Contestaţie la executare.lămurire dispozitiv

Neîntemeiată este şi solicitarea de lămurire a sintagmei „lăsarea în deplină proprietate şi posesie a imobilului” în sensul de a se preciza dacă prin aceasta se înţelege evacuarea debitorului, nefiind necesară o lămurire a dispozitivul titlului executoriu sub aspectul solicitat în condiţiile în care obiectul acţiunii nu l-a reprezentat o acţiune în evacuare – acţiune ex contractu, pusă la îndemâna proprietarului unui imobil pentru redobândirea posesiei asupra acestuia la expirarea locaţiunii sau în situaţia neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare, de către locatar, a obligaţiilor ce izvorăsc dintr-un contract de locaţiune. (sentinţa civilă nr.8643/02.11.2005)

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti în data de 08.09.2005 contestatorul A.Ghe.  a  solicitat instanţei de judecată ca în contradictoriu cu intimatele O.A.M., OM.A., O.C.P. şi N.E. să dispună anularea somaţiei de executare emisă în dosarul nr.601/25.08.2005 al Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „D., I. şi C.” şi a încheierii prin care  s-a încuviinţat executarea silită cu privire la imobilul situat în Bucureşti, str.G.S. nr.30, ap.3, sector 2, pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr.10.318/2005, precum  şi  suspendarea executării silite până  la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei având ca obiect lămurirea titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr.3887/12.06.2003  pronunţată în dosarul nr.10.520/2002 al Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti.

În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art.399 – art.404  din Codul de procedură civilă contestatorul arată că în data de 25.08.2005 a fost somat ca în termen de 5 zile să aducă la îndeplinire dispoziţiile  sentinţei civile nr.3887/12.06.2003 a Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti, în sensul predării silite a imobilului situat în Bucureşti, str. G.S. nr.30, ap.3, sector 2, proprietatea sa potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.3028/09.06.1997 încheiat cu S.C.Foişor S.A., contract opozabil erga omnes şi care nu a fost desfiinţat.

Susţine contestatorul că în această situaţie imobilul are doi proprietari iar titlul executoriu invocat de creditori nu poate fi pus în executare până nu se va lămuri înţelesul acestuia în sensul de a se preciza dacă proprietarul neposesor poate sau nu să oblige un proprietar posesor să-i lase imobilul în deplină proprietate şi posesie, precum şi dacă prin sintagma „lăsarea în deplină proprietate şi posesie” trebuie înţeleasă evacuarea sa.

Susţine şi că, prin hotărârea judecătorească ce se execută, a fost expropriat, nefiindu-i respectat dreptul de proprietate întrucât atât el cât şi familia sa sunt obligaţi să predea silit imobilul asupra căruia au un drept de proprietate, titlul lor fiind opozabil erga omnes.

S-au depus la dosar, în copie certificată conform dispoziţiilor art.112 alin.(2)  din Codul de procedură civilă: somaţia nr.601/25.08.2005 emisă de BEJ Asociaţi „D.,I.,C.”, sentinţa civilă nr.3887/12.06.2003 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosar nr.10520/2002, încheierea nr.19.971/10.08.2005 a O.C.P.I. sector 2, contract de vânzare cumpărare cu plata în rate nr.3028/09.06.1997.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 183,00 lei, conform chitanţei nr.1497306/08.09.2005 emisă de C.E.C.- Ag.Victoria şi s-a aplicat timbru judiciar de 53.000 lei. S-a consemnat cauţiunea de 1.000 lei pentru discutarea cererii de suspendare a executării, conform recipisei nr.419/12.09.2005 emisă de CEC-Ag.Victoria.

În conformitate cu dispoziţiile art.403 alin.4  din Codul de procedură civilă,  contestatorul a solicitat suspendarea provizorie a executării silite, cerere respinsă ca neîntemeiată prin încheierea de şedinţă din data de 13.09.2005.

Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 22.09.2005, intimatele au solicitat respingerea ca nemotivată a cererii de anulare a încheierii de încuviinţare a executării silite pronunţate în dosarul nr.10.319/2005 al Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti şi a somaţiei emise în dosarul nr.602/25.08.2005 al BEJ Asociaţi „D.,I.,C.”.

Arată intimatele că dispozitivul hotărârii judecătoreşti ce reprezintă titlul executoriu nu este susceptibil de nici o altă interpretare decât cea conţinută, iar situaţia existenţei a două titluri de proprietate asupra imobilului cu privire la care se solicită predarea a fost lămurită prin decizia civilă nr.332/07.03.2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

Se susţine că, în condiţiile în care procedând la compararea titlurilor, s-a dat preferinţă titlului de proprietate al intimatelor creditoare, titlu provenit de la adevăratul proprietar, nu era necesar ca instanţele de judecată să anuleze în mod expres un act de vânzare-cumpărare care emană de la un neproprietar, respectiv titlul contestatorului.

Anexat întâmpinării s-a depus la dosar copia deciziei civile nr.332/07.03.2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr.3305/2004.

În dovedirea susţinerilor reciproce părţile au solicitat, instanţa încuviinţând, administrarea probelor cu înscrisuri. Totodată s-a dispus ataşarea dosarului de executare nr.1453/CP/2005.

