Rezoluţiunea contractului de întreţinere cu repunerea părţilor în situaţia anterioara

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de … sub numărul … reclamanta CP a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul MBL rezoluţiunea contractului de întreţinere, autentificat sub nr…. din 11 iulie 2013 la BNP MC din Câmpina, ca o consecinţa a neexecutării obligaţiilor asumate de către parat, precum si restabilirea situaţiei anterioare încheierii contractului de întreţinere precum şi obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata, reprezentând taxa judiciara de timbru si onorariu de avocat.

În fapt, reclamanta a învederat prin contractul de întreţinere, autentificat sub nr…din la BNP MC din Câmpina, a transmis paratului nuda proprietate, asupra imobilului - apartament - situat in municipiul Câmpina, ….., compus din: hol, hol, debara, baie, dormitor, bucătărie, debara, sufragerie, in suprafaţa de 52,87 mp si balcon in suprafaţa de 6,60 mp - suprafaţa totala 59,47 mp, precum si cota indiviza din părţile si dependinţele comune ale imobilului susmenţionat. Prin contractul de întreţinere şi-a rezervat un drept de uzufruct viager asupra imobilului.

A arătat că a transmis nuda proprietate paratului in schimbul asumării de către acesta a obligaţiei de a o întreţine, pe toata durata vieţii sale, acesta obligaţie urmând a se stinge la data decesului, in conformitate cu prevederile art.2244 Cod civil.

Obligaţia de întreţinere asumata de către parat prin contract, consta în asigurarea hranei, a îmbrăcămintei si încălţămintei, precum si a menajului zilnic, suportarea cheltuielilor pentru utilităţi (lumina, apa, gaze, salubritate, întreţinere, telefon). Acesta obligaţie include de asemenea, îngrijirile si cheltuielile necesare in caz de boala, precum si cheltuielile legate de înmormântarea reclamantei, cu ocazia încheierii contractului de întreţinere paratul a suportat numai cheltuielile ocazionate de autentificarea contractului.

A susţinut că, cu toate ca paratul si-a luat obligaţia de a o întreţine, in realitate nu a îndeplinit-o, astfel ca fiind bătrâna si bolnava are mari probleme in ceea ce priveşte supravieţuirea sa, fiind ajutata de alte persoane, care nu au nici o obligaţie fata de aceasta, sau pe care trebuie sa le plătească din pensia sa, pentru ca sa se descurca cu cele necesare. Reclamanta locuieşte de aproximativ trei ani in apartament împreuna cu fratele său, care are vârsta 84 de ani si amândoi se descurcă foarte greu. Recunoaşte ca s-a încrezut in vorbele si promisiunile paratului, motiv pentru care in luna iulie 2013 a mers la notar unde a semnat contractul de întreţinere. Actele i-au fost comunicate mult mai târziu la solicitarea sa, de către notar.

A precizat că notarul cu ocazia semnării contractului de întreţinere i-a pus in vedere pârâtului ca in cazul in care nu-si respecta obligaţiile, contractul poate fi desfiinţat. Pe acest aspect, a avut o discuţie de curând cu paratul, care i-a spus ca"durează şapte ani", un astfel de proces.

De asemenea, a arătat că după ce a semnat contractul, paratul a uitat de îndatoririle sale, vizitele sale fiind din ce in ce mai rare. Altfel spus, vine când si când si pleacă, fără sa o întrebede ce are nevoie, pentru o săptămâna sau doua, paratul considera ca-i sunt necesare reclamantei alimente care încap "intr-o punga de un leu".

In luna septembrie, reclamanta a căzut in Piaţa din Câmpina si şi-a spart rotula de la genunchi. A fost dusa cu salvarea la Spitalul din Ploieşti, unde a fost internată aproximativ o săptămâna. Pârâtul a venit la spital si i-a dus reclamantei 3 iaurturi si biscuiţi.

Reclamanta a mai arătat că operaţia nu a plătit-o deoarece este pensionara dar si veteran de război. De altfel, acesta calitate ii conferă si alte drepturi cum ar fi scăderea diferitelor impozite.

Apoi reclamanta a fost internata aproximativ trei săptămâni in spitalul de la Câmpina, pentru recuperare. Aici nu a venit niciodată pârâtul să o vadă. întrucât, cel puţin la acest moment are mare nevoie de o persoana care sa o ajute (de exemplu işi pune singura pampersul) pentru ca nu pot merge la baie, paratul are grija ca persoanele care vin sa o ajute, sa le alunge.

