Legalitatea sesizării instanţei

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI

SECŢIA PENALĂ

Încheiere penală   Dosar nr. XXXX/40/2014

Şedinţa Camerei de consiliu din xx.xx.xxxx

Judecător de cameră preliminară –

Grefier –

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani - reprezentat de:

Procuror –

Pe rol se află constatarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr.XXX/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, cauză în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor S. C. C., P. P., P. V. şi P. G., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr.656/2002 R.

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu a răspuns avocatul ales al inculpatului S. C. C., în baza împuternicirii avocaţiale nr. XXXXX/xx.xx.xxxx, aflată la fila nr. 21 din dosar, lipsind inculpaţii S. C. C., P. P., P. V. şi P. G., partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani şi părţile responsabile civilmente S.C. X S.R.L. Botoşani şi S.C. Y S.R.L. Botoşani.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că la dosar s-a depus de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, pentru a se constitui parte civilă în cauză, precum şi o copie a rechizitoriului întocmit în cauză, pentru a promova constituirea de parte civilă, după care:

Apărătorul ales al inculpatului S. C. C., avocat L. S., învederează faptul că pentru acest termen de judecată îl substituie pe avocatul ales al inculpaţilor P. P., P. V. şi P. G. şi depune la dosar delegaţie de substituire.

Judecătorul de cameră preliminară învederează faptul că, din verificările efectuate, rezultă că partea civilă S.C. Y S.R.L. Botoşani este radiată, astfel că procedura este completă. Totodată, raportat la specificul procedurii prevăzută de art. 345 alin. 1 rap. la art.344 alin. 2 şi 3 C. proc. pen., aceasta fiind instituită în vederea soluţionării cererilor şi excepţiilor formulate de către inculpat cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, cererea formulată de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani este una neprocedural formulată.

Judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul asupra cererilor şi excepţiilor formulate de inculpaţi.

Avocat L. S. arată că pentru inculpaţii P. P., P. V. şi P. G. a fost invocată excepţia nulităţii absolute a rechizitoriului, conform art.281 lit.b C. proc. pen., întrucât, conform art. 12 alin. 1 lit. d din Legea nr. 508/2004, infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 este de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Totodată, potrivit art. 14 din acelaşi act normativ, dacă în cursul urmăririi penale procurorii parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti constată că infracţiunea care face obiectul cauzei este de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aceştia au obligaţia de a înainta de îndată dosarul procurorului competent. Mai învederează faptul că în cauză este incident cazul de nulitate absolută prevăzută de art. 281 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, raportat şi la alin. 4 al aceluiaşi articol, şi s-a apreciat de către avocatul titular faptul că efectuarea actelor de urmărire penală au fost făcute de un procuror necompetent, susţinând acest punct de vedere cu argumentele expuse, acest fapt se circumscrie obiectului camerei preliminare, aşa cum prevede art. 342 Cod procedură penală.

Avocat L. S., arată, pentru inculpatul S. C. C., că, în ceea ce priveşte cererile şi excepţiile invocate pentru inculpatul S. C. C., instanţa nu este legal sesizată, întrucât sunt îndeplinite doar formal prevederile art. 328 alin. 1 raportat la art. 286 Cod procedură penală, în fapt lipsind datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului, descrierea nu este clară şi rechizitoriul nu este clar formulat.

Mai învederează faptul că în cuprinsul rechizitoriului au fost expuse pasaje din cuprinsul constatării tehnico-ştiinţifice, nefiind indicate actele materiale comise, contribuţia inculpatului la comiterea faptei şi pentru care anume fapte au fost trimişi inculpaţii în judecată. Actul de sesizare descrie actele materiale în mod confuz, nu explică participaţia inculpaţilor, iar partea cea mai importantă a rechizitoriului lipseşte.

Arată că sarcina probei revine organului de urmărire penală, criticând administrarea probelor, care s-a făcut cu nerespectarea art. 98, 99, 100 Cod procedură penală. Inculpaţii au solicitat administrarea probei cu expertiza contabilă, care însă a fost refuzată, nu există probe din care să rezulte că fapta există, nu au fost respectate dispoziţiile art. 100 alin. 4 Cod procedură penală, astfel că solicită, conform art. 345 alin 2 Cod procedură penală, constatarea neregularităţii actului de sesizare şi restituirea cauzei la parchet pentru continuarea probatoriului.

Reprezentantul Ministerului Public solicită, referitor la excepţiile invocate de inculpaţii P. P., P. V. şi P. G., de necompetenţă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, respingerea acestora, întrucât nu se află în cazul de nulitate absolută prevăzut de art. 281 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, întrucât acesta se referă la necompetenţa materială a instanţei. Conform art. 1 lit. d din OUG 3/2014, intră în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism infracţiunile de spălare a banilor doar dacă banii provin din săvârşirea infracţiunilor care intră în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Având în vedere că infracţiunile sunt de drept comun, nu intră în competenţa de soluţionare a structurii specializate. Mai învederează şi faptul că această cauză a fost în anchetă şi la DIICOT şi la DNA, însă s-a dispus declinarea competenţei.

Raportat la excepţiile invocate de inculpatul S. C. C., arată că rechizitoriul cuprinde toate elementele esenţiale, situaţia de fapt şi încadrarea juridică, precum şi perioada de timp în care au fost săvârşite faptele, este într-adevăr o cauză mai complexă, însă sunt stabilite clar limitele sesizării instanţei. În ceea ce priveşte respingerea probei constând în expertiza fiscală, învederează faptul că este o chestiune de apreciere, iar în cauza în care inculpaţii sunt cercetaţi pentru infracţiunea de evaziune fiscală a fost administrată această probă, putând fi folosită şi în această cauză ca o probă extrajudiciară. Totodată, mai învederează faptul că în această procedură, judecătorul se pronunţă asupra legalităţii modului de obţinere a probelor şi de administrare a acestora, nu asupra admisibilităţii probelor.

Pentru considerentele expuse, solicită respingerea excepţiilor formulate, constatarea legalităţii sesizării instanţei şi dispunerea începerii judecăţii în cauză.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

În această fază procesuală, reţine următoarele:

Prin rechizitoriul nr.XXX/P/2014 din 17 decembrie 2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor S. C. C., P. P., P. V. şi P. G., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 R.

În actul de sesizare s-au reţinut următoarele:

 „ În perioada iunie 2003 – decembrie 2003, inculpaţii au creat un circuit financiar prin care sumele de bani obţinute din săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală”, au fost suspuse unui proces de reciclare (ascunzând sau disimulând provenienţa sumei de 1.297.429,1 lei).

În fapt:

Prin Rechizitoriul nr.XXX/P/2012, inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infr. prev. de art. 11 lit. b din Legea nr. 87/1997, cu aplic. art. 35 şi art. 5 din Noul Cod penal, constând în aceea că, în perioada iunie 2000 – decembrie 2003, au achiziţionat prin intermediul SC Y SRL Botoşani şi SC X Botoşani, produse petroliere neaccizate de la RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina, pe care ulterior după ce le-au înregistrat scriptic şi fictiv, prin intermediul SC Z SRL Săcuieni, jud. Bihor şi SC T SRL ORADEA (societăţi cărora le-au folosit fără drept identitatea), le-au revândut drept benzină şi motorină prin staţiile PECO ale SC X SRL, prin schimbarea destinaţiei acestora şi încasarea ilegală a accizelor şi taxelor datorate bugetului general consolidat al statului (prejudiciul reţinut prin săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală”, fiind de 21,2 miliarde ROL– peste 500.000 Euro).

Cauza a fost disjunsă în vederea continuării cercetărilor (din prezentul dosar), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „spălare de bani”, a lămuririi situaţiei sub aspectul problemei dacă circuitul financiar derulat cu agenţii economici SC T SRL ORADEA şi SC Z SRL Săcuieni, jud. Bihor, a fost unul fictiv, reprezentând o reciclare a sumelor rezultate din evaziune fiscală şi prin aceasta s-a contribuit (prin acte premergătoare), la realizarea elementului material al laturii obiective a infracţiunii sus-menţionate.

Stabilirea circuitelor financiare a sumelor de bani reciclate

1. Spălarea banilor în circuitul Rafinăriei Steaua Română SA Cîmpina - SC Z SRL Săcuieni - jud. Bihor şi SC T SRL ORADEA – SC Y SRL Botoşani – SC X SRL Botoşani.

a) Circuitul scriptic al produselor petroliere

În perioada iunie-decembrie 2003, S.C. Z S.R.L. a achiziţionat de la Rafinăria Steaua Română SA Câmpina produse petroliere neaccizate, în valoare totală de 11.963.388.770 lei ROL.

În acelaşi interval de timp S.C. Z S.R.L. a livrat către SC Y SRL Botoşani produse petroliere accizate, în sumă totală de 23.614.561.230 lei ROL.

Produsele petroliere accizate achiziţionate de S.C. Y S.R.L. Botoşani de la S.C. Z S.R.L. Oradea sunt livrate ulterior către: SC X SRL Botoşani - în valoare de 15.770.689.230 lei ROL, S.C. U S.R.L. Dorohoi - în valoare de 7.260.302.594 lei ROL şi S.C. V S.R.L. - în valoare de 293.307.270 lei ROL.

b) Circuitul real al produselor petroliere a fost următorul:

Din declaraţia administratorului SC Z SRL Săcuieni, jud. Bihor a rezultat faptul că nu a avut nicio relaţie comercială cu S.C. Y S.R.L. Botoşani.

Amprenta ştampilei S.C. Z S.R.L. nu corespunde cu cea aplicată pe facturile înregistrate în evidenţa contabilă a SC Y SRL Botoşani.

Facturile emise de S.C. Z S.R.L. către S.C. Y S.R.L. Botoşani au fost ridicate de la sediul Imprimeriei Naţionale de către D.G.F.P.J. Bacău şi ulterior achiziţionate de S.C. S S.R.L., societate care nu funcţionează la sediul declarat, care nu a mai depus la organele fiscale declaraţii privind obligaţiile de plată către bugetul de stat din luna iunie 2003 şi al cărui administrator nu a putut fi identificat.

S.C. Y S.R.L. Botoşani nu dispune de spaţii de depozitare produse petroliere şi nici de cisterne pentru transport, nu are angajaţi, toate produsele petroliere achiziţionate de societate de la Rafinăria Steaua Română SA Câmpina fiind direct livrate la S.C. X S.R.L. Botoşani şi S.C. U S.R.L. Botoşani, cu autovehiculele penultimei societăţi.

Circuitul financiar:

Suma de 12.875.803.118 lei ROL încasată de S.C. Y S.R.L. Botoşani, prin contul deschis la B.C.R. S.A. - Sucursala Botoşani, de la S.C. X S.R.L. Botoşani(10.158.684.630 lei ROL), S.C. U S.R.L. Botoşani (2.423.811.218 lei ROL) şi S.C. V SRL (170.000.000 lei ROL), cu titlu „c/v produse petroliere accizate", a fost transferată în proporţie de 93% în contul Rafinăriei Steaua Română SA Câmpina, cu titlu „plată la ordinul S.C. Z S.R.L., c/v produse petroliere neaccizate" .

Valoarea totală (23.324.299.094 lei ROL) a facturilor întocmite de S.C. -Y S.R.L. Botoşani către S.C. X S.R.L. Botoşani, S.C. U S.R.L. Botoşani şi S.C. V S.R.L., a fost plătită parţial prin virament bancar (12.875.803.118 lei) şi parţial în numerar, pe bază de chitanţe fiscale, plăţile în numerar reprezentând echivalentul accizei şi TVA-ului la acciza sustrase prin valorificarea ca motorină şi benzină a produselor petroliere neaccizate.

Totodată, pentru suma totală de 15.236.746.620 lei ROL sumă care reprezintă diferenţa dintre valoarea totală a facturilor emise de S.C. Z S.R.L. către S.C. Y S.R.L. Botoşani-23.614.561.230 lei ROL şi valoarea transferată din contul bancar al S.C. Y S.R.L. Botoşani în contul bancar al Rafinăriei Steaua Română S.A. Câmpina (11.967.341.120 lei ROL), S.C. Y SRL Botoşani a întocmit, în mod fictiv, chitanţe fiscale, pentru a justifica sumele de bani obţinute ilicit din comercializarea produselor petroliere neaccizate, ca şi produse petroliere accizate.

Un circuit similar s-a desfăşurat şi prin interpunerea S.C. T S.R.L. Oradea, în numele căreia s-au achiziţionat produse petroliere neaccizate din aceiaşi rafinărie - Steaua Română S.A. Câmpina, plătite de S.C. Y SRL Botoşani, cu sume de bani provenite de la S.C. X S.R.L. Botoşani şi S.C. U S.R.L. Botoşani, produse care au fost revândute ca benzină şi motorină.

Astfel, la data de xx.xx.xxxx S.C. X S.R.L. Botoşani a înregistrat în evidenţa contabilă un număr de 2 (două) facturi fiscale, în valoare totală de 3.524.076.720 lei ROL, privind aprovizionări fictive de benzină şi motorină, de la S.C. Y S.R.L. Botoşani, după cum urmează:

cu factura fiscală seria UM AAAAA nr. X/xx.xx.xxxx, SC T SRL Oradea, a livrat cantitatea de 72.000 litri motorină şi 36.000 litri benzină, în valoare de 2.184.854.400 lei ROL, având anexate avizele de însoţire a mărfii seria UM AAAAA nr. X/xx.xx.xxxx şi seria UM AAAAA nr. X/xx.xx.xxxx, precum şi certificatul de conformitate de produs (copie) nr. X/xx.xx.xxxx, emis pentru SC UNICOM HOLDING SA Bucureşti de către ROMCONTROL SA, împreună cu declaraţia de conformitate nr. X/xx.xx.xxxx, emisă de SNP PETROM SA - Sucursala Petrobrazi.

cu factura fiscală seria UM AAAAA nr. X/xx.xx.xxxx, SC T SRL Oradea a livrat cantitatea de 72.000 litri motorină, în valoare de 1.339.222.320 lei ROL, având anexate avizele de însoţire a mărfii seria UM AAAAA nr. X/xx.xx.xxxx şi seria UM AAAAA nr. X/xx.xx.xxxx, precum şi certificatul de conformitate de produs (copie) nr. X/xx.xx.xxxx, emis pentru SC UNICOM HOLDING SA Bucureşti de către ROMCONTROL SA.

Decontarea operaţiunilor între cele două societăţi s-a efectuat în numerar, cu patru chitanţe fiscale, în valoare totală de 1.730.054.000 lei ROL:

seria BH ALD nr. X/xx.xx.xxxx, în valoare de 500.000.000 lei ROL;

seria BH ALD nr. X/xx.xx.xxxx, în valoare de 500.000.000 lei ROL;

seria BH ALD nr. X/xx.xx.xxxx, în valoare de 500.000.000 lei ROL şi

-seria BH ALD nr. X/xx.xx.xxxx, în valoare de 230.054.000 lei ROL, iar suma de 1.785.595.000 lei ROL a fost achitată cu ordine de plată către SC Y SRL Botoşani, astfel:

O.P. nr. X/xx.xx.xxxx, în valoare de 448.630.000 lei ROL ;

O.P. nr. X/xx.xx.xxxx, în valoarea de 450.000.000 lei ROL ;

O.P. nr. X/xx.xx.xxxx, în valoarea de 444.762.500 lei ROL şi

-O.P. nr. X/xx.xx.xxxx, în valoarea de 442.202.500 lei ROL (aliat la dosarul Tribunalului Botoşani nr. XXXX/40/2014)

Pe extrasele de cont folosite la aceste operaţiuni, la rubricaţia „explicaţii”, sunt făcute următoarele menţiuni: „plata la ordinul lui T pentru Y”, „plata la ordinul lui T în favoarea lui Y” şi „C/v marfa la ordinul lui Y pentru T”.

În aceleaşi extrase de cont la rubricaţia „tranzacţie”, sunt înscrise următoarele menţiuni: „Transfer către BCRO Prahova Cîmpina, SC Steaua Română” şi „Transfer către Carpatica Buzău, SC Steaua Română”.

Prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx, B.C.R. S.A.-Sucursala Botoşani ne-a comunicat faptul că S.C. X S.R.L. Botoşani avea cont deschis la această instituţie bancară, iar împuternicită să deruleze operaţiuni pe acest cont curent a fost inculpata P. G..

Prin aceeaşi adresă ne-a fost înaintat un CD cu rulajul contului bancar al S.C. X S.R.L. Botoşani, pentru perioada 2000 - 2003, vol. VI. filele 1 -41. (aflat la dosarul Tribunalului Botoşani nr. 2009/40/2014)

Din probatoriul strâns şi administrat în dosarul penal nr. XXX/P/2012, înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, dosar aflat în prezent pe rolul Tribunalului Botoşani, a rezultat faptul că tranzacţiile comerciale şi cele financiare derulate de SC X SRL Botoşani cu S.C. Z S.R.L. Săcueni, jud. Bihor şi SC T SRL Oradea, jud. Bihor sunt fictive.

Astfel, SC X SRL Botoşani, a achiziţionat din rafinăria SC STEAUA ROMANA SA Campiña, subproduse petroliere, pe care ulterior le-a comercializat la pompe, ca benzină şi motorină, cu încasarea ilegală a accizelor şi taxelor datorate bugetului de stat consolidat.

Pentru a da aparenţă de legalitate operaţiunilor au fost folosite documente cu regim special fictive, iar transformarea scriptică a produselor petroliere neaccizate s-a efectuat prin intermediul S.C. Z S.R.L. Săcueni, jud. Bihor şi SC T SRL Oradea.

Astfel, din nota de constatare încheiată la data de xx.xx.xxxx (înregistrată sub nr. X/xx.xx.xxxx) şi în urma verificărilor încrucişate efectuate prin intermediul Gărzii Financiare - Secţia Bihor, rezultă că facturile fiscale speciale tip „uleiuri minerale” seria UM AAAAA cu nr. X şi seria UM AAAAA cu nr. Y emise de SC T SRL Oradea către SC X SRL Botoşani nu aparţin primei societăţi.

Conform adresei nr. X/xx.xx.xxxx a D.G.F.P.J. Bihor aceste imprimate cu regim special au fost achiziţionate în fapt de SC B SRL Oradea.

Prin adresele nr. X/xx.xx.xxxx şi X/xx.xx.xxxx, D.G.F.P.J. Bihor ne-a comunicat că la data de xx.xx.xxxx, SC B SRL Oradea, prin delegatul S. J., a ridicat de la această instituţie un nr. de 7 (şapte) blocuri facturi fiscale tip uleiuri minerale seria UM AAAAA de la numărul X la nr. X între care se regăsesc şi cele trei facturi fiscale mai sus menţionate emise de SC T SRL Botoşani către SC Y SRL Botoşani.

La data de xx.xx.xxxx a fost identificată şi audiată, în calitate de martor, numita V. A. M. B., administrator la SC B SRL Oradea, care declarat că, în cursul anului 2002, numita S. J. M., a ridicat de la D.G.F.P.J. Bihor în numele SC B SRL, documente cu regim special (între care şi facturile fiscale mai sus menţionate), fără ca ea să o împuternicească să efectueze aceste activităţi.

Numita V. A. M. B. mai precizează că ulterior a aflat de la organele fiscale că acele documente cu regim special au fost folosite de alte societăţi în cadrul unor tranzacţii comerciale ilicite cu produse petroliere, iar societatea sa nu a avut niciodată relaţii comerciale cu firme din judeţul Botoşani, (aflat la dosarul Tribunalului Botoşani nr. XXXX/40/ 2014).

Până în prezent nu a putut fi identificată numita S. J. M., pentru a fi audiată în această cauză penală, deşi s-au făcut verificări la domiciliu acesteia.

Din adresa nr. XXXX/xx.xx.xxxx a CN Imprimeria Naţională SA Bucureşti rezultă că cele 4 (patru) avize de însoţire a mărfii, folosite în cadrul aceloraşi tranzacţii, au fost achiziţionate de la organele fiscale de SC S SRL Bacău, al cărui administrator nu a putut fi identificat la sediul social sau la domiciliu de către comisarii Gărzii Financiare Bacău, iar acest agent economic a funcţionat după principiul firmelor tip „fantomă”.

La data de xx.xx.xxxx organele de urmărire penală au efectuat verificări la domiciliul numitului F. E., din satul Larga, corn. Dofteana, jud. Bacău, administrator al SC S SRL Bacău, în vederea audierii celui în cauză, ocazie cu care s-a stabilit că acesta nu a mai trecut pe la locuinţa sa din anul 2004, fiind plecat din ţară. Cu adresa nr. X din xx.xx.xxxx, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău ne comunică că numitul F. E. a fost cercetat pentru fapte de evaziune fiscală şi înşelăciune, fiind înaintate două referate cu propuneri procedurale, vol. VI. filele 370 - 389.

Pentru plăţile în numerar au fost folosite chitanţele fiscale cu seria BH ALD nr. X, nr. X, nr. X şi nr. X, care nu aparţin SC T SRL Oradea. Astfel, s-a stabilit că respectivele chitanţe folosite aparţin SC C SRL Oradea, administrată de numitul U. L. P..

Prin adresele nr. X/xx.xx.xxxx şi nr. X/xx.xx.xxxx, D.G.F.P.J. Bihor ne-a comunicat faptul că la xx.xx.xxxx şi xx.xx.xxxx SC C SRL Oradea, prin delegatul U. L. P., a ridicat de la această instituţie un nr. de 3 (trei) chitanţiere seria BH ALD de la numărul X la nr. X, de la nr. X la nr. X şi de la nr. X la nr. X.

Un număr de 4 (patru) chitanţe fiscale din cotoarele susmenţionate au fost folosite, în mod ilegal, pentru justificarea plăţilor în numerar efectuate de SC X SRL Botoşani către SC T SRL Oradea.

Din conţinutul adresei Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor nr. X/CV/xx.xx.xxxx rezultă că numitul U. L. P. a făcut obiectul cercetărilor în trei dosare penale, în care s-au propus soluţii de trimitere în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, fapte comise ca urmare a unor tranzacţii ilicite cu produse petroliere.

La data de xx.xx.xxxx a fost audiat, în calitate de martor, numitul U. L. P., care a precizat că, în anul 2003, a pierdut o serie de documente cu regim special (chitanţe şi facturi fiscale) aparţinând SC C SRL Oradea, iar firma sa nu a avut relaţii comerciale cu SC X SRL Botoşani. Cel în cauză declară că nu are cunoştinţă cine şi în ce împrejurări a emis chitanţe fiscale aparţinând societăţii sale, în numele SC T SRL Oradea.

La data audierii martorul era arestat în altă cauză şi executa o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârşirea unor infracţiuni de înşelăciune, vol. V, filele 328 - 369.

Cele două facturi fiscale nu sunt completate în chenarul destinat datelor privind expediţia cu toate elementele prevăzute de lege şi nu sunt menţionate toate datele privind identificarea persoanei care a efectuat livrarea bunurilor, fiind încălcate prevederile art. 3 pct. 2 din O.M.F. nr. 29/2003.

Din nota explicativă dată comisarilor Gărzii Financiare Bihor de numitul A. D. D., administrator la SC T SRL, rezultă că acest agent economic nu a avut nicio relaţie comercială cu SC X SRL Botoşani, amprenta ştampilei SC T SRL Oradea, jud. Bihor, aplicată pe nota explicativă nu corespunde cu cea aplicată pe cele trei facturi fiscale mai sus menţionate, iar numărul de înregistrare a societăţii sale în Registrul Comerţului Bihor este J/X/X/1993 şi nu cel menţionat în toate facturile emise, respectiv J/X/X/xx.xx.xxxx, vol. I fila 321.

La data de xx.xx.xxxx a fost audiat în calitate de martor numitul A. D. D., asociat unic şi administrator la SC T SRL Oradea, care şi-a menţinut declaraţiile date în perioada 2003-2004 comisarilor Gărzii Financiare - Secţia Bihor şi organelor de cercetare penală, precizând că nu are cunoştinţă despre derularea nici unei tranzacţii comerciale între SC T SRL Oradea şi SC Y SRL Botoşani.

De asemenea, cel în cauză precizează că, în anul 2003, doar el s-a ocupat de activitatea societăţii, fiind singurul care a reprezentat firma în tranzacţiile comerciale. Acesta a invocat mai multe argumente din care rezultă că SC T SRL Oradea a fost implicată doar în mod artificial în aceste tranzacţii ilicite, fără ca el să aibă cunoştinţă de aceste activităţi, vol. V. filele 263 274.

Prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx BCR SA-Sucursala Bihor ne comunică că, în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, SC T SRL Oradea a avut cont deschis la această instituţie bancară, iar în perioada de referinţă această societate nu a derulat operaţiuni bancare cu SC X SRL Botoşani.

De asemenea, în anul 2003, această firmă nu a desfăşurat niciun fel de tranzacţii financiare prin cont.

Prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx Banca Transilvania SA - Sucursala Oradea ne aduce la cunoştinţă că SC T SRL Oradea a avut cont deschis la această instituţie în perioada anului 2003, împuternicit să deruleze operaţiuni pe contul curent fiind numitul A. D. D.. Totodată ne-au fost puse la dispoziţie cererea de deschidere a contului, fişa cu specimenul de semnături şi rulajul contului în anul 2003, nefiind identificate operaţiuni bancare cu SC X SRL Botoşani, vol. VI, filele 115- 150.

În perioada iunie-decembrie 2003, inculpaţii S. C. C., P. V., P. P. şi P. G., prin intermediul persoanelor juridice SC Y SRL Botoşani, SC X SRL Botoşani şi SC U SRL Dorohoi, jud. Botoşani, au achiziţionat produse petroliere neaccizate de la Rafinăria Steaua Română SA Cîmpina, pe care ulterior, după ce le-au înregistrat scriptic, prin intermediul SC Z SRL Săcueni, jud. Bihor şi SC T SRL Oradea, le-au revândut drept motorină şi benzină prin staţiile PECO ale SC X SRL Botoşani.

Toate activităţile desfăşurate de susnumiţii au avut drept scop reciclarea fondurilor ilicite obţinute în urma săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, iar suma reciclată de aproximativ 15.236.746.620 lei ROL a fost însuşită ilicit de către inculpaţi, prin vânzarea produselor neaccizabile ca şi produse accizabile.

Numiţii P. V., P. P., P. G., S. C. C., au derulat tranzacţii comerciale ilicite cu produse petroliere, care au avut drept scop sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale şi reciclarea fondurilor ilicite obţinute în urma săvârşirii acestor fapte.

Astfel, cei în cauză au achiziţionat uleiuri minerale neaccizate de la rafinării, pe care ulterior le-au comercializat ca benzină şi motorină, cu schimbarea destinaţiei acestora şi încasarea ilegală a accizelor şi taxelor datorate bugetului general consolidat al statului.

De asemenea, aceştia au întocmit documente fictive, au folosit firme fantomă şi conturile bancare ale societăţilor, în scopul ascunderii şi disimulării originii ilicite a fondurilor băneşti obţinute în urma acestor tranzacţii cu produse petroliere şi pentru a le da aparenţa de legalitate.

2. Circuitul RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Cîmpina - SC T SRL Oradea-SC Y SRL Botoşani.

În perioada iulie - septembrie 2003, inculpatul S. C. C. a înregistrat în evidenţele contabile ale SC Y SRL Botoşani facturi fiscale de aprovizionare cu uleiuri minerale neaccizate, emise de SC Rafinăria Steaua Română S.A. Cîmpina, în valoare de 4.213.198.332 lei ROL.

Conform înregistrărilor contabile, aceste uleiuri minerale au fost livrate de inculpatul S. C. C. de la SC Y Botoşani către SC T SRL Oradea, în baza facturilor fiscale emise de această societate, în valoare totală de 4.239.937.480 lei ROL.

În aceeaşi perioadă, SC Y SRL Botoşani efectuează livrări de uleiuri minerale accizate, respectiv benzină şi motorină auto, către SC X SRL Botoşani, în valoare de 11.555.536.084 lei ROL, produse a căror provenienţă este justificată cu facturi fiscale emise de SC T SRL Oradea şi SC T SRL Săcueni, jud. Bihor, după cum urmează:

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

Situaţia acestor tranzacţii comerciale şi facturile fiscale se află în vol. II, filele 27-63.

Pentru achitarea contravalorii cantităţilor de produse petroliere (benzină şi motorină) de către SC Y SRL Botoşani la SC T SRL şi SC T SRL s-a folosit „principiul compensării” pentru suma de 4.239.937.480 lei ROL, fără însă a se utiliza ordine de compensare, potrivit prevederilor legale în vigoare, iar pentru diferenţa până la valoarea totală de 11.555.536.084 Iei ROL s-au folosit chitanţe de achitare prin numerar, care însă nu aparţin acestor două societăţi comerciale. Astfel, s-a stabilit că respectivele chitanţe folosite aparţin SC C SRL Oradea, administrată de numitul U. L. P..

