de pe lângă Judecătorie a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului X., cu datele de stare civilă din dispozitiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, prev. de art. 208-209 alin. 1 lit. e şi g Cod penal, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002R şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu nr. fals de înmatriculare, prev. de art. 85 alin. 2 din OUG nr. 195/2002R, totul cu aplicare a art. 33 lit. a Cod penal.

S-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că la data de 28.10.2010, inculpatul a sustras într-un loc public din T. autoturismul BMW 525 D cu nr. de înmatriculare NT.XX.XXX de la Y., după care a condus autoturismul respectiv spre municipiul B. şi ulterior pe raza acestei localităţi, deşi cunoştea că dreptul de a conduce îi fusese suspendat şi folosind numere de înmatriculare false, de Germania.

La termenul de judecată de astăzi, a fost introdusă în cauză ca parte vătămată SC „A.” SRL T., reprezentată de Y., proprietara autoturismului sustras, conform înscrisului – fila 16 din dosar, care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 15.400 euro, c/val. de achiziţie a autoturismului.

Prin declaraţia dată în instanţă, inculpatul a declarat că înţelege să apeleze la procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, sens în care a recunoscut şi regretat fapta comisă; de asemenea, a fost de acord să despăgubească pe partea vătămată, aşa cum aceasta s-a constituit parte civilă în cauză.

Din actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, instanţa reţine următoarele :

La data de 28.10.2010, organele de poliţie au fost sesizate de către A.A. din T. cu privire la faptul că i-a fost sustras autoturismul BMW 525 D cu nr. NT.XX.XXX de către o persoană necunoscută.

A.A., fiul lui Y., a postat un anunţ pe internet prin care oferea spre vânzare autoturismul BMW 525 D cu nr. NT.XX.XXX, de culoare neagră. La data de 27.10.2010 a fost contactat telefonic de către o persoană cu numele A., care a cerut mai multe informaţii cu privire la autoturism şi a afirmat că este din Bucureşti. Cei doi au convenit să se întâlnească în T. a doua zi, 28.10.2010. La această dată, în jurul orei 19.00, A.A., însoţit de tatăl său, Y. s-a întâlnit în zona autogării cu respectiva persoană, şi au plecat la locuinţa lor, pentru a prezenta potenţialului cumpărător autoturismul. A.A. a căzut de acord cu acea persoană să facă o probă a autoturismului, astfel încât au mers cu el prin oraş, oprindu-se în cele din urmă în zona Bisericii. Persoana care a pretins că doreşte să cumpere autoturismul i-a spus lui A.A. că vrea să audă motorul atunci când este turat, astfel încât acesta s-a urcat la volan şi a accelerat, iar apoi a coborât; în acel moment, persoana necunoscută s-a urcat rapid în autoturism şi a demarat, A.A. neavând timp să reacţioneze în vreun fel. El a sunat imediat la 112 şi a anunţat că i-a fost sustras autoturismul de către acel pretins cumpărător necunoscut.

Y. a declarat că deţine un autoturism BMW 525 D, care este înregistrat pe firma sa, SC A. SRL, iar fiul său, A.A., a postat un anunţ pe internet cu ceva timp înainte cu scopul de a vinde acest autoturism. La data de 28.10.2010, Y. împreună cu fiul său A.A. s-au întâlnit în zona autogării T. cu o persoană care şi-a exprimat interesul pentru acel autoturism şi care discutase anterior cu A.A. la telefon în acest sens. Toţi trei au mers la locuinţa lui Y. pentru prezentarea autoturismului către posibilul cumpărător. A.A. a scos autoturismul din curte şi a convenit cu persoana necunoscută să facă o probă, plecând cu autoturismul, la volan urcându-se acea persoană. După scurt timp, Y. a fost sunat de către fiul său, A.A., care i-a spus că persoana respectivă a fugit cu autoturismul, motiv pentru care au fost anunţate organele de poliţie.

În urma cercetărilor, a fost identificat cel care a sustras autoturismul BMW 525 D cu nr. NT.XX.XXX la data de 28.10.2010, în persoana inculpatului X., din municipiul B..

S-a procedat la efectuarea unei recunoaşteri din grup, ocazie cu care atât A.A. cât şi Y. l-au indicat pe X. ca fiind persoana care s-a întâlnit cu ei la data de 28.10.2010, pretinzând că vrea să cumpere autoturismul BMW, care a plecat cu A.A. pentru a face o probă autoturismului şi care a fugit cu autoturismul profitând de neatenţia lui A.A.. Faptul recunoaşterii lui X. ca autorul sustragerii autoturismului BMW reiese din procesul verbal şi planşa fotografică întocmite în această împrejurare.