Menţionează ca din iulie si pana in prezent au fost doua femei care au ajutat-o si pe care le-am plătit cu cate 300 de lei pe luna din pensia sa. Paratul, a trecut foarte rar pe la reclamantă si doar asa de complezenta, fără sa o întrebe in concret ce nevoi are, fiind mulţumit ca poate sa se descurce singura.

Dar după ce reclamanta si-a rupt piciorul, când se descurcă foarte greu, paratul nu a înţeles ca are nevoie de o îngrijire permanenta, si nu doar de vizite de complezenta si doar sporadice. De altfel, întreţinerea nu presupune numai alimente, ci are un sens mai larg ce vizează îngrijire zilnica sub toate aspectele si la nivelul de trai al reclamantei, aşa cum a trăit pana acum, si pana la sfârşitul vieţii.

Un alt comportament la limita legalităţii, l-a avut paratul împreuna cu mama sa, fata de fratele reclamantei, pe care l-a determinat sa meargă la CEC de unde acesta a scos 10.000 lei, urmând ca aceşti bani sa le fie daţi lor, pentru a plaţi „doctorii" la Bucureşti, spunându-i fratelui reclamantei ca este foarte bolnava întâmplător in ziua când aceştia trebuiau sa primească banii, reclamanta a venit acasă, unde fratele acesteia s-a convins, ca nu este bolnava ci are doar piciorul rupt. Nu ştie ce s-a întâmplat cu banii, pentru ca nu a îndrăznit sa-l întreb pe fratele său.

In drept, şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art.l549, art.l554, art.1639 din Codul civil.

În susţinerea cererii a depus la dosar taxa judiciară de timbru, împuternicire avocaţială, chitanţă reprezentând onorariul de avocat, contract de întreţinere, autentificat sub nr. …. la BNP MC din Câmpina, act de identitate, calculul taxei judiciare de timbru.

Prin rezoluţia din data de 18.12.2013, în temeiul art. 201 alin. 1 C.pr.civ., instanţa a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât în vederea formulării întâmpinării.

La data de 14.01.2014 pârâtul a formulat întâmpinare-cerere reconvenţională prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

A arătat că prin cererea principala se solicita rezoluţiunea Contractului de întreţinere autentificat sub nr. 2000 / 11.07.2013 susţinând in mod total neîntemeiat ca nu şi-a respectat obligaţiile din contract.

De asemenea a mai arătata că reclamanta locuieşte pe acelaşi palier cu pârâtul si părinţii acestuia, intre părţi existând o relaţie apropiata cu mult înainte de încheierea contractului deoarece aceştia erau cei care ii oferea sprijin imediat si ajutor in caz de nevoie. Pârâtul împreuna cu familia acestuia ii cumpăra reclamantei cele necesare, ii plătea facturile existând lungi perioade in care isi ţinea mâncarea in frigiderul acestora. Cu mult înainte de realizarea contractului de îngrijire de la notar, existau certuri intre reclamanta si fratele sau alături de care locuieşte, care o ameninţa verbal si fizic (tras de par si loviri), solicitând ajutorul pârâtului si al părinţilor acestuia pentru a chema politia, cu dorinţa de a-l interna pe fratele său TV la Spitalul Voila. După aceste episoade, reclamanta pleca de acasă cu săptămânile.

A arătat că la iniţiativa reclamantei s-a încheiat Contractul de întreţinere considerând ca are din ce in ce mai multa nevoie de ajutorul pârâtului si datorita situaţiei tensionate create de fratele dânsei pe care reuşeşte sa îl interneze in Spitalul Voila timp de doua luni (acesta a fost diagnosticat cu dementa senila), timp in care ii ia cheia de la casa, considerându-l iresponsabil si având dorinţa de a-l duce la azil.

După încheierea Contractului de întreţinere pârâtul a achitat şi contravaloarea facturilor de utilităţi (gaze, curent electric, telefon, apa-canal, cablu TV, cheltuieli comune) pentru doua persoane. De asemenea i-a cumpărat reclamantei tot ce a solicitat (pâine, fructe, legume, lapte etc).

A menţionat că atunci când au apărut probleme de sănătate care au necesitat internarea, pârâtul s-a ocupat de internarea reclamantei in spital si a căutat persoane care sa o îngrijească la pat pe perioada de după externare, inclusiv si persoane recomandate de dansa: dna P, dna F, EC.

Precizează că în susţinerile pe care le face in acţiune reclamanta uita, probabil ca in ziua in care a venit acasă de la spital, a venit dna EC pentru a o îngriji, refuzând serviciile acesteia. Menţionează ca dna E s-a oferit voluntar, fără a fi remunerata de nici un fel sa facă menajul, sa gătească 2 zile de proba si pentru a-i cunoaşte mai bine si pentru a le înţelege nevoile reclamantei si fratelui acesteia.

Pe perioada internării la Spitalele din Ploieşti si Câmpina pârâtul ajutat de mama sa, s-au ocupat de îngrijirea fratelui reclamantei, de menaj si de asigurarea hranei zilnice precum si de aprovizionare pe întreaga perioada

Cu privire la suma de 10.000 lei, arată că intr-adevăr, fratele reclamantei a fost la CEC, atunci când reclamanta a fost internata in spital, pentru ca acesta a dorit sa scoată bani din banca. Acesta a avut intenţia de a scoate 10.000 lei fără a justifica ce vrea sa facă cu aceştia, acesta a fost la CEC împreuna cu mama pârâtului, si la insistentele acesteia a scos numai 1.000 lei si nu 10.000 lei.

Pe perioada spitalizării reclamantei, pârâtul s-a ocupat de verificarea centralei termice pentru a putea fi folosita in siguranţa (aceasta nu mai fusese utilizata niciodată de la instalare, nici pentru apa calda menajera nici pentru căldura), a făcut si revizia de 2 ani la gaze. A schimbat 'instalaţiile sanitare din baie si bucătărie întrucât erau defecte.

A mai arătat că a mers împreună cu reclamanta la Spitalul Floreşti si la Spitalul Voila când a fost internat fratele acesteia.

Tot pârâtul a fost el care s-a ocupat de transferul reclamantei de la Spitalul Judeţean Ploieşti la Spitalul Municipal Câmpina. Precum si de transferul reclamantei de la Spitalul Municipal Câmpina acasă, folosind o ambulanta particulara - Mediurg (pe care a si plătit-o) astfel încât sa aibă condiţiile potrivite.

 A susţinut că după întoarcerea din spital reclamanta refuza orice întreţinere din partea acestuia, nu îl mai primeşte in apartament schimbând si yala de la uşa.

De asemenea a mai arătat că la 2 săptămâni ii trimitea bani prin mandat poştal, bani pe care reclamanta refuza sa ii primească. Sacosele cu alimente si produse de menaj precum si mâncarea gătita i-au fost returnate de câteva ori de către femeile ce o îngrijeau.

Menţionează ca a achitat tot timpul facturile de gaze, lumina, întreţinere pentru 2 persoane respectiv pentru reclamantă şi fratele acestuia si nu doar pentru reclamanta, conform contractului.

Pârâtul i-a cumpărat in continuare reclamantei medicamente si scutece la recomandarea medicilor care au urmărit starea de sănătate si evoluţia ei. De asemenea la spital, atât la Ploieşti cat si la Câmpina i-a adus zilnic; alimente, fructe, dulciuri, scutece si haine de schimb. Tot pârâtul a fost cel care a plătit sume de bani către infirmiere, asistente, medic chirurg, medic anestezist.

Cu privire la aspecte de drept care privesc netemeinicia cererii principale a arătat că potrivit articolul 2.257 debitorul întreţinerii datorează creditorului prestaţii stabilite în mod echitabil ţinându-se seama de valoarea capitalului şi de condiţia socială anterioară a creditorului. Debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, menaj, precum şi folosinţa unei locuinţe corespunzătoare. Întreţinerea 'cuprinde, de asemenea, îngrijirile şi cheltuielile necesare în caz de boală.

In cazul în care debitorul întreţinerii nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate din cauza unor împrejurări ce îi sunt imputabile, creditorul întreţinerii are dreptul să ceară în justiţie, fie rezoluţiunea contractului, fie transformarea obligaţiei de întreţinere în despăgubiri echivalente, Culpa trebuie deci să aparţină celeilalte părţi contractante, şi nu creditorului întreţinerii. Neexecutarea obligaţiei este determinată însă de culpa creditoarei reclamante, care refuză nejustificat primirea întreţinerii, astfel încât acţiunea în rezoluţiunea contractului de întreţinere nu are suport.

Pârâtul arată că din modul in care este formulata acţiunea principala, reclamanta recunoaşte că pârâtul îşi respect obligaţiile asumate dar nu la nivelul pretenţiilor dânsei; „îmi aduce mâncare care încape intr-o punga de un leu", „a suportat cheltuielile ocazionate cu încheierea contractului", „a venit la spital si mi-a adus 3 iaurturi si biscuiţi", „nu sunt bolnava ci doar am piciorul rupt" fila 3 paragraful 2 coroborat cu fila 2 paragraful 2 „fiind bătrâna si bolnava am mari probleme in ceea ce priveşte supravieţuirea mea"....

Prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. …., reclamanta i-a transmis nuda proprietate asupra imobilului, păstrându-şi dreptul de uzufruct viager.

Caracteristicile dreptului de uzufruct sunt acelea că este un drept real opozabil erga omnes întocmai ca şi dreptul de proprietate, fiind opozabil chiar şi proprietarului şi conferă uzufructuarului atributele de folosinţă şi posesie exclusiva. Având aceste două atribute ale dreptului de proprietate, uzufructuarul poate opune nudului proprietar dreptul său, acesta din urmă având doar dreptul de dispoziţie asupra bunului şi poate exercita toate acţiunile în justiţie pentru apărarea posesiei şi folosinţei, atât acţiunile reale cât şi acţiunea personală îndreptată împotriva nudului proprietar. Ori pârâtul nu a afectat in nici un mod posesia exclusiva a reclamante asupra imobilului din contra a făcut tot ceea ce a putut sa ii asigur si sa ii protejez aceasta posesie.

Toate aceste aspecte însoţite si de probele pe care le administrează in prezenta cauza, pârâtul dovedeşte ca reclamanta isi invoca propria culpa in susţinerea cererii formulate respectiv refuzul de a mai primii îngrijire de la pârât, fiind puternic influenţată de anumite persoane care doresc sa îi preia apartamentul.

Prin cererea reconvenţională pârâtul a solicitat sa se dispună obligarea reclamantei sa îi restituie suma de 6.140 lei reprezentând: contract notar - 3.659,28 Ron; facturi curent, gaze, Romtelecom, Nextgen -937.87 Ron; întreţinere - 310,12 Ron; bonuri mâncare + produse menaj - 906,65 Ron; impozit - 73 Ron; ambulanta Mediurg -100 ron; medicamente - 153.59 Ron

Prin cererea principala se solicita rezoluţiunea Contractului de întreţinere autentificat sub nr. 2000 / 11.07.2013 cu repunerea părţilor în situaţia anterioara. Apreciază prezenta cerere ca total neîntemeiata, solicită in cazul in care va fi admisa , obligarea reclamantei sa îi restituie suma de 6140 lei ron deoarece toate sumele de bani menţionate mai sus le-a cheltuit in beneficiul si in avantajul acesteia.

În drept a invocat dispoziţiile art. 1488 din NCC.

În susţinerea a depus copii certificate de pe următoarele înscrisuri: carte de identitate, facturi utilităţi achitate de subsemnatul, factura Mediurg, bonuri pentru achizitoarea produse alimentare.

Prin rezoluţia din data de 17.01.2014, în temeiul art. 201 alin. 1 raportat la art.209 alin.5 C.pr.civ., instanţa a dispus comunicarea unui exemplar de pe întâmpinare-cerere reconvenţională şi de pe înscrisurile aferente reclamantei pentru a formula răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională.

La data de 29.01.2014 reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvenţionala formulata de către parat prin care a solicitat fata de pretenţiile paratului, admiterea acestora numai in măsura in care nu sunt încălcate prevederile dispoziţiilor art.2.263:

- Alin. (2) "Atunci când comportamentul celeilalte părţi face imposibila executarea contractului in condiţii conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezoluţiunea".

