Contestatie la executare

SENTINŢĂ CIVILĂ NR. 699/11.04.2014

Obiect: „contestaţie la executare

Contestatoarea afirmă că cele aceste două construcţii, în regim D+P+10E şi în regim D+P+4E, nu sunt finalizate, astfel încât în mod nelegal intimata … a emis împotriva … Titlul executoriu nr. ……. pentru suma de 208266 lei datorată cu titlu de obligaţie fiscală, reprezentând impozit pe clădiri, taxă pe teren intravilan şi accesorii pentru cele două imobile aflate în curs de edificare.

De asemenea, se mai arată că în cuprinsul titlului executoriu contestat nu se menţionează titlul de creanţă pus în executare silită, motiv pentru care acesta este lovit de nulitate absolută conform disp. art. 46 din Codul de procedură fiscală.

Din cuprinsul titlului executoriu …… contestat (f.104) rezultă că debitul de 208366 lei este compus din suma de 178615 lei reprezentând impozit pe clădiri şi suma de 470 lei reprezentând taxa pe teren intravilan, menţionându-se expres în acest act de executare împrejurarea că documentul prin care s-a stabilit sau individualizat suma de plată este declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului pe clădiri nr. ……...

Verificând documentaţia depusă de intimată, instanţa a constatat că la fila 136 din dosar – vol. I se regăseşte în copie certificată declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului pe clădiri nr. …….., completată şi ştampilată de intimata SC …SRL, cu menţiunea „constr. apartam. Vacanţă… z. …”, valoarea de înregistrare declarată fiind de 9404049,37 lei.

În consecinţă, stabilirea şi calcularea debitului evidenţiat prin titlul executoriu contestat pentru clădirile deţinute în proprietate a fost efectuată la solicitarea intimatei SC I SRL, în baza declaraţiei efectuate de aceasta şi nu din oficiu, fără nici un temei, de către intimata …, motiv pentru care această criticile contestatoarei vor fi respinse ca neîntemeiate.

Mai arată contestatoarea că imobilele – construcţii impozitate se află numai în proporţie de 20% pe terenul sechestrat de mun. Mangalia iar restul de 80% se află pe terenul învecinat având nr. cadastral 195/2.

Astfel, contestatoarea pretinde că executarea silită are ca obiect imobilul compus din teren în suprafaţă de 1050 mp având nr. cadastral ……… şi două construcţii, în regim D+P+10E şi în regim D+P+4E; or acestea se află doar în proporţie de aproximativ 20% pe terenul supus executării silite, restul fiind situat pe terenul vecin având nr. cadastral 195/2, aflat în proprietatea lui PVR, motiv pentru care partea din cele două imobile aferentă acestui din urmă teren ar reveni prin accesiune proprietarului PVR, conform art. 577 alin. 1 C.civ.

Această critică este neîntemeiată şi va fi respinsă întrucât, potrivit Convenţiei autentificate sub nr. ……. la BNP … ş.a., depusă chiar de contestatoare (f.77),  rezultă fără dubiu că numitul PVR a constituit cu titlu gratuit un drept de superficie asupra terenului în suprafaţă de 2100,23 mp situat în mun. Mangalia – Neptun, zona Calul Bălan, în favoarea SC I SRL, consemnându-se că pe acest teren se află în curs de edificare un imobil de apartamente de vacanţă D+P+10E, conform Autorizaţiei de construire nr. 537/17.12.2007, emisă de Primăria mun.Mangalia, jud. Constanţa; se mai arată, de asemenea, că acest drept de superficie se constituie pe toată durata existenţei viitoarei construcţii.