Pentru achitarea cantităţilor de uleiuri minerale neaccizate la SC STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina, inculpatul S. C. C. a folosit contul bancar al SC Y SRL Botoşani, deschis la BCR SA - Sucursala Botoşani, în care au fost virate sumele de bani necesare achitării acestora de către SC X SRL Botoşani, administrată de inculpaţii: P. V., P. P. şi P. G. - vol. II filele 1-81.

Prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx, BCR - Sucursala Botoşani ne comunică că SC Y SRL Botoşani are cont deschis la această instituţie bancară, iar în perioada iulie - decembrie 2003 împuternicit să deruleze operaţiuni pe acest cont a fost inculpatul S. C. C.. Prin aceeaşi adresă ne-a fost pus la dispoziţie rulajul contului pentru întreaga perioadă cât contul bancar a fost operaţional, - vol. VI. filele 42 - 94.

Prin adresa nr. X/xx.xx.xxxx OTP BANK SA - Sucursala Constanţa, ne aduce la cunoştinţă faptul că SC Y SRL Botoşani mai are un cont bancar deschis la această instituţie din data de xx.xx.xxxx, ultima operaţiune fiind efectuată la data de xx.xx.xxxx, iar împuternicit să efectueze operaţiuni pe cont este inculpatul S. C. C., fiindu-ne înaintată fişa cu specimenul de semnătură şi operaţiunile derulate prin bancă, conform extrasului de cont.

De asemenea, în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, SC Y SRL Botoşani a avut cont deschis şi la OTP BANK SA - Sucursala Iaşi, unde autorizat să efectueze operaţiuni a fost numitul R. C., fiindu-ne înaintat şi copie după rulajul de cont pe întreaga perioadă de activitate, - vol. VI. filele 95 - 114.

Din cercetările efectuate a rezultat că SC X SRL Botoşani are cont deschis la BCR SA - Sucursala Botoşani, unde împuternicită să deruleze operaţiuni pe acest cont este învinuita P. G. (adresa nr. X din xx.xx.xxxx). Prin aceeaşi adresă ne-a fost înaintat un CD cu rulajul contului SC X SRL Botoşani pentru perioada 2000 - 2003, vol. VI filele 1 -42.

Operaţiunile de transfer din contul bancar al SC X SRL Botoşani, deschis la aceeaşi unitate bancară, în cel al SC Y SRL Botoşani şi apoi din acest cont în cel al Rafinăriei STEAUA ROMANĂ SA Câmpina, se derulează la interval de câteva minute, în cursul aceleaşi zile şi la aceeaşi valoare.

La data şi ora efectuării transferului de bani din contul bancar al SC X SRL Botoşani în cel al SC Y SRL Botoşani, prima societate nu avea obligaţii de plată către aceasta din urmă, din fişa de cont analitic a SC X SRL furnizor SC Y SRL, rezultând că sumele au fost achitate în avans - vol. V. filele 1 - 189.

Pentru achitarea diferenţei de sumă dintre contravaloarea plătită prin bancă până la cea înscrisă în facturile de livrare a benzinei şi motorinei întocmite de SC Y SRL Botoşani către SC X SRL Botoşani, inculpata P. G. a folosit chitanţe de plată în numerar, care s-au dovedit a fi fictive, întrucât pentru justificarea sumelor înscrise în acestea s-au întocmit dispoziţii de încasare aport asociat, de către martora N. A., care a declarat că a efectuat aceste activităţi la solicitarea inculpatei P. G. (declaraţia Vol. V. filele l - 15 şi filele 447 -448).

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. X din xx.xx.xxxx s-a stabilit că un nr. de 10 (zece) dispoziţii de încasare au fost completate de numita N. A. şi semnate de inculpata P. G., vol. V filele 190-205.

De asemenea, din cercetări a mai rezultat faptul că, în unele cazuri, pentru plăţile efectuate în numerar către SC Y SRL Botoşani, SC X SRL Botoşani nu a dispus în registrele de casă de suma aferentă plăţii, justificarea acestor decontări efectuându-se prin menţiuni fictive consemnate pe monetare cu titlu „plată SC Y SRL”

3. Referitor la relaţiile comerciale efectuate între SC Y SRL Botoşani şi S.C. Z SRL Săcueni, jud. Bihor, s-au stabilit următoarele :

Conform sesizării Gărzii Financiare - Secţia Botoşani nr. X/BT din xx.xx.xxxxcu nota de constatare încheiată la data de xx.xx.xxxx şi înregistrată sub nr. X/xx.xx.xxxxşi în urma verificărilor încrucişate efectuate prin intermediul Gărzii Financiare - Secţia Bihor, rezultă că cele 3 (trei) facturile fiscale speciale tip „uleiuri minerale” seria UM AAAAA :

-nr. X/xx.xx.xxxx, în valoare de 1.335.384.000 lei ROL,

-nr. X/xx.xx.xxxx, în valoare de 860.292.000 lei ROL şi

-nr. X/xx.xx.xxxx, în valoare de 2.003.076.000 lei ROL,

emise de SC Z SRL Oradea către SC Y SRL Botoşani (şi care reprezintă livrări de benzină şi motorină de la prima către cea de-a doua societate), nu sunt completate, în chenarul destinat datelor privind expediţia, cu niciun element din cele prevăzute de lege şi nu sunt menţionate datele privind identificarea persoanei care a efectuat livrarea bunurilor, fiind încălcate prevederile art. 3 pct. 2 din OMF nr. 29/2003.

Din nota explicativă dată comisarilor Gărzii Financiare Bihor de numitul B. I., administrator la SC Z SRL rezultă că acest agent economic nu a avut nicio relaţie comercială cu SC Y SRL Botoşani, iar amprenta ştampilei SC Z SRL Săcueni, jud. Bihor, aplicată pe nota explicativă nu corespunde cu cea aplicată pe cele trei facturi fiscale mai sus menţionate.

În perioada iulie - septembrie 2003, SC Y SRL Botoşani a întocmit un nr. de 8 (opt) facturi fiscale speciale prin care a comercializat către SC T SRL Oradea uleiuri minerale neaccizate, valoarea totală înscrisă în aceste facturi fiind de 4.239.937.480 lei ROL.

Ori, din cele prezentate mai sus, rezultă că între cele două societăţi nu au existat relaţii comerciale. Stingerea obligaţiilor dintre SC Y SRL şi SC T SRL s-a efectuat contrar dispoziţiilor legale, prin ordine de compensare neconforme cu prevederile legale, diferenţele valorice de încasat/de plată decontându-se în numerar.

Un alt indiciu temeinic în susţinerea faptului că operaţiunile derulate de SC Y SRL Botoşani cu SC Z SRL Săcueni, jud. Bihor şi SC T SRL Oradea nu sunt reale, este faptul că pentru transportul uleiurilor minerale neaccizate achiziţionate de la Rafinăria STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina de către SC Y SRL Botoşani au fost folosite mijloace de transport ale SC X SRL Botoşani.

A fost audiat numitul B. R., conducător auto angajat al acestei societăţi, care a declarat că a transportat produsele în cauză în judeţul Bihor, iar de acolo în locuri necunoscute, de unde a încărcat un alt produs ce a fost transportat la staţia PECO a SC X SRL din mun. Botoşani, aspecte ce nu-şi au susţineri concludente şi conforme cu realitatea – vol. I filele 71-75.

În baza sesizării din oficiu a organelor de cercetare penală din data de xx.xx.xxxx au fost puse la dispoziţia comisarilor Gărzii Financiare - Secţia Botoşani, documentele de evidenţă contabilă ridicate de la SC Y SRL Botoşani, precum şi rezultatul verificărilor efectuate la Rafinăria STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina, iar prin nota de constatare încheiată la data de xx.xx.xxxx şi înregistrată sub nr. X/xx.xx.xxxx, s-a stabilit că în perioada octombrie-decembrie 2003, SC Y SRL a înregistrat în evidenţele contabile plăţi în sumă de 11.963.388.770 lei ROL către SC RAFINĂRIA STEAUA ROMANA SA Câmpina, reprezentând contravaloarea cantităţii totale de 776.140 kg uleiuri minerale neaccizate, livrate de SC Rafinăria Steaua Română S.A. Câmpina către SC Z SRL Săcueni, jud. Bihor, la ordinul acestei societăţi. Ulterior, Garda Financiară - Secţia Botoşani a înaintat organelor judiciare şi sesizarea penală nr. X/BT din xx.xx.xxxx, în referire la aceleaşi aspecte – vol. II filele 87-248.

Din evidenţele contabile ale SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina rezultă că, în perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx, SC Z SRL Oradea ar fi achiziţionat uleiurile minerale respective, contravaloarea lor fiind achitată prin ordine de plată, emise la fiecare livrare, înainte de eliberarea mărfii, voi. VI, filele 149 - 402.

Din cercetări a rezultat că pentru achitarea contravalorii fiecărei livrări de uleiuri minerale neaccizate de către SC STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina către SC Z SRL Săcueni, SC Y SRL Botoşani a virat din contul său bancar, deschis la BCR SA - Sucursala Botoşani, suma aferentă cantităţii livrate la fiecare transport, cu menţiunea pe ordinul de plată - „contravaloare marfa la ordinul SC Z SRL”.

Înainte de efectuarea fiecărei plăţi, SC Y SRL Botoşani nu dispunea de sumele respective în contul său bancar, astfel că la câteva momente înainte de efectuarea plăţilor, contul său bancar era alimentat cu respectivele sume din contul bancar al SC X SRL Botoşani, cu menţiunea „contravaloare marfă”.

Aşa cum rezultă şi din nota de constatare a Gărzii Financiare Botoşani, în perioada octombrie - decembrie 2003, SC Y SRL a înregistrat în evidenţa contabilă un nr. de 20 (douăzeci) facturi fiscale speciale tip „uleiuri minerale”, privind aprovizionări de la SC Z SRL Săcueni, jud. Bihor, cu uleiuri minerale accizate (benzină şi motorină) în cantitate de 1.073.972 litri şi 27.500 kg, în valoare totală de 23.614.561.230 lei ROL. Situaţia acestor aprovizionări se prezintă după cum urmează:

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

-seria UMAAAAA nr. X/xx.xx.xxxx;

Ulterior, SC Y SRL Botoşani a întocmit facturi fiscale de livrare motorină şi benzină către SC X SRL Botoşani şi SC U SRL Dorohoi, jud. Botoşani, reprezentate de inculpaţii P. G., P. V. şi P. P. – vol. II filele 108-205.

Decontarea operaţiunilor comerciale între SC Y SRL Botoşani şi SC X SRL Botoşani s-a efectuat prin compensarea cu plăţile efectuate de SC Y SRL către SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ pentru SC Z SRL Săcueni, în sumă de 11.963.388.770 lei ROL, iar diferenţa de 15.236.746.620 lei ROL a fost achitată de SC Y SRL, în numerar către SC Z SRL Săcueni.

Astfel, s-a stabilit faptul că respectivele chitanţe folosite aparţin SC C SRL Oradea - administrată de numitul U. L. P. - vol. II filele 208-248 şi vol. VII, filele 111 - 144 şi 320 - 362. (aflat la dosarul Tribunalului Botoşani nr. 2009/40/2014).

Prin adresele nr. X/xx.xx.xxxx şi nr. X/xx.xx.xxxx, D.G.F.P.J. Bihor ne-a comunicat că la datele de xx.xx.xxxx şi xx.xx.xxxx SC C SRL Oradea, prin delegatul U. L. P., a ridicat de la această instituţie un nr. de 3 (trei) chitanţiere cu seria BH ALD, de la numărul X la nr. X, de la nr. X la nr. X şi de la nr. X la nr. X.

Un număr de 53 (cincizeci şi trei) chitanţe fiscale din cotoarele menţionate au fost folosite în mod ilegal pentru justificarea plăţilor în numerar efectuate de SC Y SRL Botoşani către SC Z SRL Săcueni - vol V filele 283-295.

Cele 20 facturi fiscale şi avizele de însoţire a mărfii anexate, prin care se justifică aceste aprovizionări, nu au înscrisă în rubrica destinată „datelor privind expediţia” niciunul din elementele prevăzute de lege, nu sunt menţionate datele de identificare ale persoanei care a efectuat livrarea bunurilor şi nu au aplicată semnătura şi ştampila cumpărătorului.

Contrar prevederilor Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 29/14.01.2003, SC Y SRL nu a prezentat cu ocazia verificărilor fiscale nicio copie de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de TVA a furnizorului SC Z SRL Săcueni, jud. Bihor - vol. II. filele 120- 159.

Prin adresa nr. X BCR SA - Sucursala Bihor comunică faptul că, în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, SC T SRL Oradea a avut cont deschis la această instituţie bancară, iar în perioada de referinţă această societate nu a derulat operaţiuni bancare cu SC X SRL Botoşani şi SC Y SRL Botoşani. De asemenea, în anul 2003 această societate nu a desfăşurat niciun fel de tranzacţii financiare prin cont.

Cu adresa nr. X din xx.xx.xxxx, Banca Transilvania SA-Sucursala Oradea, ne aduce la cunoştinţă că SC T SRL Oradea a avut cont deschis la această instituţie în perioada anului 2003, împuternicit să deruleze operaţiuni pe cont fiind numitul A. D. D.. Totodată ne-au fost puse la dispoziţie cererea de deschidere a contului, fişa cu specimenul de semnături şi rulajul contului pentru anul 2003, nefiind identificate operaţiuni bancare cu SC X SRL Botoşani şi SC Y SRL Botoşani - vol. VI, filele 115 - 149.

Prin aceeaşi adresă Banca Transilvania SA-Sucursala Oradea, ne transmite şi faptul că SC Z SRL Săcueni, jud. Bihor are cont deschis la această instituţie din data de xx.xx.xxxx, împuternicit să deruleze operaţiuni fiind numitul B. I.. Ne-au fost înaintate cererea de deschidere a contului, fişa cu specimenul de semnături şi rulajul contului pentru anul 2003, nefiind identificate operaţiuni bancare cu SC X SRL Botoşani şi SC Y SRL Botoşani, vol. VI, filele 115-149.

La data de xx.xx.xxxx a fost audiat, în calitate de martor, numitul B. I., asociat unic şi administrator la SC Z SRL Oradea în anul 2003.

Martorul şi-a menţinut declaraţiile date în perioada 2003 - 2004 comisarilor Gărzii Financiare - Secţia Bihor şi organelor de cercetare penală, precizând că nu are cunoştinţă despre derularea niciunei tranzacţii comerciale între SC Z SRL Botoşani şi SC Y SRL Botoşani.