În şedinţa publică de la 28.09.2005, pentru motivele reţinute în încheierea de şedinţă de la acea dată, instanţa de judecată a respins cererea de suspendare a executării ca neîntemeiată.

Potrivit art.399 din Codul de procedură civilă,  orice executare silită se poate contesta de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar motivele invocate de contestator nu pot să se refere la chestiuni de fond care să repună în discuţie o hotărâre rămasă definitivă, deoarece apărările respective au fost sau au putut să fie ridicate în cursul judecăţii de fond sau prin exercitarea căilor legale de atac. Punerea în discuţie în faţa instanţei de executare a validităţii titlului executor ar stinge puterea lucrului judecat.

Singurul caz în care contestatorul poate să facă apărări de fond este acela în care se invocă motive de stingere a obligaţiei, posterioare hotărârii ce se execută, iar nu anterioare acesteia. Acelaşi principiu este aplicabil şi în cadrul unei contestaţii privind înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului ce se execută, instanţa neputând nici în acest caz să cerceteze şi să reţină decât fapte şi împrejurări care sunt ulterioare hotărârii ce se execută, deoarece împrejurările anterioare au fost sau puteau fi invocate la instanţele de fond, apel sau recurs.

Verificând dosarul de executare, instanţa constată că în data de 09.08.2005, la solicitarea creditoarelor O.A.M., O.M.A., O.C.P. şi N.E., s-a încuviinţat executarea silită a debitorilor A.Ghe. şi A.E., prin predarea silită a imobilului situat în Bucureşti, str. G.S. nr.30, ap.3, sector 2, titlul executoriu fiind reprezentat de sentinţa civilă nr.3887/12.06.2003 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr.10.520/2002, definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr.332/07.03.2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr.3305/2004.

La filele 4-5 din sentinţa civilă nr.3887/12.06.2003 ce reprezintă titlul executoriu se răspunde pe larg primei solicitări de lămurire a dispozitivului, menţionându-se şi că „acţiunea în revendicare se poate exercita şi fără a se cere anularea titlului pârâţilor, în urma admiterii acţiunii titlul pârâţilor devenind caduc, lipsit deci de efecte juridice”, acest considerent fiind avut în vedere de instanţa de judecată atunci când, deşi a respins capătul de cerere privind nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.3028/09.06.1997, reţinând buna credinţă a cumpărătorilor, a admis acţiunea în revendicare, obligând pârâţii să lase reclamantelor în deplină proprietate şi posesie apartamentul nr.3 din imobilul situat în Bucureşti, str. G.S. nr.30, sector 2.

„Instanţa apreciază că nu se poate reţine această apărare a pârâţilor, întrucât la compararea titlurilor (…) nu se pune în discuţie buna sau reaua credinţă a subdobânditorului cu titlu oneros al unui bun. La compararea titlurilor se pleacă de la premisa că ambele titluri sunt valabile, urmând a se da câştig de cauză titlului mai bine caracterizat”.

Din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă dacă a fost invocată, în apel ori prin întâmpinarea la recursul formulat de intimate împotriva deciziei civile nr.2137/A/18.11.2003 a Tribunalului Bucureşti, apărarea privind faptul că admiterea acţiunii în revendicare în condiţiile în care nu a fost anulat contractul de vânzare cumpărare ce reprezintă titlul de proprietate al contestatorului reprezintă o „expropriere”, însă, în mod evident, această împrejurare putea fi invocată în căile de atac, constituind o apărare de fond.

Mai mult, din considerentele deciziei civile nr.332/07.03.2005  pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti rezultă că susţinerile din contestaţia la executare privind valabilitatea titlului de proprietate al contestatorului au fost avute în vedere şi de instanţa de recurs, modificarea deciziei civile nr.2137/18.11.2003 a Tribunalului Bucureşti în sensul respingerii apelului declarat împotriva sentinţei civile nr.3887/12.06.2003 fiind dispusă cu motivarea că „nu se poate invoca buna-credinţă a pârâţilor la încheierea contractului de vânzare-cumpărare care este nul absolut conform art.948 Cod civil”. (fila 5 din decizia civilă nr.332/2005 a C.A.B. – fila 44 din dosar) Pe cale de consecinţă, contestaţia la executare sub acest aspect este neîntemeiată.

Neîntemeiată este şi solicitarea de lămurire a sintagmei „lăsarea în deplină proprietate şi posesie a imobilului” în sensul de a se preciza dacă prin aceasta se înţelege evacuarea debitorului, nefiind necesară o lămurire a dispozitivul titlului executoriu sub aspectul solicitat în condiţiile în care obiectul acţiunii nu l-a reprezentat o acţiune în evacuare – acţiune ex contractu, pusă la îndemâna proprietarului unui imobil pentru redobândirea posesiei asupra acestuia la expirarea locaţiunii sau în situaţia neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare, de către locatar, a obligaţiilor ce izvorăsc dintr-un contract de locaţiune.

Comparând titlurile în conflict, instanţa de judecată a acordat preferabilitate titlului intimatelor din prezenta cauză, obligaţia  de lăsare în deplină proprietate şi posesie a imobilului fiind susceptibilă de executare în modalitatea încuviinţată prin încheierea de şedinţă din data de 09.08.2005 şi reglementată prin dispoziţiile art.578 – art.579  din Codul de procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare