Ministerul Public a fost reprezentat de doamna procuror Carmen Cîmpian, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial Mureş.
Pe rol pronunţarea soluţiei date asupra cauzei penale privind pe inculpaţii:
1) S F, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prev. şi ped. de art. 215 al.1 şi3 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal şi art. 37 lit. a C.pen.;
2) C F, trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. şi ped. de art. 12 alin. 1 şi 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se constată lipsa părţilor şi a apărătorilor acestora.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond au fost consemnate în cuprinsul încheierii penale din data de 16 martie 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi prin care s-a amânat pronunţarea asupra soluţiei la data de astăzi, 30 martie 2012.
T R I B U N A L U L
Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Mureş din data de 19 decembrie 2008, emis în dosarul nr. 68/D/P/2005, înregistrat pe rolul Tribunalului Mureş sub numărul 3.269/102/2008 din data de 23.12.2008 (nr. în format vechi 6.496/2008), s-a dispus:
I. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:
1. S F, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1şi 3 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi a art. 37 litera a din Codul penal;
2. C F, pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. 1 şi alin. 2 litera a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
II. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor M E şi S F A, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. 1 şi alin. 2 litera a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi constituirea unui grup infracţional organizat – prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
III. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului S F, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat – prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
În partea expozitivă a rechizitoriului s-a reţinut că inculpatul S F, în perioada decembrie 2004 – februarie 2005, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, sub promisiunea asigurării unor locuri de muncă în condiţii avantajoase în străinătate, a indus în eroare părţile vătămate: A V V, A S, B C V, C D, C M, D T, F C, G M C, M I S, N D M, P D, P E, P V, P V, S V, S M, S I, S I M, T C, T M, T G, G A, G C A, U A, U D, B M, C C , P I C, P D I, S C R, S S, H V, I S, B K, B S L, S G, A M, G V, V R, C C , C T C şi M L, de la care a obţinut astfel acordul să plece în excursiile organizate de societatea comercială pe care o conducea, obţinând în acest fel foloase materiale injuste şi pricinuind pagube părţilor vătămate, care au plătit învinuitului diverse sume de bani pentru a obţine locurile de muncă promise.
Referitor la inculpata C F s-a reţinut că aceasta, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în aceeaşi perioadă, prin intermediul inculpatului S F, în baza unei înţelegeri prealabile cu acesta, a racolat mai multe persoane din România sub promisiunea asigurării unor locuri de muncă bine plătite în Grecia, persoane de la care, după ce au ajuns în această ţară, inculpata a încasat diverse sume de bani, după care le-a plasat la diferite locuri de muncă, aici fiind vorba de părţile vătămate A V V, A S, B C V, C M, D T, F C, G M C, M I S, P D, P E, P V, P V, S V, S I, S I M, T C, T M, T G, G A, G C A, B M, C C , P I C, P D I, S C R, S S şi S G, unde au fost supuse exploatării prin muncă.
Din analiza lucrărilor şi materialului dosarului instanţa reţine următoarele cu privire la starea de fapt:
În toamna anului 2004, inculpatul S F a purtat mai multe discuţii cu numita M E, o cunoştinţă de-a sa, căreia i-a cerut relaţii despre persoane din străinătate care l-ar putea sprijini în plasarea forţei de muncă, ştiind faptul că numita M E a lucrat la o firmă cu un asemenea profil de activitate, respectiv plasarea forţei de muncă în străinătate.
Întrucât numita M E cunoştea numărul de telefon din Grecia al inculpatei C F, pe care-l primise cu mai mulţi ani în urmă de la o persoană a cărei identitate nu şi-a mai adus-o aminte, a transmis acest număr inculpatului S F. Sus-numita i-a mai spus inculpatului că, din cunoştinţele sale, inculpata C F (pe care o cunoştea cu apelativul de „Corina”) avea în Grecia un birou prin care se ocupa cu plasarea forţei de muncă.