- Alin.(3) In cazul prevăzut la alin. (2), precum si atunci când se întemeiază pe neexecutarea fara justificare a obligaţiei de intretinerea, rezoluţiunea nu poate fi pronunţata decât de instanţa, dispoziţiile art. 1.552 nefiind aplicabile. Orice clauza contrara este considerata nescrisa.- Alin (5) In cazul in care rezoluţiunea se pronunţa pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2) sau (3), debitorul in culpa nu poate obţine restituirea prestaţiilor de întreţinerea deja executate. Fata de natura pretenţiilor din cererea reconvenţionala a paratului, urmează sa se stabilească care anume dintre sumele plătite de către acesta, sunt cu titlu de prestaţii de întreţinere, deja executate, si daca mai pot fi restituite sau nu.

Reclamanta apreciază că, cererea reconvenţionala trebuie respinsa, întrucât culpa revine exclusiv paratului, care nu si-a respectat obligaţiile contractuale, luate fata de reclamanta.

In drept,a invocat prevederile art.2263 Cod civil, coroborate cu dispoziţiile art.1549, art.l554, art. 1639din Codul civil.

Prin răspunsul la întâmpinare a arătat că cererea de chemare in judecata este întemeiata, urmând ca instanţa de fond prin analiza cererii reclamantei, prin prisma motivelor de fapt indicate, a probelor ce vor fi administrate si in funcţie de temeiul de drept indicat, sa se pronunţe asupra acestui aspect.

A susţinut că în primul rând, in Contractul de întreţinere semnat de parţi, obligaţia de întreţinere si îngrijire asumata de către parat, consta in: asigurarea hranei, a îmbrăcămintei si încălţămintei, precum si a menajului, suportarea cheltuielilor pentru utilităţi (lumina, apa, gaze, salubritate, întreţinere, telefon), pe durata vieţii reclamantei. Obligaţia includea de asemenea si îngrijirile si cheltuielile necesare in caz de boala, precum si cele privind înmormântarea.

Chiar daca acesta clauza contractuala, nu cuprinde expres toate obligaţiile ce reveneau paratului, menţionează ca aceasta se completează si cu dispoziţiile prevăzute de art.2.257 Cod civil, privind întinderea obligaţiei de întreţinere, astfel:debitorul întreţinerii datorează creditorului prestaţii stabilite in mod echitabil ţinându-se seama de valoarea capitalului si de condiţia sociala anterioara a creditorului.

In ce priveşte prestaţiile stabilite in mod echitabil, excluzând,

 costurile cu încheierea contractului de întreţinere, paratul a efectuat pana in prezent prestaţii de întreţinere de aproximativ 2.500 lei, in condiţiile in care conform contractului, apartamentul valorează 88.158 lei.

De menţionat ca paratul trebuia sa asigure reclamantei acele condiţii sociale, pe care le-a avut aceasta înainte de încheierea contractului, cu referire la nivelul de trai.

De asemenea a mai arătat că paratul trebuia sa stie (mai ales ca au fost vecini), ca reclamanta daca a ajuns la acesta vârsta si este sănătoasa, acestea se datorează unui trai bun, si ca era obligat sa faca tot posibilul de a menţine cel puţin acelaşi nivel de trai pe care l-a avut reclamanta înaintea încheierii contractului.

De altfel paratul recunoaşte in mod indirect, ca numai după întoarcerea reclamantei de la spital, aceasta a refuzat orice întreţinere din partea paratului.

Acest gest al reclamantei este consecinţa dezinteresului paratului, pana la acel moment, inclusiv pe parcursul spitalizării, vis-a-vis de modul in care paratul a înţeles sa respecte obligaţiile contractuale. Fara a fi dorita, perioada de spitalizare s-a dovedit proba test, in care paratul ar fi trebuit sa înţeleagă ca este obligat sa facă tot posibilul pentru însănătoşirea reclamantei.

A arătat că chiar prin întâmpinare, paratul recunoşti in mod indirect ca nu a plătit spitalizarea si nici medicamentele, ci doar ambulanta, pentru a transporta-o pe reclamanta de la Spitalul Câmpina, pana acasă. Precizează ca apartamentul este aproximativ vis-a-vis de spital, iar paratul nu s-a deranjat sa o transporte pe reclamanta cu maşina proprie, ci cu ambulanta.