Prin urmare, în aceste condiţii, nu sunt îndeplinite condiţiile accesiunii prevăzute nici de art. 577 alin. 1 C.civ. şi nici de art. 492 Cod civil vechi, întrucât prin convenţia de constituire a dreptului de superficie s-a recunoscut de către toate părţile semnatare împrejurarea că proprietara clădirii este SC I SRL conform autorizaţiei emise şi, pe de altă parte, prin acordarea dreptului de superficie în mod gratuit, pe toată durata de existenţă a clădirii, proprietarul terenului şi-a asumat în mod conştient toate riscurile aferente, printre care şi acela al înstrăinării clădirii sau al executării sale silite.  Pe de altă parte, instanţa constată că nici PVR şi nici intimata SC I SRL nu au formulat apărări în cauză, nu au intervenit în nici un mod pentru a-şi proteja bunurile imobile şi nu administrat probe care să conducă spre situaţia de fapt pretinsă de contestatoare.

Un alt argument invocat de contestatoare este incertitudinea creanţei pusă în executare, respectiv neconcordanţa dintre suma pusă în executare şi suma prevăzută în Titlul executoriu; astfel, se susţine că, deşi titlul executoriu contestat a fost emis pentru suma de 208366 lei, în cuprinsul Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii, aceeaşi obligaţie fiscală ajunge la suma de 393537 lei, fără a exista o justificare, fără a se emite un nou titlu care să indice sursa acestei majorări.

Având la dispoziţie întregul dosar de executare ……., instanţa constată că într-adevăr Titlul executoriu nr. …….. a fost emis pentru recuperarea sumei de 207821 lei reprezentând impozit pe clădiri şi 545 lei reprezentând taxă pe teren intravilan de la debitoarea intimată SC I SRL; cu toate acestea, pe întreg parcursul executării silite, valoarea creanţei puse în executare de Mun. Mangalia nu s-a modificat şi în niciunul din actele dosarului de executare ……, depus de către intimata mun. Mangalia, nu se regăseşte Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii pentru suma de 393537 lei.

Astfel, în Procesul – verbal de licitaţie din data de …… (f.453) valoarea creanţei ce se doreşte a se recupera este aceeaşi, de 208436 lei, fiind neschimbată faţă de cea cuprinsă în titlul executoriu contestat. Studiind de asemenea Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. …… (f.110), instanţa constată că pe aceasta nu este inserat numărul dosarului de executare silită …….., astfel încât acest act emis de intimată nu este de natură a crea dubii în ce priveşte certitudinea creanţei executate silit de intimată în acest dosar, aşa cum pretinde contestatoarea, din moment ce, pe parcursul executării silite, valoarea creanţei nu a suferit modificări.

În ce priveşte lipsa intabulării clădirilor în cartea funciară, ceea ce ar împiedica transmiterea dreptului de proprietate către adjudecatar şi imposibilitatea adjudecatarului de a-şi înscrie drepturile în cartea funciară, instanţa apreciază că aceste aspecte vizează acte de executare silită care nici nu au fost încă emise, nefiind finalizată executarea silită, motiv pentru care le va respinge ca neîntemeiate.

Contestatoarea a mai arătat că valorificarea bunurilor debitoarei trebuie să se circumscrie principiului vânzării în condiţii cât mai avantajoase iar executorul fiscal avea obligaţia de a proceda la o prezentare cât mai adecvată a bunurilor, care să permită şi satisfacerea altor creanţe în afara celei fiscale, întrucât valoarea creanţei fiscale este de 208366 lei iar creanţa contestatoarei este de 4100000 euro.

Potrivit art. 158 C.pr.fiscală, „bunurile mobile şi/sau imobile, proprietate a debitorului, pot fi valorificate individual şi/sau în ansamblu dacă organul de executare apreciază că astfel acestea pot fi vândute în condiţii mai avantajoase”; prin urmare, instanţa de judecată nu poate obliga organul de executare fiscal să procedeze într-o altă modalitate decât cea considerată de acesta mai avantajoasă, întrucât legea îi conferă acestuia puterea de apreciere în acest sens şi nu instanţei de judecată sau terţilor creditori.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare.

Domenii speta

Spete similare