După ce a intrat în posesia numărului de telefon al inculpatei C F, inculpatul S F a contactat-o pe aceasta şi a primit confirmarea că era angajata unei firme de plasare a forţei de muncă în Grecia, precum şi promisiunea de a-l ajuta, în schimbul unui comision, să le găsească oamenilor, pe care urma să-i găsească în România inculpatul şi să-i trimită în Grecia, locuri de muncă în agricultură, pentru bărbaţi sau familii întregi, ori menaj, pentru femei singure.
Inculpata C F a redactat pe calculator o ofertă de locuri de muncă în care a precizat comisionul pe care urma să-l încaseze pentru intermedierea locurilor de muncă, respectiv câte 150 de euro pentru fiecare persoană ce urma a fi trimisă în Grecia de către inculpatul S F (fila 12, dos. u.p., vol. II).
După discuţiile purtate cu inculpata C F, inculpatul S F a început demersurile pentru racolarea de persoane doritoare să meargă în Grecia la muncă, urmând ca după racolare acestea să fie trimise în Grecia, iar acolo să fie preluate de inculpata C F, care trebuia să le găsească locuri de muncă.
De precizat că inculpatul S F înfiinţase, încă din anul 1992, S.C. F T S.R.L., societate care avea ca principal obiect de activitate turismul. În anul 1999, inculpatul a cesionat părţile sociale pe care le deţinea la societatea susmenţionată celor doi fii ai săi, S M şi S F A. În anul 2002, S F A s-a retras din societate şi şi-a înfiinţat una nouă, S.C. F T S.R.L. rămânând doar lui S M. În realitate, cel care s-a ocupat efectiv de activităţile derulate prin această societate a fost inculpatul S F, în baza unei procuri autentice date de S M.
Începând cu anul 2003, inculpatul S F a început o colaborare cu numitul Scurtu Ioan, care înfiinţase S.C. E S S.R.L., societate având ca obiect de activitate plasarea forţei de muncă în străinătate. Cu toate eforturile depuse de inculpatul S F nu s-a reuşit obţinerea pe numele S.C. E S S.R.L. a acreditărilor necesare din partea autorităţilor române pentru ca societatea să poată desfăşura activitatea de plasare a forţei de muncă în străinătate. Cu toate acestea, inculpatul S F a dat anunţuri la mica publicitate referitoare la recrutarea de persoane în vederea trimiterii lor la muncă în Spania, Anglia şi Grecia.
În baza anunţurilor la mica publicitate făcute de inculpatul S F, în toamna anului 2004, mai multe persoane s-au prezentat la adresa indicată în anunţ pentru contactarea inculpatului şi solicitarea de relaţii suplimentare. Adresa indicată era, de fapt, sediul social al S.C. F T S.R.L. În acest fel inculpatul S F şi-a creat o bază de date cu sute de persoane doritoare să meargă la muncă în străinătate (filele 170-207, dos. u.p., vol. II), persoane care au depus la sediul societăţii conduse de inculpat câte un dosar conţinând mai multe formulare. În discuţiile purtate cu persoanele respective inculpatul S F le-a prezentat acestora ofertele de locuri de muncă, asigurându-le că le va rezolva locuri de muncă avantajoase.
Referitor la inculpata C F, de precizat că, în luna ianuarie 2004, aceasta a obţinut prin intermediul S.C. I S.R.L. Tg-Mureş un contract de muncă în Grecia (filele 147-150, dos. u.p., vol. II). În baza contractului respectiv inculpata a plecat în Grecia, însă, odată ajunsă acolo, a constatat că a fost indusă în eroare de reprezentanţii firmei care au recrutat-o, nefiindu-i asigurat locul de muncă promis din România. Nemaiavând bani asupra sa, inculpata a început să lucreze ocazional, profitând şi de faptul că ştia limba engleză, reuşind după un timp să se redreseze financiar. În toamna anului 2004, inculpata a cunoscut un cetăţean grec care, conform afirmaţiilor sale, ar fi angajat-o pentru a se folosi de cunoştinţele sale de limbi străine, cetăţeanul grec spunându-i că este în derularea formalităţilor pentru deschiderea unui birou de plasarea forţei de muncă provenită din străinătate. În acest fel, inculpata a luat cunoştinţă cu specificul activităţii de plasare în Grecia a forţei de muncă din străinătate, ocupându-se efectiv de aceste activităţi, care au constat în traducerea discuţiilor purtate cu persoanele care urmau să fie plasate la muncă, conducerea lor la gări şi autogări pentru a fi expediate la locurile de muncă respective, cumpărarea biletelor de călătorie şi îndrumarea persoanelor spre locurile unde aveau să muncească.