Cu privire la aspectele invocate de către parat, privind pe fratele reclamantei, trebuie văzute cu mare atenţie, deoarece dat fiind starea de sănătate a acestuia (diagnosticat cu dementa senila), este posibil ca sa mai fi scos si alte sume de bani de la CEC. Personal reclamanta nu stie ceea ce a făcut fratele sau cu cei 1000 lei, scoşi in prezenta mamei paratului. Este posibil sa-i fi dat acesteia. Aceasta presupune o practica constanta a paratului si mamei acestuia, astfel ca micile servicii pe care le-ar fi făcut acestuia, au fost plătite.

S-a mai arătat că si reclamanta poate dovedi ca si acesta a plătit o serie de facturi.

Cu titlu de exemplu indica Factura nr … (perioada facturare 04.09.2013 - 02.10.2013) prin care reclamanta a achitat contravaloarea gazelor consumate, factura in valoare de 336,69 lei.

Reclamanta a mai arătat că după ce a venit din spital, in special începând cu luna octombrie 2013, paratul a avut grija sa ridice fără voia reclamantei, corespondenta din cutia poştala, dar si facturile. Reclamanta nu mai este de acord ca paratul sa plătească aceste facturi, ci sa o lase pe acesta sa le plătească, si sa înceteze cu practica de a-i ridica corespondenta.

Precizează ca toate utilităţile, apa, gaze, lumina, curent, telefon sunt pe numele reclamantei, si nu pe numele paratului.

Reclamanta nu o cunoaşte pe numita EC. De altfel din susţinerea paratului rezulta ca acesta nu a efectuat nici cele 2 zile de proba. Daca este vorba de femeia ca a venit o singura data in casa reclamantei, menţionează ca aceasta a spus ca are serviciu si poate veni de doua ori pe zi, o data dimineaţa intre orele 5.00 si 6.00 si o ora după amiaza, când iese de la serviciu.

Pentru reclamanta acesta nu este un serviciu, ci un deranj, ca o femeie in vârsta si cu tabieturile sale sa fie sculată din somn la ora 5 dimineaţa, data jos din pat, după care sa mănânce si sa se facă curat in dormitor si bucătărie. Reclamanta a spus paratului ca nu este de acord cu programul propus de aceasta femeie, nu cu persoana care a venit sa faca menajul. Acesta a fost prima si ultima femeie care a fost adusa de parat sa faca menajul reclamantei.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtelor, interogatoriul părţilor, au fost audiaţi martorii OG, PN, ML şi EC.

La termenul de judecată din data de 31.10.2014 pârâtul în temeiul art.204 pc.2 alin. 2 Cpc majorează câtimea obiectului cererii reconvenţionale, la suma de 9315 lei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Între părţi s-a încheiat contractul de întreţinere autentificat sub nr….. de către BNP MC. Potrivit acestui contract reclamanta CP a transmis pârâtului MBL nuda proprietate asupra apartamentului situat în Câmpina, …., în schimbul asumării de către acesta a obligaţiei de întreţinere pe toată durata vieţii, această obligaţie urmând a se stinge la data decesului său, în conformitate cu prevederile art.2244 C.civ. Potrivit aceluiaşi contract reclamanta şi-a rezervat dreptul de uzufruct viager asupra imobilului, iar pârâtul s-a obligat să presteze întreţinere în folosul acesteia, aceasta constând în asigurarea hranei, a îmbrăcămintei şi încălţămintei, precum şi a menajului, suportarea cheltuielilor pentru utilităţi, precum şi îngrijire şi cheltuieli necesare în caz de boală şi cheltuielile de înmormântare.

Instanţa reţine că din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză a rezultat faptul că la scurt timp după încheierea contractului, reclamanta CP a suferit un accident în urma căruia a rămas imobilizată. După perioada de spitalizare reclamanta a revenit în apartamentul care a făcut obiectul contractului unde locuieşte şi în prezent. Neînţelegerile dintre părţi au survenit ulterior acestui moment, reclamanta susţinând că pârâtul nu s-a îngrijit suficient de nevoile sale în perioada spitalizării şi ulterior.