Acesta mai precizează că SC Z SRL Oradea nu s-a aprovizionat niciodată cu produse petroliere de la Rafinăria STEAUA ROMANĂ SA Cîmpina şi nu a încheiat vreun contract cu această rafinărie în acest sens, invocând mai multe argumente din care rezultă că SC Z SRL a fost implicată doar în mod artificial în aceste tranzacţii ilicite, fără ca el să aibă cunoştinţă de aceste activităţi.

Din declaraţia martorului B. I. mai rezultă şi faptul că nu a achiziţionat în mod direct produse petroliere de la Rafinăria STEAUA ROMÂNĂ SA Cîmpina şi nu are cunoştinţă despre faptul că, la data de xx.xx.xxxx, între SC Z SRL Săcueni şi Rafinăria SC STEAUA ROMÂNĂ SA Cîmpina s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare de produse petroliere - vol. V, filele 209 - 240.

De altfel, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. X/xx.xx.xxxx al I.P.J. Botoşani, rezultă că semnăturile de la rubrica „cumpărător” din contractul de vânzare-cumpărare nr. X/xx.xx.xxxx şi din actul adiţional nr. X din xx.xx.xxxx, nu au fost executate de martorul B. I., iar impresiunea ştampilei cu menţiunea "SC Z SRL", aplicată la rubrica "semnătura şi ştampila furnizorului" din aceleaşi documente, nu a fost executată cu aceleaşi ştampile folosite de reprezentantul legal al SC Z SRL, vol. V, filele 502 - 504.

Conform prevederilor legale în vigoare la acea dată, SC Y SRL Botoşani nu şi-a îndeplinit nici obligaţiile de cumpărător, conform dispoziţiilor art. 29 lit. b din Legea 345/2002: „persoanele impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată, sunt obligate să solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate şi să verifice întocmirea corectă a acestora, iar pentru operaţiunile cu o valoare a taxei pe valoare adăugată mai mare de 50.000.000 lei sunt obligate să solicite şi copia de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adăugată a furnizorul/prestatorului”.

Astfel, „primirea şi înregistrarea în contabilitate de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate care nu conţin datele prevăzute a fi completate în mod obligatoriu la lit. a), precum şi lipsa copiei de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de TVA a furnizorului/prestatorului în cazul cumpărărilor cu o valoare a TVA mai mare de 50.000.000 lei, sunt obligate să solicite şi copia de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoare adăugată a furnizorului/prestatorului”.

De asemenea, art. 35 alin. 1 din Legea nr. 345/2002 prevedea că: „nerespectarea prevederilor art. 29 şi art. 30 se sancţionează conform Legii nr. 87/1994, pentru combaterea evaziunii fiscale”.

Conform documentelor de evidenţă contabile fictiv întocmite, cantitatea de benzină şi motorină aprovizionată de la SC Z SRL Săcueni a fost comercializată în cea mai mare parte către SC X SRL Botoşani şi SC U SRL Dorohoi, jud. Botoşani, societăţi controlate de inculpaţii P. V., P. G. şi P. P., fiind vândute prin staţiile PECO ale acestora, cu încasarea ilegală a accizelor şi taxelor datorate bugetului general consolidat al statului.

Pentru produsele petroliere neaccizate ridicate de la Rafinăria STEAUA ROMÂNĂ SA Cîmpina, în condiţiile mai sus precizate, au fost folosite mijloace de transport ale SC X SRL Botoşani, precum şi cisterne aparţinând martorilor I. A., R. C. şi S. S..

Fiind audiaţi, cei trei martori au declarat că au fost solicitaţi de inculpaţii P. V. şi P. P. să efectueze respectivele curse şi au confirmat faptul că produsele au fost încărcate de la Rafinăria STEAUA ROMANĂ SA Cîmpina, fiind transportate direct la staţia PECO a SC X SRL Botoşani, unde au fost descărcate în prezenţa celor doi inculpaţi, cărora le-au predat şi documentele primite de la locul de încărcare (deşi livrările de la rafinărie erau emise pentru SC Z SRL Oradea).

Declaraţiile celor 3 martori audiaţi în cauză se află la vol. V. filele 391 - 446.

În mod asemănător perioadei iulie - septembrie 2003 şi în perioada octombrie - decembrie 2003, SC Y SRL Botoşani a ridicat de la Rafinăria STEAUA ROMÂNĂ SA Cîmpina uleiuri minerale neaccizate, care ulterior au fost vândute prin pompele staţiilor PECO ale SC X SRL Botoşani, sub formă de benzină şi motorină auto.

Din cercetările efectuate în dosarul penal nr. XXX/P/2012 a mai reieşit că, la data de xx.xx.xxxx, numitul R. C. a întocmit în fals un număr de 6 (şase) chitanţe fiscale, prin care atesta că SC Y SRL ar fi încasat de la SC X SRL suma de 2.268.869.115 lei ROL, reprezentând contravaloarea produselor petroliere (benzină si motorină) vândute la SC CRISTAL Botoşani, deşi cel în cauză nu mai avea calitatea de administrator la SC Y SRL Botoşani, întrucât cesionase părţile sale sociale inculpatului S. C. C..

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 643101 din xx.xx.xxxx rezultă că menţiunile de completare a chitanţelor cu seria BT ALB numerele X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx şi X/xx.xx.xxxx au fost executate de numitul R. C. - vol. V filele 190-205.

Fictivitatea operaţiunilor comerciale consemnate în facturile fiscale de aprovizionare cu benzină şi motorină de către SC Y SRL de la SC T SRL Oradea şi respective SC Z SRL Oradea, precum şi a plăţilor efectuate, rezultă şi din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. X/2004 al I.P.J. Botoşani, întocmit în cauză, prin care se concluzionează că un număr de 7 (şapte) ordine de plată emise în perioada septembrie - noiembrie 2003 de SC Y SRL Botoşani către Rafinăria STEAUA ROMÂNĂ SA Cîmpina, au fost completate de martorul H. S. A., angajat la SC X SRL Botoşani, restul fiind întocmite de inculpatul S. C. C. - vol. V, filele 450 - 500.

Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. X/xx.xx.xxxx al I.P.J. Botoşani s-a stabilit că impresiunile ştampilelor cu menţiunea „SC Z SRL” şi „SC T SRL”, aplicate pe facturile fiscale de aprovizionare cu benzină şi motorină folosite de SC Y SRL Botoşani, nu au fost executate cu aceleaşi ştampile folosite de reprezentanţii legali ai celor două societăţi comerciale mai sus menţionate - vol V, filele 502 - 504.

Din conţinutul raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. X/2004 rezultă că două dintre delegaţiile de ridicare a mărfurilor din rafinărie (cele cu numerele X şi X din xx.xx.xxxx) au fost completate de martorul S. V., conducător auto angajat al SC X SRL Botoşani. Cu ocazia audierii, cel în cauză a precizat că a procedat astfel după ce, în prealabil, a discutat cu inculpatul P. V. - vol. V, filele190 - 205.

De altfel, din cercetări a mai rezultat faptul că în momentul când se prezentau la Rafinăria SC STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina, de unde au fost ridicate uleiuri minerale în numele SC Z SRL Săcueni, jud. Bihor, conducătorii auto prezentau delegaţii pentru ridicarea de mărfuri, care figurau a fi emise de societatea beneficiară. In cele mai multe cazuri formularele tipizate, delegaţiile pentru ridicarea de mărfuri erau în xerocopie, inclusiv semnătura şi ştampila beneficiarului.

Din adresa nr. II/9295/xx.xx.xxxx a Administraţiei Finanţelor Publice a mun. Botoşani rezultă că începând cu luna mai 2003 şi până la data emiterii răspunsului, SC Y SRL Botoşani nu a depus deconturile TVA şi declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat.

Ulterior s-au solicitat aceleiaşi instituţii date suplimentare, iar prin adresa nr. I/X din xx.xx.xxxx Administraţia Finanţelor Publice a mun. Botoşani a confirmat faptul că SC Y SRL Botoşani a depus în anul 2003 doar declaraţiile privind obligaţiile de plată şi deconturile TVA aferente lunilor ianuarie, februarie, martie, aprilie şi decembrie 2003, care ne-au fost puse la dispoziţie.

Astfel, se constată că în perioada xx.xx. - xx.xx.xxxx, când societatea derulează tranzacţii ilicite cu produse petroliere, nu sunt depuse la organele fiscale declaraţiile şi deconturile TVA. Din aceeaşi adresă mai rezultă că, după data de xx.xx.xxxx, acest agent economic nu şi-a achitat voluntar obligaţiile fiscale înregistrând întârzieri de plată. Conform Legii nr. 85/2006, prin sentinţa nr. XXX din xx.xx.xxxx, Tribunalul Botoşani a admis cererea Administraţiei Finanţelor Publice a mun. Botoşani şi a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei SC Y SRL Botoşani - vol. II, filele 313-416.

Prin adresa nr. XXX/xx.xx.xxxx Cabinetul individual de practician în insolvenţă -C. M. ne-a comunicat că de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, deşi au fost notificaţi prin 2 (două) adrese, inculpatul S. C. C. şi asociatul acestuia - V. V. E. au refuzat să pună la dispoziţie documentele SC Y SRL Botoşani şi până în prezent cei în cauză nu le-au prezentat, fiind sesizate în acest sens organele de urmărire penală –vol. II filele 416 - 443.

Analizând comunicările Administraţiei Finanţelor Publice Municipale Botoşani şi ale administratorului judiciar desemnat, se constată încă o dată că inculpatul S. C. C. a preluat părţile sociale ale SC Y SRL Botoşani de la numitul R. C., pentru a efectua tranzacţii ilegale prin intermediul acestei firme, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale, activităţi desfăşurate în cadrul unui grup infracţional dirijat şi coordonat în principal de reprezentanţii SC X SRL Botoşani, societate beneficiară a tranzacţiilor ilicite cu produse petroliere.

Fiind audiat, martorul V. V. E., asociat şi el la SC Y SRL Botoşani împreună cu inculpatul S. C. C. (cu un procent de 5% din părţile sociale), acesta a declarat că el personal nu a desfăşurat niciodată activităţi prin intermediul acestei societăţi şi nu a deţinut vreodată documente ale acestei firme. După preluarea SC Y SRL Botoşani nu s-a mai întâlnit cu inculpatul S. C. C. şi nu cunoaşte ce fel de activităţi a desfăşurat acesta ulterior prin intermediul SC Y SRL -vol. V. fila 208.

Din probatoriul administrat a rezultat că activităţile comerciale mai sus menţionate, evidenţiate în actele contabile ale SC Y SRL Botoşani, nu au la bază operaţiuni reale, atât în ceea ce priveşte achiziţiile de produse petroliere neaccizate ale acestei societăţi de la SC Steaua Română S.A. Câmpina, cât şi cele referitoare la livrările de motorină şi benzină efectuate de SC Y SRL către SC T SRL Oradea şi SC Z SRL Oradea.

De asemenea, se concluzionează că uleiurile minerale neaccizate au fost ridicate de SC Y SRL Botoşani de la Rafinăria SC STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina şi au fost comercializate direct prin pompe de către SC X SRL Botoşani - deţinătoare de staţii PECO, firmele SC T SRL şi SC Z SRL Oradea fiind folosite doar pentru "spălarea" produselor neaccizate şi substituirea acestora în benzină şi motorină.

În cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice economico-financiare de către inspectorul antifraudă.

Din analiza acesteia reies circuitele financiare (defalcate pe perioade) ca şi metodele folosite de inculpaţi: sumele în numerar neplătite furnizorului căpătau o formă legală şi se întorceau în patrimoniul agentului economic (în plus se realiza şi stingerea datoriei faţă de furnizor) aportul numerar al acestuia putând fi retras oricând din societate ca „sume datorate asociaţilor”.

Astfel,

Circuitul financiar perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx

Acest circuit a fost scos în evidenţă de controlul Gărzii Financiare Secţia Botoşani din data de xx.xx.xxxx. Astfel, conform celor constatate a rezultat că în perioada xx.xx.-xx.xx.xxxx s-a achitat de către SC X SRL Botoşani către SC T SRL Oradea suma de 351.564,9 lei (3.515.649.000 lei ROL) sumă achitată prin documente bancare (ordine de plată până la valoarea de 178.559,5 lei (1.785.595.000 lei ROL nr. crt. 5-8 din anexa nr. 1.1) pentru suma de 173.005,4 lei (1.730.054.000 lei ROL) prezentându-se chitanţe ce au ca emitent SC T SRL Oradea. Circuitul financiar a fost generat de un circuit de bunuri, constând în aprovizionarea realizată de SC X SRL Botoşani cu uleiuri minerale de natura benzinei şi motorinei de la SC T SRL Oradea (a se vedea anexa nr. 1). Prin două facturi fiscale speciale (menţionate în actul de control al Gărzii Financiare volum I, fila 260-373), cu o valoare totală de 352.407,6 lei (3.524.076.720 lei ROL) emise în xx.xx.xxxx au fost aprovizionate următoarele cantităţi de uleiuri minerale (a se vedea anexa nr. l):

-benzină = 36.000 litri;

-motorină= 144.000 litri.

Din materialul probator al dosarului penal nr.XXX/P/2014, respectiv documentele prezentate în timpul verificărilor rezultă că suma de 1.178.559,5 lei (1.785.595.000 lei ROL- nr. crt. 5-8 din anexa nr. 1.2) a fost achitată prin documente bancare:

-op nr.X/xx.xx.xxxx - suma de 44.863 lei (448.630.000 lei ROL);

-op nr.614/xx.xx.xxxx - suma de 45.000 lei (450.000.000 lei ROL);

-op nr.X/xx.xx.xxxx - suma de 44.476,2 lei (444.762.500 lei ROL);

-op nr. X/xx.xx.xxxx - suma de 44.220,2 lei (442.202.500 lei ROL).

În timpul verificărilor s-a explicat că aceste sume achitate reprezintă plata parţială a contravalorii cantităţii de benzină şi motorină aprovizionată de SC X SRL Botoşani de la SC T SRL Oradea. Din analiza materialului probator rezultă că documentele de plată menţionate au fost întocmite de SC X SRL Botoşani pentru SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ Câmpina, pe ele făcându-se menţiunea „contravaloare marfă la ordinul lui SC Y pentru T” sau „plată la ordinul SC T în favoarea SC Y". Pentru suma de 178.559,5 lei ( 1.785.595.000 lei ROL) rafinăria a livrat cantitatea de 120.040 kg „ulei neemulsionat pt.prelucr. met. Sr 1” conform datelelor menţionate pe facturile fiscale (în număr de patru - volum I, fila 254-357- a se vedea anexa nr.2.2) emise în perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx.

SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina a livrat aceste produse conform datelor menţionate pe facturi către SC Y SRL Botoşani.

De altfel, agentul economic SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Campina menţionează pe facturile fiscale „plata cu ordin de plată şi suma plătită”, sumele fiind cele achitate de SC X SRL Botoşani. Bunurile aprovizionate de SC Y SRL Botoşani (uleiurile minerale) au fost livrate ulterior către SC T SRL Oradea (a se vedea anexa nr. 2.4) în aceeaşi cantitate şi la un preţ aproximativ identic. Prin bancă, în perioada xx.xx. - xx.xx.xxxx, pentru tranzacţiile menţionate nu a mai fost efectuată nicio plată (a se vedea schema grafică a circuitului de bunuri de la pagina 8 bis).

Pentru suma de 173.005,4 lei (173.005,4 lei ROL) plătită în numerar aferentă aprovizionărilor de benzină şi motorină efectuate de către SC X SRL Botoşani au fost prezentate în timpul verificărilor chitanţe fiscale emise de SC T SRL Oradea, după cum urmează:

- chitanţa seria BHALD, nr.X/xx.xx.xxxx-suma de50.000 lei (500.000.000 lei ROL);

-chitanţa seriaBHALD, nr.X/xx.xx.xxxx-suma de 50.000 lei (500.000.000 lei ROL);

-chitanţa seriaBHALD, nr.X/xx.xx.xxxx-suma de50.000 lei (500.000.000 lei ROL);

-chitanţa seriaBHALD, nr.X/xx.xx.xxxx-suma de 23.005,4 lei (230.054.000 lei ROL).

Conform celor menţionate de Garda Financiară secţia Botoşani în actul de control, precum şi din probatoriul administrat de organele de cercetare penala demonstrându-se că facturile fiscale de livrare şi chitanţele emise de SC T SRL Oradea (societăţii i-a fost folosită fără drept identitatea - a se vedea în materialul probator declaraţiile administratorului societăţii în cauză) prin care s-au efectuat încasările în numerar, înregistrate în contabilitatea SC X SRL Botoşani, au fost utilizate ilegal ele aparţinând altei societăţi comerciale) rezultă că suma de 173.005,9 lei (1.730.054.000 lei ROL) nu a fost plătită de SC X SRL Botoşani către SC T SRL Oradea.

În susţinerea consideraţiilor ideii de mai sus trebuie arătat că, în urma solicitării de informaţii altor instituţii, din verificarea în baza de date a CN IMPRIMERIA NAŢIONALA SA (în anul 2003 era singura instituţie abilitată să tipărească şi să distribuie facturi fiscale speciale conform OUG 158/2001) s-a constatat că facturile fiscale speciale (cu menţiunea „uleiuri minerale" pe diagonală având aplicată în relief o hologramă) ce au ca emitent SC T SRL cu seria numerică X-X au fost livrate de această instituţie către DGFP Bihor care le-a distribuit către SC B SRL Oradea, iar chitanţele fiscale de plată aparţin SC CSRL Oradea.

Suma de 173.005,4 lei menţionată în chitanţele înregistrate în contabilitatea SC X SRL Botoşani (cont 5311.2- casa) ce au ca emitent pe SC T SRL Oradea nu a fost în realitate plătită, rămânând în patrimoniul SC X SRL Botoşani. Deoarece prin operarea documentelor fictive (chitanţele menţionate) în contabilitatea SC X SRL Botoşani s-a produs un dezechilibru al activului societăţii din punct de vedere contabil iar ecuaţia fundamentală a contabilităţii „Activ=Pasiv" prezenta acest dezechilibru, agentul economic pentru a beneficia de această sumă de bani a procedat la un artificiu contabil prin întocmirea fictivă (metodă utilizată frecvent de agenţii economici) a unor documente prin care să pună în echilibru starea contabilă a respectivului activ.

În acest sens, în perioada xx.xx. - xx.xx.xxxx, s-a procedat la întocmirea de documente de încasare numerar, respectiv un număr de 4 (patru) dispoziţii de încasare îin sumă de 173.005,4 lei reprezentând „aport asociat” (a se vedea declaraţia d-nelor N. A. şi P. P. - contabilă, respectiv lucrător comercial la societate - volum I, fila 39/76-78 şi anexa nr.6, nr. crt.7-10), precum şi a unor monetare (pe ele fiind menţionat „aport T”- a se vedea anexa nr. 6.1). Dispoziţiile de încasare au fost confirmate prin semnătura de administratorul societăţii (d-na P. G.)

pentru a putea fi înregistrate în contabilitate.

În acest fel sub aspect contabil ecuaţia bilantieră prezintă egalitatea cerută de contabilitate:

A +xa1-xa2=P+xp1-xp2,

unde

a1 -post bilantier de activ;

a2 - alt post bilantier de activ care scade concomitent cu aceeaşi sumă;

- p1 -post bilantier de pasiv;

p2 -alt post bilantier de pasiv care scade concomitent cu aceeaşi sumă;

x -suma cu care se modifică cele patru posturi bilantiere.

În cazul nostru acesta ecuaţie devine:

Activ+casa (175.005,4 lei/ încasare prin dispoziţii de încasare ) - casa (175.005,4 lei/ plata prin chitanţe )= Pasiv + sume datorate asociaţilor (175.005,4 lei/creşte datoria societăţii faţă asociaţi) – furnizori (175.005,4 lei/scade datoria către furnizori). Elementul de dezechilibru în cazul nostru a fost lipsa mişcării fizice a banilor societăţii (a se vedea registrul de casa al contului 5311.2- contul din care s-au efectuat plăţile; în perioada analizată în caseria societăţii nu se găsea la momentul plăţii suma în numerar aferentă valorii de 175.005,4 lei (1.730.054.000 lei ROL) - exemplificăm în acest sens ziua de xx.xx.xxxx, zi în care se încasează din vânzări marfa suma de 100.000 lei ROL şi se plăteşte către SC Y suma de 500.000.000 lei ROL, ziua de xx.xx.xxxx, zi în care se incasează din vânzări marfa suma de 31.287.114 lei ROL si 193.808 lei ROL şi se plăteşte către SC Y suma de 500.000.000 lei ROL - procedându-se identic pe întreaga perioadă menţionată), bani cărora scriptic li s-a atribuit o provenienţă prin întocmirea dispoziţiilor de încasare şi înregistrarea în contabilitate a acestora.

Prin această modalitate sumele în numerar neplătite furnizorului capătă o formă legală şi se întorc în patrimoniul agentului economic (în plus se realizează stingerea datoriei faţă de furnizor), aportul în numerar al acestuia putând fi retras oricând din societate (fapt ce se întâmplă - a se vedea fisa contului 455 „sume datorate asociaţilor").

Întrucât, în privinţa aportului în numerar, procedura are caracterul unei investiţii financiare a asociatului în propria societate, conform fişei de cont 455 „sume datorate asociaţilor", analitic „P. G." ce prezenta sold creditor în sumă de 269.768,1 lei (2.697.681.266 lei ROL-30.08.2003), rezultă că prin creditarea societăţii în perioada xx.xx.-xx.xx.xxxx, cu suma de 175.005,4 lei (1.730.054.000 lei ROL) asociatul a dispus de disponibilităţi de bani prezumate licit, deşi cu câteva zile înainte, cum vom vedea în continuare (punctul 2 din obiectivul 1) respectiv perioada xx.xx. - xx.xx.xxxx a mai creditat societatea cu suma de 243.915,3 lei (2.439.513.000 lei ROL). Pentru o corectă informare a instanţei, privitoare la surse, trebuie făcută precizarea că veniturile totale obţinute de P. G. în anul 2003, declarate organelor fiscale (salarii), au fost de 3.090 lei - a se vedea fisa fiscala FF1.

În condiţiile prevăzute de art. 6 din Legea 82/1991 şi OMF nr.425/1998 „dispoziţia de plata - încasare" capătă caracterul unui document justificativ producând acelaşi efect contabil ca şi chitanţa, nota de recepţie, etc şi poartă răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi înregistrat în contabilitate.

Astfel, conform OMF nr.425/1998:

Dispoziţia de plată-încasare (cod 14-4-4)

1.Serveşte ca:

dispoziţie pentru casierie, în vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum şi a diferenţei de încasat de către titularul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit, procurare de materiale etc;

- dispoziţie pentru casierie, în vederea încasării în numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor legale;

document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate, în cazul plăţilor în numerar efectuate fără alt document justificativ.

2.Se întocmeşte într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil:

-în cazul utilizării ca dispoziţie de platî - când nu exista alte documente prin care se dispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc);

în cazul utilizării ca dispoziţie de plată a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de materiale etc;

în cazul utilizării ca dispoziţie de încasare, când nu există alte documente prin care se dispune încasarea (avize de plată, somaţii de plată etc).

Se semnează de întocmire la compartimentul financiar-contabil.

3.Circulă:

la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză în cazurile prevăzute de lege;

la persoanele autorizate să aprobe plata sumelor respective (in cazul plăţilor);

la casierie, pentru efectuarea operaţiei de încasare sau plată, după caz, şi se semnează de casier; în cazul plăţilor se semnează şi de persoana care a primit suma. Când este utilizată ca dispoziţie de încasare, pentru sumele încasate, casierul trebuie să emită "Chitanţa" (cod 14-4-1).

-la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casă, pentru efectuarea

înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică.

4.Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casă.

Acest circuit financiar (utilizat de majoritatea agenţilor economici la reciclarea sumelor de bani rezultate din evaziune fiscală), datorită interpunerii unui singur participant (SC T SRL Oradea ) a putut fi uşor de identificat, alte circuite financiare, cum vom vedea în continuare, devin greu de probat datorită implicării unor societăţi care au un comportament legal, cât şi unor societăţi tip „fantomă sau cărora le este folosită drept identitatea (le-au fost narate sau folosite fără drept documentele fiscale, stampila, etc.) precum şi utilizarea ca modalitate de plată a decontărilor efectuate prin banca (ordin de plată sau alte instrumente) cât şi plăţi în numerar (chitanţe, dispoziţii de plată/încasare, monetare).

2. Circuit financiar perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx

Acest circuit a fost scos în evidenţă de controlul Gărzii Financiare Secţia Botoşani din data de xx.xx.xxxx, efectuat la SC Y SRL Botoşani. Astfel, conform celor constatate a rezultat că în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx SC Y SRL Botoşani a livrat către SC X SRL Botoşani (a se vedea anexa nr.2) uleiuri minerale de natura motorinei şi benzinei în valoare de 734.328,9 lei lei (7.343.289.484 lei ROL), după cum urmează:

- motorină= 298.435 litri

- benzină= 74.280 litri.

Din materialul probator al dosarului penal nr. XXX/P/2014, respectiv documentele prezentate în timpul verificărilor rezultă că SC Y SRL Botoşani a prezentat pentru achiziţii, în aceeaşi perioadă, facturi fiscale în valoare de 731.871,8 lei (7.318.718.165 lei ROL) emise de SC T SRL Oradea în care au fost înscrise următoarele cantităţi de uleiuri minerale de natura benzinei şi motorinei, după cum urmează:

-motorină=298.415 litri;

-benzină=74.280 litri.

Pentru a induce o anumită aparenţă de legalitate a bunurilor tranzacţionate pe lanţul comercial a SC Y SRL, anterior achiziţiei de benzină şi motorină de la SC T SRL achiziţionează de la SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA cantitatea de 174.240 kg uleiuri minerale (57.040 kg solvexol 150 şi 117.200 kg ulei RF1 distilat), ulei mineral pe care il livrează în aceeaşi perioada către SC T SRL.

În relaţia comercială SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA-SC Y SRL- SC T SRL-SC Y SRL (livrare ulei mineral-livrare ulei mineral- aprovizionare benzina şi motorină) din analiza materialului probator rezultă că pentru plata uleiului mineral livrat de rafinărie au fost întocmite trei documente de plată prin bancă de SC X SRL Botoşani pentru SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ Câmpina, în suma de 115.701,56 lei (1.157.015.580 lei ROL a se vedea anexa l.l, nr. crt 1-3) pe unul din ele - ordin de plata XXX/xx.xx.xxxx - fiind făcută menţiunea „contravaloare marfă la ordinul lui SC Y pentru T”.

De asemenea, din materialul probator se dovedeşte că plata uleiului mineral şi suma de 127.058,7 lei (1.270.587.752 lei ROL) prin contul deschis la Robank sucursala Constanţa (trei depuneri numerar în suma de 127.255 lei efectuate de domnul S. C. C. la Robank sucursala Ploieşti în contul Robank sucursala Constanţa-cont 2511-35546.ROL 01/1800) în contul SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina. De altfel, agentul SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA precizează pe fiecare factura fiscală emisă „plata cu ordin de plată şi valoarea acestuia", sumele menţionate fiind cele achitate de SC X SRL Botoşani şi SC Y SRL Botoşani, iar la cumpărător SC Y SRL Botoşani. În total pentru aprovizionarea cantităţii de 174.240 kg de ulei mineral a fost achitată prin bancă suma de 2.427.603.332 lei ROL- a se vedea anexa nr.2.2.

Pentru benzina şi motorina justificată ca provenind de la SC T SRL agentul economic SC Y SRL a prezentat ca documente de achitare chitanţe în sumă de 731.871,8 lei (7.318.718.165 lei ROL).

Conform celor menţionate de Garda Financiară Secţia Botoşani în actul de control, precum şi probatoriul administrat de organele de cercetare penală demonstrându-se că facturile fiscale de livrare şi chitanţele emise de SC T SRL Oradea prin care s-a efectuat încasarea în numerar, înregistrate în contabilitatea SC Y SRL Botoşani sunt fictive (a se vedea nota de constatare întocmită de Garda Financiară Secţia Botoşani- volum I fila 213-287) rezultă că suma de 731.871,8 lei (7.318.718.165 lei ROL) evidenţiată ca plătită cu chitanţe (a se vedea anexa nr.5.1) de fapt nu a fost plătită de SC Y SRL.

Partea finală a circuitului bunurilor, respectiv livrarea benzinei şi motorinei în sumă de 734.312,9 lei (7.343.129.157 lei ROL) reprezentând contravaloarea cantităţii de 298.435 litri motorină şi 74.280 litri benzină de SC Y SRL Botoşani către SC X SRL Botoşani deschide un nou circuit financiar între aceşti agenţi economici odată cu achitarea de către SC X SRL Botoşani prin documente bancare a sumei de 115.701,5 lei (1.157.015.580 lei ROL- a se vedea anexa nr.2.2, nr. crt – 11 compensarea sumei achitate către rafinărie pentru uleiul mineral) şi în numerar prin chitanţe suma de 618.627,3 lei (6.186.273.904 lei ROL- a se vedea anexa nr.5).