Revenind la inculpatul S F, de arătat că activitatea de racolare a persoanelor pentru a fi trimise în Grecia s-a desfăşurat, în concret, după cum urmează:
1. După ce inculpatul S F a vorbit cu inculpata C F şi a făcut demersuri pentru căutarea de persoane doritoare a merge la muncă în Grecia (unde urmau să fie preluate de inculpată şi plasate în muncă), în cadrul acestor demersuri a apelat mai întâi la evidenţa deja constituită în numele S.C. E S S.R.L., despre care s-a amintit mai sus.
A contactat telefonic mai multe persoane care-şi depuseseră deja dosarele şi, sub pretextul că nu mai sunt disponibile locuri de muncă în Spania, le-a oferit posibilitatea unor locuri de muncă în Grecia, la cules de portocale, asigurând persoanele respective că, dacă acceptau oferta, urmau să aibă asigurate în Grecia cazare şi masă precum şi câştigul de circa 30 de euro pe zi pentru munca prestată, cu posibilitatea de a ajunge chiar la 50 de euro pe zi. A mai asigurat persoanele respective că li se vor încheia contracte de muncă. În schimbul serviciului pe care urma să-l facă, inculpatul solicita de la fiecare persoană plata unui comision de 200 euro către firma pe care o conducea, iar pentru persoana care urma să aştepte doritorii în Grecia şi să-i plaseze la muncă un comision de 150 euro de persoană. Pentru a le întări convingerea, le-a prezentat oferta de locuri de muncă din Grecia ce-i fusese trimisă de inculpata C F.
Cu privire la suma de 200 de euro ce trebuia plătită, şi a fost plătită de fiecare persoană firmei pe care o conducea inculpatul (filele 15-21, dos. u.p., vol. IV), acesta a precizat că banii erau necesari deoarece plecarea persoanelor se urma a realiza sub forma unei excursii organizate de S.C. F T S.R.L., pentru a nu mai fi nevoie ca fiecare persoană să aibă asupra sa suma de 500 euro să-i prezinte la vamă (conform reglementărilor legale vamale din acea perioadă).
În plus, pentru a-şi dovedi buna-credinţă şi a câştiga încrederea persoanelor cu care a discutat, inculpatul S F le-a promis acestora că, în cadrul celor 200 euro pe care-i vor plăti, urmau să aibă asigurate patru nopţi de cazare la un hotel din Atena, unde puteau sta până ce erau contactaţi de persoana de legătură din Grecia, respectiv de inculpata C F, zisă „Corina” (filele 22-62, dos. u.p., vol. IV).
În acest mod, inculpatul S F a reuşit racolarea a circa 30 de persoane, pe care le-a constituit într-un grup, iar drept acoperire pentru transportarea acestora în Grecia, inculpatul a organizat prin intermediul S.C. F T S.R.L. o excursie, cu ocazia revelionului 2004/2005, în capitala Greciei, Atena.
Plecarea a fost stabilită pentru data de 30 decembrie 2004, iar îmbarcarea persoanelor în autocarul cu care s-a făcut deplasarea s-a realizat la sediul S.C. F T S.R.L. din Tg-Mureş.