Din declaraţiile martorilor audiaţi la solicitarea pârâtului a rezultata faptul că reclamanta a fost vizitată de pârât şi mama acestuia în perioada spitalizării, aceştia ducându-i mâncare, iar după ce a fost adusă acasă au încercat să găsească o persoană care să o îngrijească, dar acest lucru nu a fost posibil datorită atitudinii reclamantei care le alunga pe aceste persoane. A mai arătat martora PN că reclamanta era permanent nemulţumită de mâncarea care îi era dusă de familia M, motiv pentru acre anterior accidentului conveniseră ca aceasta să primească suma de 500 lei lunar pentru a-şi procura mâncare. După accident pârâtul îi ducea pachete cu alimente dar aceasta le returna prin diferite persoane. Martora EC. a arătat faptul că a fost una dintre persoanele aduse pentru a o ajuta pe reclamantă, dar acest lucru nu a fost posibil datorită atitudinii acesteia (ţipa, ameninţa, blestema, arunca cu obiecte). Aceeaşi martoră a arătat că l-a ajutat pe pârât să îi ducă reclamantei săptămânal pachete care conţineau produse de curăţenie şi igienă, pampersi, alimente, în momentul în care intrau în casă pentru a-i lăsa pachetele având aceeaşi atitudine violentă.

Instanţa reţine că aceste împrejurări sunt confirmate parţial şi de martorii propuşi de reclamantă, martorul ML arătând că reclamanta i-a solicitat să ducă pachetele pe care le primise de la pârât la uşa familiei M, arătând că în pachetele respective era caşcaval, cârnaţi, conserve şi fructe. De asemenea, martora OG a arătat că în perioada respectivă o ajuta în mod dezinteresat pe reclamantă, dar aceasta i-a spus de existenţa contractului de întreţinere abia în luna februarie 2014 şi deşi nu l-a văzut pe pârât în apartamentul reclamantei, se întâlnea cu acesta şi cu tatăl său pe scară fiind întrebată de aceştia cum se simte reclamanta şi dacă are nevoie de ceva.

De asemenea, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă faptul că pârâtul a achitat cheltuielile de întreţinere ale apartamentului, împrejurare confirmată şi de răspunsul la interogatoriu al reclamantei aceasta arătând că este de acord să-i returneze aceşti bani.

Instanţa reţine în drept că potrivit art.2254 C.civ. prin contractul de întreţinere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părţi prestaţii necesare întreţinerii şi îngrijirii pentru o anumită perioadă. Potrivit art.2257 alin.1 şi 2 C.civ. debitorul întreţinerii datorează creditorului prestaţii stabilite în mod echitabil ţinându-se seama de valoarea capitalului şi de condiţia socială anterioară a creditorului. Debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, menaj, precum şi folosinţa unei locuinţe corespunzătoare. Întreţinerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile şi cheltuielile necesare în caz de boală.

Potrivit art. 2263 alin.3 C.civ. când se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligaţiei de întreţinere, rezoluţiunea nu poate fi pronunţată decât de instanţă, dispoziţiile art. 1552 nefiind aplicabile.

În cauză acţiunea de rezoluţiune este întemeiată pe neexecutarea culpabilă a obligaţiei de întreţinere de către pârât. Instanţa reţine din analiza probatoriului administrat în cauză şi potrivit situaţiei de fapt de mai sus că nu s-a făcut dovada unei neexecutări culpabile a obligaţiilor de către debitorul obligaţiei de întreţinere, rezultând refuzul reclamantei de a primi prestaţiile furnizate de către pârât. Chiar dacă s-a invocat de către reclamantă o insuficienţă a prestaţiilor, în sensul că hrana oferită nu era suficientă şi satisfăcătoare, instanţa apreciază că această situaţie nu a fost dovedită cu probele administrate. A rezultat, de asemenea, că pârâtul a încercat să găsească o persoană care să o îngrijească pe reclamantă, dar acestea au fost îndepărtate de aceasta. În această situaţie, reţinând că reclamanta nu se poate prevala de propria culpă pentru desfiinţarea contractului, instanţa apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a pronunţa rezoluţiunea contractului de întreţinere.

Pentru aceste considerente instanţa va respinge acţiunea principală ca neîntemeiată, urmând a respinge ca rămasă fără obiect cererea reconvenţională subsidiară.

Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârât.

În temeiul art.45 alin.1 lit.a rap la art.29 lit.c din OUG nr.80/2010 privind taxele judiciare de timbru, va dispune restituirea taxei de timbru în cuantum de 2868 lei achitată conform chitanţei seria AA nr.356754 către reclamantă..

Domenii speta

Spete similare