În declaraţiile din momentele imediat ulterioare identificării sale, inculpatul X. a arătat că nu cunoaşte nimic cu privire la sustragerea autoturismului BMW 525 D cu nr. NT.XX.XXX, la data de 28.10.2010, din T., de la A.A.. El a susţinut că nu îi cunoaşte pe A.A. şi pe Y., că nu a fost niciodată în T. şi că nu se află în posesia unui autoturism marca BMW. De asemenea, el a mai declarat că permisul său de conducere este suspendat de trei luni şi de atunci nu a mai condus nici un autoturism şi că nu a vorbit niciodată ia telefon cu A.A..

În urma autorizaţiei de percheziţie din data de 16.11.2010 a Judecătoriei, s-a procedat la efectuarea unei percheziţii la domiciliul inculpatului X., în urma căreia a fost ridicat un telefon mobil. S-a stabilit că pe acest telefon au fost folosite la datele 27.10.2010 şi 28.10.2010 cartele prepay cu nr. 07xxxxxxxx şi 07yyyyyyyy, fiind efectuate :

- 3 apeluri de pe nr. de apel 07yyyyyyyy cu nr. de apel 0742xxxxxx, aparţinând lui A.A., la data de 27.10.2010

- 2 apeluri de pe cartela cu nr. 07xxxxxxxx cu nr. de apel 0742xxxxxx, aparţinând lui A.A., la data de 28.10.2010

- 3 apeluri de pe numărul de apel 07xxxxxxxx cu nr. de apel 0742xxxxxx aparţinând lui A.A., la data de 28.10.2010.

În declaraţia sa din data de 17.11.2010, martorul W. a arătat că l-a văzut, cu aproximativ două săptămâni în urmă faţă de acest moment, pe X. la volanul unui autoturism BMW seria 5 de culoare neagră, care avea numere de înmatriculare de Germania. Martorul a mai declarat că l-a văzut pe X. de trei ori, în curs de o săptămână, la volanul acelui autoturism iar numerele de înmatriculare germane l-au făcut să se îndoiască de autenticitatea lor, întrucât erau îndoite şi uzate.

Martorul D.C. a declarat că, într-o zi, X. a spus că va merge în Germania să cumpere un autoturism, iar a doua zi l-a văzut pe acesta cu un BMW 525 de culoare neagră, cu numere de Germania. Ulterior, martorul 1-a întrebat pe inculpat de unde are autoturismul, iar acesta i-a spus că a aflat despre el de pe internet, că a mers la T. cu pretextul că doreşte să îl cumpere şi a plecat cu autoturismul lăsându-l pe păgubaş în stradă, recunoscând astfel săvârşirea furtului.

Martorul I.F. a declarat că, la sfârşitul lunii octombrie 2010, X. i-a spus că va merge în Germania să cumpere un autoturism iar a doua zi a apărut la volanul unui BMW model 525, de culoare neagră, cu numere de Germania. X. i-a plimbat cu acest autoturism pe martor şi pe verişoara acestuia în mai multe zile, fiind urmăriţi de poliţie, ocazie cu care inculpatul a ascuns autoturismul între blocuri.

Martorul WW. a declarat că l-a văzut pe inculpat conducând în B. un autoturism BMW seria 5, de culoare neagră, cu numere de înmatriculare de Germania. Într-una din zile, în timp ce se afla şi ea în autoturismul respectiv cu inculpatul, au fost urmăriţi de poliţie în B., ulterior X. povestindu-i că a furat autoturismul BMW. Astfel, a aflat despre autoturism de pe internet, a mers şi s-a întâlnit cu vânzătorul iar în momentul când făceau proba autoturismului, a plecat cu acesta, lăsându-l pe vânzător în stradă.

Inculpatul X. a revenit în declaraţiile sale ulterior şi a arătat că, la data de 28.10.2010, a venit la T. pentru a cumpăra un autoturism BMW 525 de la o persoană, în urma unui anunţ postat pe internet. în prealabil, a vorbit la telefon cu vânzătorul cu o zi înainte şi au stabilit să se întâlnească în T.. Inculpatul s-a întâlnit în zona autogării din această localitate cu tânărul cu care vorbise la telefon, acesta fiind însoţit de tatăl său şi au mers cu toţii la locuinţa vânzătorului. Tânărul a scos autoturismul din curte şi a plecat cu inculpatul, care s-a urcat la volan, pentru a face unele teste. La un moment dat, inculpatul a plecat cu autoturismul şi a mers cu el la B., fără a mai discuta cu tânărul. Inculpatul a mai declarat că a condus autoturismul BMW sustras de la A.A. timp de o săptămână în B., folosind numărul de înmatriculare original - NT.XX.XXX şi că le-ar fi spus iui D.C. şi I.F. că autoturismul este furat din T.. Inculpatul susţine că a încredinţat autoturismul către D.C. şi I.F. pentru ca aceştia să îl ducă la T., dându-le pentru aceasta suma de 100 de euro şi că ei i-ar fi spus că au lăsat autoturismul în această localitate.