Analizând modalitatea de plată în numerar consemnată în documentele contabile de SC X SRL Botoşani s-a constatat că în perioada xx.xx. - xx.xx.xxxx agentul economic pentru a efectua plăţile menţionate în chitanţele emise de SC Y SRL Botoşani a apelat la un artificiu pentru a disimula realitatea procedând la întocmirea a 6 (şase) dispoziţii de încasare în sumă de 243.915,3 lei (2.439.513.000 lei ROL, a se vedea declaraţia d-nei N. A. - contabilă a societăţii şi anexa nr. 6 şi 6.1), sumă care mărea soldul scriptic al numerarului din caseria societăţii (în caseria societăţii nu se găsea la momentul plaţii suma în numerar aferentă valorii de 243.915,3 lei; exemplificăm în acest sens ziua de xx.xx.xxxx, zi în care se încasează din vânzări marfa suma de 24.843760 lei ROL şi 3.568.671 lei ROL şi se plăteşte către SC Y suma de 500.000.000 lei ROL - deci mai mult cu 471.587.569, agentul economic mai efectuând şi alte plăţi, procedându-se identic pe întreaga perioada menţionată), permiţând prin această metodă stingerea datoriei către SC Y SRL Botoşani sub o formă legală, ca o ieşire din patrimoniul societăţii a sumelor menţionate în chitanţele de plată.

După cum s-a arătat şi în descrierea circuitului financiar anterior (punctul 1) întrucât, în privinţa aportului în numerar, procedura are caracterul unei investiţii financiare a asociatului în propria societate, conform fişei de cont 455 „sume datorate asociaţilor", analitic „P. G." ce prezenta sold creditor în sumă de 269.768,1 lei ( 2.697.681.266 lei ROL), anterior cicuitului financiar menţionat, rezultă că prin creditarea societăţii, de aceasta dată cu suma de 243.915,3 lei (2.439.513.000 lei ROL) asociatul a dispus de suficiente surse disponibile de bani prezumate licite (deşi veniturile totale obţinute de acesta în anul 2003, declarate organelor fiscale, au fost de 3.090 lei-fisa fiscală FF1).

În soldul contului 455 „sume datorate asociaţilor" la sfârşitul anului 2003 era contabilizată suma de 651.388,1 lei (6.513.881.681 lei ROL), suma de 35.339,3 lei (353.393.000 lei ROL) fiind achitată, în perioada iulie-decembrie 2003, asociatului societăţii (a se vedea anexa 6.2 şi fişa de cont 455-analitic P. G.).

Metoda folosită pentru înregistrarea în contabilitate a sumelor reciclate este identică cu cea de la cicuitul financiar al perioadei xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx.

3.Circuit financiar perioada 16.09.2003-xx.xx.xxxx

Acest circuit a fost scos în evidenţă de controlul Gărzii financiare Secţia Botoşani din data de xx.xx.xxxx efectuat la SC Y SRL Botoşani. Asfel, conform celor constatate a rezultat că în perioada 16.09.2003-xx.xx.xxxx SC Y SRL Botoşani a aprovizionat de la SC T SRL Secuieni, jud. Bihor cu uleiuri minerale de natura motorinei şi benzinei în valoare de 2.781.313,3 lei (27.813.133.230 lei ROL- a se vedea anexa nr.3.1), după cum urmează:

-motorină=985.432litri;

-motorină=27.500kg;

-benzină cu plumb=199.000 litri;

-benzină fără plumb=93.500 litri.

Conform datelor din extrasul de cont al SC Y SRL Botoşani pentru perioada 16.09.2003-31.12.2003 rezultă că din contul acestei societăţi a fost plătită cu documente bancare către SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina suma de 1.196.734,11 lei (11.697.341.120 lei ROL- a se vedea anexa nr. 4), documentele de plată având înscrisă pe ele menţiunea „ cv factura la ordinul SC T" sau „cv marfă la ordinul lui SC T".

Conform actului Gărzii Financiare Secţia Botoşani rezultă că, pe lanţul de distribuţie SC T SRL Secuieni a achiziţionat, în amonte, de la SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina cantitatea de 746.200 kg uleiuri minerale diverse sortimente, dintre care menţionăm 573.400 kg „ulei neemulsionat pt. prelucr. met. Sr 1" şi 172.800 kg „solvexol 150" conform datelelor menţionate pe facturile fiscale (vol.I, f. 254-257- a se vedea anexa nr.3.2) şi, în aceeaşi perioadă a procedat la livrarea către SC Y SRL Botoşani a cantităţilor de benzină şi motorină precizate (a se vedea anexa nr.3.1).

Cantitatea de benzină şi motorină justificată cu documente ce au ca emitent SC T SRL Secuieni a fost facturată de SC Y SRL Botoşani (a se vedea anexa nr. 3) către următorii agenţi economici:

3.1 SC X SRL Botoşani - benzină şi motorină în valoare de 1.969.944,1 lei (19.969.441.230 lei ROL- a se vedea anexa nr. 3), după cum urmează:

 -motorină=576.000 litri;

-benzină cu plumb = 36.000 litri;

-benzină fără plumb- 93.500 litri.

Suma reprezentând contravaloarea benzinei şi motorinei a fost achitată de SC X SRL prin documente de plată bancare (ordine de plată) până la concurenţa sumei de 1.015.868,4 lei (10.158.684.630 lei ROL), diferenţa de 981.075,6 lei (9.810.756.560 lei ROL) fiind achitată în numerar pe chitanţe - a se vedea anexa nr.4.1 şi anexa nr.5.

3.2SC U SRL Dorohoi - benzină şi motorină în valoare de 726.030,2 lei (7.260.302.594 lei ROL- a se vedea anexa nr. 3), după cum urmează:

- motorină=299.432 litri;

- benzină- 127.000 litri.

Suma reprezentând contravaloarea benzinei şi motorinei a fost achitată de SC U SRL Dorohoi, parţial în anul 2003, prin documente bancare până la valoarea de 242.381,1 lei (2.423.811.218 lei ROL - conform extraselor de cont), în numerar fiind achitată suma de 144.2481ei (1.442.480.000 lei ROL)- a se vedea anexa nr.4.2 şi anexa nr.5.2.

3.3 SC V SRL Iaşi - cu factura fiscală cantitatea de 12.000 kg motorină în valoare de 29.330,7 lei (293.307.270 lei ROL - a se vedea anexa nr. 3). Contravaloarea motorinei achiziţionată a fost achitată de agentul economic prin bancă până la concurenţa sumei de 17.000 lei (l70.000.000 lei ROL - două ordine de plată) şi diferenţa de 9.300 1ei (93.000.0001ei ROL - în contabilitatea Y apare suma de 120.000.000 ROL) în numerar pe chitanţe -a se vedea anexa nr.5.3

3.4SC E SA Iaşi - cu factura fiscală cantitatea de l5.500 kg motorină în valoare de 37.007,4 lei (370.074.250 lei ROL - în contabilitatea Y SRL nu este înregistrată nicio plată).

Din suma încasată prin bancă (contul deschis la BCR Botoşani) de la SC X SRL Botoşani şi SC U SRL Dorohoi, respectiv 1.258.249,5(12.582.495.848 lei ROL), SC Y SRL Botoşani a achitat către SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina suma de 1.196.734,1 lei (11.967.341.120 lei ROL), diferenţa de 61.515,4 lei (615.154.728 lei ROL) fiind achitată către SC VALESIMO SRL- a se vedea anexa nr.4.

Suma de 17.000 lei (170.000.000 lei ROL) achitată prin bancă de SC V SRL Iaşi, în perioada xx.xx. - xx.xx.xxxx a fost plătită în contul SC Y SRL Botoşani deschis la OTP Bank-sucursala Constanţa. Această sumă a fost retrasa în numerar de d-nul S. C. C. prin ordinul de plata nr.X/xx.xx.xxxx, explicaţia fiind „returnat credit asociat conform foaie depunere din xx.xx.xxxx (vol.2, fila 105).

Pentru a justifica diferenţa dintre valoarea livrărilor de benzină şi motorină în suma de 2.781.313,3 lei (27.813.133.230 lei ROL- benzină şi motorină aprovizionată de la SC T SRL- a se vedea anexa nr.3.1) ce au ca furnizor pe SC T SRL şi suma de 1.196.734,1 lei (11.967.341.120 lei ROL - a se vedea anexa nr.4 ) achitată prin documente bancare la SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina, SC Y SRL a prezentat organelor de control chitanţe de plată susţinând că a plătit în numerar suma de 1.523.674,6 lei (15.236.746.620 lei ROL- diferenţa dintre 2.781.313,3 lei valoare de achiziţie şi 1.196.734,1 lei suma achitată prin bancă la rafinărie, rămânând un sold neachitat) - a se vedea anexa nr .5.4.

Facem menţiunea că suma de 1.196.734,1 Iei (11.967.341.120 lei ROL - a se vedea anexa nr. 4) achitată prin bancă către SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina de SC Y SRL reprezintă în fapt contravaloarea cantităţii de ulei mineral livrată de această societate către SC T SRL Secuieni (plata se efectua din contul bancar al SC Y SRL cu menţionarea pe documentul de plată „cv factură la ordinul SC T" sau „cv marfă la ordinul lui SC T"), aceasta din urmă (SC T SRL) la rândul ei livrând către SC Y SRL benzină şi motorină în cantităţile precizate în anexa nr.3.1.

Trebuie făcută precizarea că între SC T SRL şi SC Y SRL singurele documente de încasare/plată sunt cele care atestă plata în numerar, respectiv chitanţe de plată. Pentru plata efectuată prin documente bancare (ordine de plata) de SC Y SRL către SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA, în numele SC T SRL, în contabilitatea primului sumele achitate către rafinărie se compensau (articol contabil 401=411 fără a se respecta prevederile OUG 77/1999, ordin de compensare sau prin intermediul Institutului de Management şi Informatică din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului), în acelaşi cuantum, cu datoria către SC T SRL pentru benzina şi motorina achiziţionată de la acesta.

Că relaţia dintre SC T SRL şi SC Y SRL a urmărit disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei relaţii comerciale care în fapt nu a existat este scoasă în evidenţă şi de declaraţiile conducătorilor de mijloace auto închiriate de SC X SRL pentru transportul uleiurilor minerale care au declarat (a se vedea declaraţiile date de S. S., I. A. şi R. C., în calitate de martori, vol. I, f. 346-368) că au încărcat marfa la rafinăria SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina şi au descărcat-o în rezervoarele din staţia de distribuţie carburant a SC X SRL, ocazie cu care se proceda şi la predarea documentelor emise de rafinărie patronilor societăţii menţionate.

În plus, rezultă din cele ce precedă că, în urma solicitării de informaţii altor instituţii, din verificarea în baza de date a CN IMPRIMERIA NAŢIONALA SA (în anul 2003 era singura instituţie abilitată să tipărească şi să distribuie facturi fiscale speciale conform OUG 158/2001) constatându-se că facturile fiscale speciale, ce au ca emitent SC T SRL (cu menţiunea „uleiuri minerale" pe diagonală având aplicată în relief o hologramă) cu numerele X - X au fost livrate de aceasta instituţie către DGFP Bacău şi distribuite către SC S SRL Larga, judeţ Bacău, utilizarea lor în numele SC T SRL fiind ilegală.

Conform celor menţionate de Garda Financiară Secţia Botoşani precum şi de probatoriul administrat de organele de cercetare penală, prin care se demonstrează că facturile fiscale şi chitanţele emise de SC T SRL Secuieni, jud. Bihor sunt fictive (a se vedea nota de constatare întocmită de Garda Financiară Secţia Botoşani - volum I, f. 288-303) şi faptul că în perioada noiembrie - decembrie 2003 au fost întocmite un număr de 50 (cincizeci) de dispoziţii de încasare/plată cu menţiunea „aport propriu" în valoare de 547.200/359.900 lei (5.472.000.000/3.599.000.000 lei ROL - a se vedea anexa nr. 6.3) de către asociatul/administratorul acesteia, d-nul S. C. C., documente prin care societatea încasa bani de la asociat (dispoziţii de încasare) pentru a achita SC T SRL (chitanţe fictive) şi întocmea pentru banii neachitaţi dispoziţii de plată, în scopul reintroducerii în circuitul economic, astfel agentul economic a reuşit să recicleze prin această metodă sumele de bani rezultate din evaziunea fiscală la care participase.

Aceste sume, cât şi cele pentru care nu s-au întocmit documente (a se vedea contul 455 „sume datorate asociaţilor", în perioada iulie-octombrie 2003) fiind contabilizate, conform metodei descrise, în contul 455 „sume datorate asociaţilor", rezultă că suma de 880.472,4 lei (8.804.724.514 lei ROL - suma contabilizată în rulajul creditor al contului 455" sume datorate asociaţilor"- a se vedea anexa nr. 6.5) a fost reciclată de SC Y SRL. În soldul contului 455 „sume datorate asociaţilor" la sfârşitul anului 2003 era contabilizata suma de 219.834,5 lei (2.198.345.461 lei ROL), suma de 732.365,4 lei (7.323.654.539 lei ROL- din aceasta suma de 39.700 lei (397.000.000 lei ROL) a fost plătită prin bancă din contul deschis la ROBANK sucursala Constanţa în august şi decembrie 2003 - a se vedea anexa nr.4) fiind achitată asociatului societăţii. În materialul probator al dosarului penal nu există documente de încasare/plată din contul 455 „sume datorate asociaţilor", pentru perioada iulie-octombrie 2003, suma fiind dedusă din funcţiunea contului, balanţele de verificare şi note contabile întocmite de agentul economic.

Metoda folosită pentru înregistrarea în contabilitate a sumelor reciclate este identică cu cea de la circuitul financiar al perioadei xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx.

Suma de 880.472,4 lei reprezentând suma reciclată (a se vedea anexa nr.6.5), a fost utilizată de către asociatul S. C. C. până la concurenta sumei de 732.365,4 lei (7.323.654.539 lei ROL- retrasă din contul 455 "sume datorate asociaţilor" conform balanţei de verificare întocmită la 31.12.2003) diferenţa rămânând în sold.

Conform circuitului financiar desfăşurat între agenţii economici participanţi, putem spune că suma de bani spălată de 880.472,4 lei, în lipsa unor elemente clare care să indice originea ei în contabilitatea SC Y SRL (doar în anumite cazuri prevăzute de lege se notează seria şi nr. bancnotelor când se efectuează plata/încasarea) ar putea avea că fapt generator o parte din sumele în numerar achitate de agenţii economici:

suma de 981.075,6 lei (9.810.756.560 lei ROL- a se vedea anexa nr.5) achitată de SC X SRL Botoşani;

suma de 144.248 lei (l.442.480.000 lei ROL- a se vedea anexa nr.5.2) achitată de SC U SRL Dorohoi;

suma de 9.300 lei (93.000.000 lei ROL- a se vedea anexa nr. 5.3) achitată de SC V SRL Iaşi.

Schema grafică a circuitului financiar este prezentată la pagina 14 bis. Din analiza relaţiilor comerciale dintre agenţii economici implicaţi în tranzacţiile comerciale, respectiv SC Y SRL Botoşani şi SC X SRL Botoşani, pe de o parte şi cei cărora le-a fost substituită identitatea, respectiv SC T SRL Oradea şi SC T SRL Secuieni, pe de altă parte, a fost posibilă determinarea pe lângă circuitul bunurilor şi documentelor şi a unui circuit financiar alcătuit dintr-o componentă financiară pură realizată prin bancă (documente de plată/instrumente bancare-ordine de plată) cât şi o componentă monetară realizată prin caseria agenţilor economic, însemnând plăţi/încasări în numerar pe baza de chitanţe/dispoziţii de încasare/monetare.

De altfel, din materialului probator rezultă că plata prin bancă în lanţul de distribuţie al bunurilor se realiza doar cu furnizorul de ulei mineral SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina (agenţii economici prelucrători de produse petrolieare erau obligaţi conform legii să încaseze contravaloarea livrărilor doar prin bancă) în timp ce cea în numerar pe baza de chitanţe, ce permitea o reciclarea a sumelor evazionate, în relaţia cu agenţi economici interpuşi în circuitul bunurilor ( SC T SRL şi SC T SRL). De asemenea, plata prin bancă, comparativ cu cea în numerar (ex: pentru o tranzacţie în valoare de 15miliarde lei, 10 miliarde lei achitate prin bancă/5 miliarde lei achitate în numerar) reflecta proporţia dintre preţul uleiurilor minerale neaccizate şi produse petroliere accizate, în cazul nostru benzină şi motorină (preţ ulei mineral neaccizat =1.030 lei/preţ motorină =1.585 lei) aspect care ne îndreptăţeşte să credem că documentele circuitului de bunuri şi ale celui financiar cu SC T SRL şi SC T SRL nu reflectă realitatea.

Materialul probator a demonstrat prin mijloace de probă directe şi indirecte faptele petrecute în realitatea perioadei iulie-decembrie 2003 şi scoaterea la iveala a trei circuite financiare prin care o parte a banilor rezultaţi din evaziune fiscală au fost reciclaţi, revenind în viaţa economică şi chiar dacă au rămas tăcuţi o perioadă de timp (situaţie la sfârşitul anului 2003), reprezintă creşteri a patrimoniului persoanelor fizice implicate în acţiune, în detrimentul bugetului de stat.

Referitor la circuitele financiare analizate putem concluziona că oricum s-ar desfăşura viaţa unui agent economic tranzacţiile comerciale, în totalitatea lor, nu pot implica o decontare numai cu sume în numerar (X,-Z, Y- Z şi Y-T), fără a se utiliza şi decontările prin bancă, mai ales că tranzacţiile derulate implică sume însemnate, de ordinul zecilor de miliarde (însemnând la nivel de an 2003 – foarte mulţi bani, ne face să concluzionăm că prin acest mod de lucru s-a încercat deplasarea fizică a sumelor rezultate din neplata accizelor şi impozitelor datorate bugetului de stat pentru a separa veniturile obţinute ilicit de sursa lor în scopul revenirii acestora la dispoziţia celor ce au acţionat prin introducerea lor în economia legală.

Referitor la valoarea sumei ascunse sau disimulate

În baza analizei datelor din materialul probator precum şi a informaţiilor furnizate de alte instituţii contribuabilii menţionaţi au ascuns sau disimulat provenienţa sumei de 1.297.429,1 lei (12.974.291.514 lei ROL) rezultată din evaziune fiscală, după cum urmează:

SC X SRL Botoşani

În perioada xx.xx. - xx.xx.xxxx cu suma de 243.915,3 lei (2.439.513.000 lei ROL);

În perioada xx.xx..-xx.xx.xxxx cu suma de 175.005,4 lei (1.730.054.000 lei ROL)

SC Y SRL Botoşani

În perioada iulie – decembrie 2003 cu suma de 880.472,4 lei (8.804.724.514 lei ROL).

Cu referire la informarea ONPCSB nr. XX XXX/2005, prin care se arată că există indicii de spălare a banilor, în ce priveşte activitatea societăţilor SC Y SRL şi SC X SRL, pentru suma de 1.523.674,6 lei (15.236.746.620 lei ROL) indiciile fac referire la suma în numerar achitată de SC Y către SC T SRL, conform actului întocmit de Garda Financiară în xx.xx.xxxx), trebuie făcută precizarea că relaţiile comerciale dintre SC X SRL şi SC Y cu SC T SRL şi SC T SRL (societăţi cărora le-a fost folosită fără drept identitatea – aspect dovedit de materialul probator din dosarul penal nr. XXX/P/2014) punând în evidenţă circuitele financiare prin care a fost decontată în numerar suma de 1.931.910,5 lei (19.318.105,464 lei ROL), considerăm că diferenţa între suma considerată reciclată de 1.297.429,1 lei (12.974.291.514 lei ROL) şi suma decontată în numerar în circuitele financiare prezentate, cât şi cea menţionată în informarea ONPCSB nr. XX XXX/2005 reprezintă o sumă (634.281,4/226.145,5 lei) care deşi rezultată din evaziune fiscală, asupra ei asociaţii celor două societăţi neacţionând în sensul efectuării vreunei acţiuni de ascundere sau disimulare a adevăratei origini, ea a rămas în patrimoniul lor, într-o stare de aşteptare a realizării demersului prin care să fie introdusă în circuitul civil sau continuării infracţiunii de evaziune fiscală.

Date privind contextul general al cauzei şi alte elemente relevante pentru înţelegerea situaţiei de fapt.

Spălarea de bani cuprinde 3 paşi de bază care se pot constitui în faze separate şi distincte, dar pot apărea şi simultan sau se pot suprapune, după cum urmează:

Plasarea:

Reprezintă „scăparea” la propriu, de numerar obţinut din activitatea ilegală, precum separarea fondurilor provenite din surse ilicite, care ar putea fi supravegheate de organele de aplicare a legii. În etapa iniţială sau de plasare în spălarea banilor, infractorul introduce profitul său ilegal în sistemul financiar (în cazul nostru în contul 455 „asociaţi conturi curente” – sumele fiind la dispoziţia asociaţilor).

Stratificarea:

După introducerea fondurilor în sistemul financiar, are loc a doua etapă – stratificarea.

Reprezintă procesul de mişcare a banilor între diferite conturi pentru a le ascunde originea. În această etapă, spălătorul de bani întreprinde o serie de preschimbări sau mişcări ale fondurilor pentru a le îndepărta de sursa din care provin. În anumite situaţii, spălătorii de bani pot deghiza transferurile ca fiind plăţi pentru bunuri şi servicii, în acest fel dându-le o aparenţă legitimă (în cazul nostru au fost întocmite fictiv dispoziţii de încasare şi chitanţe pentru a se simula o încasare şi o plată neefectuată).

Integrarea:

După ce a trecut cu succes produsele infracţiunii prin primele două etape ale procesului de spălare a banilor, spălătorul de bani trece apoi în a treia etapă – integrarea – în care fondurile reintră în circuitul economic legal (a se vedea contul 455 „asociaţi conturi curente” al ambilor agenţi economici, cont din care asociaţii au utilizat sume).”

Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus:

„Clasarea cauzei în privinţa inculpatului R. C., fiul lui M. si E., născut la data de xx.xx.xxxx, în mun. Botoşani, jud. Botoşani, domiciliat în mun. Botoşani, Str. X nr. Y, jud. Botoşani, posesor al CI seria XT nr. XXXXXX şi al CNP XXXXXXXXXXXXX, administrator la SC F SRL Botoşani şi SC Y SRL Botoşani, studii liceale, fără antecedente penale,

pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Lg. nr. 656/2002 R, întrucât nu există probe că acesta a săvârşit infracţiunea.

Clasarea cauzei având ca obiect săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Lg. nr. 241/2005 şi art. 43 din Lg. nr. 82/1991 R (sesizată în plângerea penală vizând SC U SRL).

 Disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de suspectul P. P., administrator la SC U SRL Dorohoi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Lg. nr. 241/2005.”

 Totodată, rechizitoriul cuprinde şi date referitoare la latura civilă, date privind desfăşurarea urmăririi penale, circumstanţele personale ale inculpaţilor, mijloacele de probă şi cheltuielile judiciare.

Judecătorul de cameră preliminară a fost investit cu soluţionarea cauzei potrivit art.344 alin.2 Cod procedură penală, comunicându-se celor patru inculpaţi copia certificată a rechizitoriului, cu aducerea la cunoştinţă a obiectului procedurii în camera preliminară, a dreptului de a-şi angaja un apărător şi a termenului în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În termenul stabilit, s-au formulat cereri şi excepţii cu privire la neregularităţi ale rechizitoriului, la nelegalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală, solicitându-se refacerea rechizitoriului.

La expirarea termenelor prevăzute la alin.2 şi 3 al art.344 Cod procedură penală, cererile şi excepţiile formulate de către inculpaţi au fost comunicate din oficiu Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, care a răspuns în scris.

La data de xx.xx.xxxx, inculpaţii P. P., P. G. şi P. V., prin apărător ales, avocat T. V., au invocat nulitatea rechizitoriului, motivând faptul că potrivit art. 12 alin. 1 lit. d din Legea nr. 508/2004, infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 este de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Totodată, potrivit art. 14 din acelaşi act normativ, dacă în cursul urmăririi penale procurorii parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti constată că infracţiunea care face obiectul cauzei este de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aceştia au obligaţia de a înainta de îndată dosarul procurorului competent. Apreciază că în cauză au fost încălcate aceste dispoziţii procedurale privind competenţa materială a organului de urmărire penală, fiind aplicabile astfel dispoziţiile art. 281 Cod procedură penală privind nulităţile absolute.

La data de xx.xx.xxxx, inculpatul S. C. C., prin apărător ales, avocat L. S., a depus la dosar cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, întemeiate pe dispoziţiile art. 344 alin.2 Cod procedură penală.

S-a susţinut că instanţa nu este legal sesizată, iar probatoriul este nelegal administrat, motivat de faptul că actul de sesizare îndeplineşte dispoziţiile art. 328 alin. 1 raportat la art. 286 alin. 2 Cod procedură penală doar din punct de vedere formal, pentru că, în fapt, lipsesc datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului.

S-a mai arătat faptul că de cea mai mare însemnătate este exacta şi completa descriere a faptei pentru care inculpatul este trimis în judecată prin rechizitoriu, la aceasta mărginindu-se judecata, indiferent dacă urmărirea penală a privit o activitate infracţională mai amplă a aceluiaşi inculpat sau a mai multor inculpaţi şi indiferent dacă procurorul a dispus sau nu vreo soluţie în cuprinsul rechizitoriului cu privire la celelalte fapte sau făptuitori care au fost trimişi în judecată.

O completă şi exactă descriere a faptei pentru care inculpatul este trimis în judecată – aspect ce are o importanţă deosebită în cazul infracţiunilor economice complexe desfăşurate pe o anumită perioadă de timp, este garanţia asigurării dreptului la apărare al inculpatului care, cunoscând astfel exact actele pentru care a fost trimis în judecată, va putea fi în măsură să îşi pregătească apărarea, să dea declaraţii, să propună probe în apărare.

O descriere inexactă sau incompletă a faptei pentru care inculpatul este trimis în judecată nu s-ar putea complini prin lecturarea actelor efectuate în cursul urmăririi penale, întrucât această activitate ar face ca judecătorul să se substituie procurorului, în sensul de a trage o concluzie cu privire la care anume fapte sau acte materiale ar putea viza actul de sesizare din cele care s-ar deduce pe baza actelor de urmărire penală îndeplinite. Mai învederează faptul că este esenţial ca actul de sesizare să cuprindă o descriere completă şi exactă a faptei pentru care este trimis în judecată inculpatul, în funcţie de aceasta urmând să se aprecieze şi cu privire la relevanţa şi utilitatea probatoriului ce urmează a fi analizat în cauză.

Se mai apreciază, de către avocatul ales al inculpatului Ş., faptul că actul de sesizare descrie faptele pentru care sunt trimişi în judecată inculpaţii în mod confuz, neputându-se concluziona cu privire la obiectul judecăţii.

Rechizitoriul descrie la modul general modalitatea în care se pretinde că s-a desfăşurat activitatea inculpaţilor, în sensul că aceştia ar fi creat un circuit financiar prin care sumele obţinute din evaziune au fost supuse unui proces de reciclare, că s-ar fi folosit de societăţi, efectuând operaţiuni comerciale fictive în scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate statului şi că aceste sume şi le-ar fi însuşit în final. Mai învederează că rechizitoriul nu face referire la actele materiale concrete în care s-a desfăşurat activitatea celor patru inculpaţi, sau contribuţia concretă a fiecăruia dintre ei, având în vedere că activitatea infracţională pentru care au fost trimişi în judecată se desfăşoară pe perioade fracţionate de timp şi nici nu vizează pe toţi inculpaţii în aceeaşi măsură, nefiind evidenţiat în mod concret nici la care anume din societăţile comerciale se referă.

S-a apreciat şi faptul că pentru aflarea adevărului era imperativ necesar administrarea probei cu expertiza contabilă efectuată de un expert consultant fiscal, care să analizeze argumentele de ordin pur teoretic ale constatării organelor antifraudă pe care procurorul le-a îmbrăţişat fără rezerve şi să le analizeze prin prisma documentelor contabile şi a celorlalte probe prin care părţile îşi susţin nevinovăţia. Mai precizează că această probă nu a fost primită nici în dosarul de urmărire penală privind infracţiunea de evaziune fiscală, astfel încât în mod concret nu a existat nicio probă nepartinică din care să rezulte fără putinţă de tăgadă şi în mod argumentat că o astfel de faptă există dincolo de orice dubiu şi modalitatea în care inculpatul a contribuit la săvârşirea ei şi a obţinut venituri ilicite din comiterea ei.