X. a mai declarat că nu ştie unde se află în prezent autoturismul sustras şi că recunoaşte că nu avea dreptul de a conduce un autoturism pe drumurile publice întrucât avea permisul suspendat. Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul a mai declarat că recunoaşte că a folosit numere de înmatriculare false, de Germania şi că este de acord cu despăgubirea proprietarului autoturismului.

În ceea ce priveşte săvârşirea de către inculpatul X. a infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendat, aceasta rezultă din coroborarea declaraţiilor sale şi ale martorilor audiaţi în cauză cu adresa Instituţiei Prefectului Judeţului B. - Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi înmatricularea Vehiculelor din data de 30.11.2010.

În ceea ce priveşte săvârşirea de către inculpatul X. a infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, aceasta rezultă din coroborarea declaraţiilor martorilor F.A., D.C., I.F. şi WW. cu declaraţia inculpatului dată cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale, astfel cum au fost descrise mai sus, instanţa reţine că inculpatul X. se face vinovat de săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu.

Întrucât prin declaraţia dată în instanţă, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanţa va face aplicaţia art. 3701 alin. 7 Cod procedură penală şi va dispune reducerea cu o treime a limitelor pedepselor pentru infracţiunile puse în sarcina inculpatului.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanţa va avea în vedere în primul rând gradul de pericol social al infracţiunilor, în special al infracţiunii de furt calificat, circumstanţele concrete în care acestea au fost comise.

Instanţa reţine că prin modalitatea în care a acţionat, inculpatul a dat dovadă că prezintă un pericol social sporit faţă de valorile sociale ocrotite de legea penală. Astfel, acesta şi-a premeditat fapta şi a indus în eroare pe partea vătămată, prezentându-se iniţial ca fiind din Bucureşti şi interesat să cumpere autoturismul, ca apoi, cerând să testeze maşina, să plece cu acest autoturism în municipiul B., unde cu greu şi în urma unui probatoriu complex a fost depistat de organele de cercetare penală.

Nu în ultimul rând trebuie precizat că inculpatul, deşi în instanţă a recunoscut fapta, a prezentat un scenariu conform căruia a abandonat autoturismul sustras în municipiul F., autoturism care nici până în prezent însă nu a fost depistat de organele de poliţie, pentru a face plauzibilă varianta prezentată cu nonşalanţă în faţa instanţei de judecată de inculpat şi pentru a conduce la o despăgubire echitabilă a părţii vătămate, deposedată de un bun de o valoare considerabilă.

Fără a face referire la dosarele în care inculpatul este cercetat pentru alte fapte penale, cauze în care beneficiază de prezumţia de vinovăţie, instanţa reţine că acesta a zădărnicit aflarea adevărului, fiind descoperit doar după un probatoriu amplu : interceptări telefonice, recunoaşteri în grup, percheziţii ş.a., fiind luate şi măsuri preventive (arestare preventivă, obligaţia de a nu părăsi localitatea).

Modul şi împrejurările în care inculpatul a săvârşit faptele nu pot fi ignorate, iar atitudinea sa în faţa instanţei de judecată nu poate justifica în mod automat aplicarea unor circumstanţe atenuante, lipsite de valoare concretă în contextul modalităţii de săvârşire a infracţiunilor, modalitate care denotă că inculpatul prezintă un pericol social major în societate.

Inculpatul nu a întreprins niciun fel de demers pentru a da dovadă că măcar încearcă să despăgubească pe partea vătămată.

Faţă de aceste criterii, se reţine că scopul educativ şi preventiv al pedepsei, reinserţia socială a inculpatului, nu pot fi realizate decât prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în regim de detenţie, într-un cuantum care să convingă că, în realizarea funcţiei sociale, sancţiunea aplicată este efectivă şi proporţională.

Instanţa reţine că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 17.11.2010 – 22.11.2010, urmând ca, în baza art. 88 Cod penal, să deducă această prevenţie din pedeapsa aplicată.

În baza art. 14, art. 346 Cod procedură penală, coroborate cu art. 998 Cod civil, inculpatul va fi obligat să despăgubească pe partea vătămată cu c/val. autoturismului sustras, prejudiciul fiind cert, necontestat de inculpat.

În baza art. 191 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.