Concluzionând, consideră că nu există niciuna din situaţiile care ar fi justificat o soluţie de neadministrare a acestei probe, esenţiale pentru soluţionarea justă a cauzei, sens în care apreciază că se află în situaţia unei neregularităţi a actului de sesizare care nu poate fi înlăturată în procedura camerei preliminare şi astfel, în opinia apărării, este atrasă consecinţa firească a restituirii cauzei pentru continuarea probatoriului.

Pentru motivele expuse, apreciază că instanţa nu este legal învestită, rechizitoriul fiind neregulamentar întocmit şi probele nelegal şi incomplet administrate şi solicită să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 345 Cod procedură penală.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a formulat răspuns la cererile şi excepţiile invocate de inculpaţi la data de xx.xx.xxxx, precizând că inculpaţii P. P., P. V. şi P. G. au invocat faptul că infracţiunea dedusă judecăţii era în competenţa D.I.I.CO.T., parchetul apreciind că motivul invocat nu are suport legal şi prin urmare, nu sunt aplicabile prevederile art. 281 Cod procedură penală - privind nulitatea absolută.

Referitor la excepţiile invocate de inculpatul S. C. C. – în sensul că infracţiunea de spălare de bani nu poate exista fără probarea existenţei infracţiunii principale, se precizează că la baza emiterii actului de inculpare au stat toate probele administrate şi în dosarul nr. XXX/P/2012, starea de fapt reţinută a fost sintetizată în partea introductivă a rechizitoriului şi apoi detaliată în cuprinsul acesteia. Se mai menţionează că inculpatul S. C. a refuzat să se prezinte la organele de cercetare (invocând motive medicale) şi precizând (prin fax-urile trimise), că a luat cunoştinţă de actele efectuate şi nu are probe de propus.

S-a concluzionat pentru respingerea cererilor, conform art. 345 – 346 Cod procedură penală.

Excepţia de nulitate absolută a rechizitoriului nr.XXX/P/2014 din xx.xx.xxxx al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, invocată de inculpaţii P. P., P. G. şi P. V. este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare, ca şi cererea de constatare a nelegalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, privitor la aceeaşi inculpaţi.

Astfel, la data de xx.xx.xxxx, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi a fost sesizat de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - DGFPJ Botoşani, cu privire la faptul că, în perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx, numitul P. P., în calitate de administrator la S.C. U S.R.L. Dorohoi, jud. Botoşani, a dispus înregistrarea în evidenţele contabile ale societăţii sale, a mai multor operaţiuni nereale" de aprovizionare cu produse petroliere de la un număr de 17 firme fantomă, în special de pe raza judeţului Bacău, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, constând în accize şi fonduri speciale, cauzând un prejudiciu în valoare de 16.977.388 lei.

Prin Rechizitoriul nr.XXX/P/2012, inculpaţii P. P., P. V., P. G. şi S. C. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală”, dosar care se află în curs de judecată pe rolul Tribalului Botoşani, al doilea termen de judecată fiind stabilit la data de xx.xx.xxxx.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei, în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani, prev. şi ped. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, republicată, infracţiune ce face obiectul prezentei cauze.

Astfel, deşi este adevărat că, aşa cum este cazul în speţă, în condiţiile efectuării actelor de urmărire penală atât înainte de 01.02.2014, cât şi ulterior, valabilitatea acestora se examinează potrivit art.4 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, judecătorul de Cameră preliminară din cadrul Tribunalul Botoşani apreciază că nu poate fi reţinută nici un fel de nulitate.

În conformitate cu dispoziţiile art.1 lit. d din OUG nr.3 din 05.02.2014, sunt de competenţa D.I.I.CO.T., infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa D.I.I.C.O.T.

Pe de altă parte, conform art.1 pct. V din aceeaşi ordonanţă, sunt de competenţa D.I.I.CO.T. infracţiunile prevăzute de Legea nr.241/2005 care au produs o pagubă mai mare decât echivalentul a 500.000 Euro si dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat.

De asemenea, în dosarul XXX/P/2012 (evaziune fiscală şi spălare de bani), au fost sesizate atât de D.N.A., cât şi de D.I.I.CO.T. - structurile centrale, care au dispus, prin Ordonanţa nr. XXX/D/P/2008, declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003.

Prin urmare, dispoziţiile legale privind competenţa materială, au fost respectate, urmărirea penală fiind efectuată de către organul competent, avându-se în vedere existenţa în cauză a unor infracţiuni care nu erau de competenţa acestor structuri.

Întrucât actele de urmărire penală privind infracţiunea de contrabandă au fost efectuate de organul competent, susţinerile celor trei inculpaţi sunt nefondate, sub acest aspect neexistând justificare şi temei legal pentru refacerea actelor de urmărire penală, urmărirea penală fiind efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, anterior şi actual, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 281 Cod procedură penală privind nulităţile absolute.

De asemenea, deşi nu se fac expres susţineri de nulitate relativă conform art.282 C.pr.pen., nu este dovedită încălcarea căror alte dispoziţii legale înafara încălcărilor sancţionate cu nulitatea absolută, şi care sunt expres delimitate de art.281 C.pr.pen., ar fi fost făcută în cauză, în condiţiile în care, în raport cu datele şi persoanele faţă de care s-au efectuat cercetări, organul de urmărire penală era cel competent, funcţie de aceste criterii.

Astfel, în temeiul art.345 alin.1 Cod procedură penală, se va respinge, ca nefondată, excepţia de nulitate absolută a Rechizitoriului nr.XXX/P/2014 din xx.xx.xxxx al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, invocată de inculpaţii P. P., P. G., P. V..

Concomitent, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul S. C. C., care a depus la dosar cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, este esenţial că nu a fost enunţată şi nu a fost dovedită producerea vreunei vătămări a drepturilor inculpatului în faza de urmărire penală, care este doar una dintre fazele procesului penal, cu privire la necesitatea şi neadministrarea probei cu expertiza contabilă efectuată de un expert consultant fiscal, fiind lipsită de substanţă susţinerea de neregularitate a rechizitoriului întocmit cu eventuala consecinţă a restituirii cauzei la parchet, pentru continuarea administrării probatoriului, din perspectiva acestei solicitări a inculpatului.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul S. C. a refuzat să se prezinte la organele de cercetare, invocând motive medicale, şi precizând, prin fax-urile trimise, că a luat cunoştinţă de actele efectuate şi nu are probe de propus.

Faţă de susţinerile inculpatului S. C. C., în sensul că infracţiunea de spălare de bani nu poate exista fără probarea existenţei infracţiunii principale, se observă că, la baza emiterii actului de inculpare au stat toate probele administrate şi în dosarul nr. XXX/P/2012, starea de fapt reţinută a fost sintetizată în partea introductivă a rechizitoriului şi apoi detaliată în cuprinsul acesteia, constatările inspectorului antifraudă bazându-se pe facturile fiscale aflate la dosar, informarea ONPCSP, documente contabile etc. şi, prin urmare, nu a făcut o argumentare „pur teoretică”, aşa cum susţine inculpatul.

De asemenea, în dosarul nr. XXX/P/2012, ca şi în prezentul, inculpaţilor le-a fost respinsă proba cu expertiza fiscală. Aceeaşi excepţie a fost invocată în dosarul XXX/P/2012 – dosarul nr.XXXX/40/2014 al Tribunalului Botoşani, în camera preliminară, fiind respinsă prin încheierea din xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoşani ca şi prin încheierea nr. 54/2014 a Curţii de Apel Suceava.

Astfel, judecătorul, în procedura Camerei preliminare, are doar posibilitatea eliminării acelor probe care încalcă dispoziţiile legale relativ la modalitatea în care au fost obţinute ori administrate conform art. 102 Cod procedură penală, fiind inadmisibil procedural ca în prezentul cadru procesual să se statueze asupra temeiniciei dovezilor şi prelungirii probatoriului, atribut care revine judecătorului care va soluţiona cauza pe fond sau în calea de atac.

Chestiunile de probatoriu, aşa cum este deja conturat şi stabilit în practica instanţelor după introducerea noilor coduri, sunt apanajul dezbaterii contradictorii a probaţiunii din cursul etapei de cercetare judecătorească.

De asemenea, cum contestarea conţinutului unor probe nu trebuie confundată cu contestarea mijloacelor de probă sau a modalităţii lor de administrare şi, nicidecum, cu aprecierea valorii lor probatorii, care nu poate face obiectul procedurii de cameră preliminară, susţinerile de neadministrare de probatoriu nu pot fi asimilate cu „neregularităţi a actului de sesizare” şi nu pot produce consecinţa „restituirii cauzei pentru continuarea probatoriului”, în fapt, apărarea nefăcând referire la nici una din ipotezele prevăzute limitativ de dispoziţiile alineatului 3 al art.346 Cod procedură penală, şi care sunt singurele care ar putea atrage restituirea cauzei la parchet.

Pe de altă parte însă, faţă de susţinerile inculpatului S. C. C., judecătorul de cameră preliminară reţine că, deşi prezentul rechizitoriu, disjuns urmare a cercetărilor în dosarul de evaziune fiscală, cuprinde o descriere pe larg şi, de asemenea, o amplă analiză a probatoriului administrat, ce conturează tot ansamblul derulării unei complexe activităţi presupus infracţionale, a tuturor celor patru inculpaţi şi a societăţilor în corelaţie cu care s-ar fi desfăşurat, cu toate acestea, acestuia îi lipseşte stabilirea şi descrierea contribuţiei şi rolului acestui inculpat, în corelaţie cu ceilalţi trei inculpaţi, respectiv a fiecărui inculpat în parte, la activitatea infracţională reţinută în cauză, deci descrierea concretă a activităţii infracţionale reţinute în sarcina fiecăruia dintre cei patru inculpaţi în parte, şi delimitarea fiecăreia dintre acestea, de a celorlalţi, astfel încât o eventuală asumare a răspunderii individuale să poată respecta tocmai acest principiu, al răspunderii individual conturate.

Potrivit susţinerilor inculpatului S. C. C., rechizitoriul nu face referire la actele materiale concrete în care s-a desfăşurat activitatea celor patru inculpaţi, sau contribuţia concretă a fiecăruia dintre ei, având în vedere că activitatea infracţională pentru care au fost trimişi în judecată este reţinut că se desfăşoară pe perioade fracţionate de timp şi nici nu vizează pe toţi inculpaţii în aceeaşi măsură, nefiind evidenţiat în mod concret nici la care anume din societăţile comerciale se referă.

Lipsesc datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului, lipseşte exacta şi completa descriere a faptei pentru care inculpatul este trimis în judecată prin rechizitoriu, la aceasta mărginindu-se judecata, indiferent dacă urmărirea penală a privit o activitate infracţională mai amplă a aceluiaşi inculpat sau a mai multor inculpaţi şi indiferent dacă procurorul a dispus sau nu vreo soluţie în cuprinsul rechizitoriului cu privire la celelalte fapte sau făptuitori care au fost trimişi în judecată.

De asemenea, este pertinent că o completă şi exactă descriere a faptei pentru care inculpatul este trimis în judecată este garanţia asigurării dreptului la apărare al acestuia care, cunoscând astfel exact actele pentru care a fost trimis în judecată, va putea fi în măsură să îşi pregătească apărarea, să îşi delimiteze şi precizeze poziţia procesuală, să dea declaraţii, eventual, să propună probe în apărare.

De asemenea, cu titlu de exemplu, dacă activitatea infracţională a fost reţinută a fi desfăşurată în perioada iunie-decembrie 2003, infracţiunea de spălare de bani era prevăzută de art.23 alin.1 din Legea nr.656/2002, în alineatul 2 al aceluiaşi articol fapta fiind săvârşită în alte condiţii de incriminare, fiind vorba de forma legii din anul 2002, anterior modificării din anul 2005. Se impune o comparare cu actuala formă a prevederii legale reţinută de trimiterea în judecată, art.29 ali.1 lit.b din Legea nr.656/2002, având în vedere principiile legalităţii incriminării şi activităţii legii penale, înscrise atât în actualul, cât şi în precedentul Cod penal, cât şi principiul aplicării legii mai favorabile, care necesită compararea incriminărilor funcţie de aplicarea lor în timp. Concomitent, aceste operaţiuni juridice necesită, odată cu delimitarea faptelor fiecărui inculpat în parte, şi delimitarea şi definirea eventualelor forme de participaţie.

Doar în acest sens se reţine că actul de sesizare al instanţei nu îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de art.328 Cod procedură penală, iar în condiţiile imposibilităţii stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii pentru fiecare din cei patru inculpaţi, constatând neregularităţi ale actului de sesizare în sensul art.345 alin.2 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Botoşani va admite în parte cererea formulată de inculpatul S. C. C., doar cu privire la constatarea neregularităţii actului de sesizare în sensul stabilirii şi descrierii contribuţiei şi rolului acestui inculpat, în corelaţie cu ceilalţi trei inculpaţi, respectiv a fiecărui inculpat în parte, la activitatea infracţională reţinută în cauză.

Potrivit art.345 alineatul 2 coroborat cu alineatul 3 Cod procedură penală, prezenta încheiere se va comunica Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, urmând ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să remedieze neregularitatea actului de sesizare şi să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Pe de altă parte, pentru toate cele de mai sus, constatându-se că administrarea probelor şi actele de urmărire penală au fost efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale, prin prezenta încheiere se va constata legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, privitor la toţi cei patru inculpaţi: P. P., P. G., P. V. şi S. C. C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

În temeiul art. 345 alin. 1 Cod procedură penală respinge, ca nefondată, excepţia de nulitate absolută a Rechizitoriului nr.XXX/P/2014 din xx.xx.xxxx al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, invocată de inculpaţii P. P., P. G. şi P. V..

 În temeiul art.345 alin.2 Cod procedură penală, admite în parte cererea formulată de inculpatul S. C. C., doar cu privire la constatarea neregularităţii actului de sesizare în sensul stabilirii şi descrierii contribuţiei şi rolului acestui inculpat, în corelaţie cu ceilalţi trei inculpaţi, respectiv a fiecărui inculpat în parte, la activitatea infracţională reţinută în cauză.

Prezenta încheiere se comunică Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, urmând ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să remedieze neregularitatea actului de sesizare şi să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, privitor la inculpaţii P. P., P. G., P. V. şi S. C. C..

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.

Pronunţată în Camera de consiliu azi, xx.xx.xxxx.

Judecător de cameră preliminară,

Grefier,

Domenii speta

Spete similare