Din grupul de persoane menţionat mai sus au făcut parte părţile vătămate A V V, A S, B C V, C D, C M, D T, F C, G M C, M I S, N D M, P D, P E, P V, P V, S V, S M, S I, S I M, T C, T M, T G, G A, G C A, U A şi U D. Alături de aceştia, au mai plecat în Grecia şi martorul Hristov Hristo, numita M E şi conducătorii auto Mathe Csaba şi Sandor Martin.
Inculpatul a trimis o adresă către inculpata C F cu numele persoanelor din grup pentru rezervare hotel în perioada 30 decembrie 2004 – 3 ianuarie 2005 (filele 1-2, dos. u.p., vol. IV).
Autocarul a plecat din Tg-Mureş la data de 30 decembrie 2004, însă înainte de plecare, inculpatul S F, personal, s-a ocupat de aranjarea pasagerilor în autocar, grupându-i astfel încât pe fiecare banchetă să fie aşezaţi un bărbat şi o femeie, pentru a da impresia că sunt cupluri care pleacă în excursie în Grecia.
Călătoria a decurs fără probleme până la graniţa Greciei, unde câteva persoane, respectiv S M, N D M, U A, U D şi C D, au fost coborâte din autocar şi nu li s-a permis intrarea în Grecia de către autorităţile vamale, pe motiv că nu arătau şi nu se comportau ca nişte turişti, născând astfel suspiciunea că merg la lucru.
Ceilalţi călători au trecut graniţa şi au ajuns la Atena, la hotelul „Cosmopolitan”, unde au fost încunoştinţaţi de către inculpatul S F că li s-au făcut rezervări pentru câte patru zile de persoană.
În realitate călătorii au aflat că rezervarea la hotel le-a fost făcută pentru o singură zi şi nu li s-a asigurat nici masa, aceasta trebuind plătită de fiecare.
În aceeaşi seară la hotel s-a prezentat inculpata C F, despre care toate persoanele care au ajuns în Grecia ştiau că se numeşte „Corina”, şi le-a cerut tuturor ca a doua zi să o aştepte cu bagajele făcute în holul hotelului. Le-a mai spus că urmează să fie trimis fiecare la muncă, iar pentru serviciul făcut fiecare trebuia să-i plătească sub formă de comision, suma de 150 de euro, conform înţelegerii pe care o avuse cu inculpatul S F.
Parte din persoanele prezente i-au solicitat inculpatei C F să le permită să plătească aceste sume după ce urmau să lucreze în Grecia şi să câştige ceva bani, însă inculpata s-a enervat şi i-a ameninţat că cei care nu vor plăti nu vor fi duşi la lucru.
De precizat că, din majoritatea declaraţiilor părţilor vătămate, rezultă faptul că în acea seară când inculpata s-a prezentat la hotel, aceasta era însoţită de un cetăţean care vorbea limba greacă, şi ale cărui discuţii cu oamenii din România au fost traduse de inculpată.
De precizat, de asemenea că, din declaraţiile majorităţii părţilor vătămate a rezultat că, încă în acea seară, li s-a solicitat de către inculpată, şi mare parte din ele au achitat acesteia, comisionul de 150 euro. Alte părţi vătămate au achitat sume mai mici, întrucât nu aveau bani suficienţi, iar altele deloc, acestea urmând să achite diferenţa sau suma respectivă după ce reuşeau să câştige ceva din muncă. A mai rezultat din unele declaraţii că sumele respective au ajuns, de fapt, la cetăţeanul grec care a însoţit-o pe inculpata C F, tot acesta fiind şi cel care a promis oamenilor locuri de muncă, inculpata făcând mai mult oficiul de translator între oameni şi cetăţenul grec.
Cu toate acestea, de precizat că, a doua zi dimineaţa, persoanele ajunse în Grecia au aşteptat-o în holul hotelului pe inculpata C F, care, într-adevăr, s-a prezentat, a împărţit oamenii în grupuri şi i-a condus astfel la gară, pentru a nu atrage atenţia autorităţilor.
Fiecărui grup de persoane, inculpata i-a indicat destinaţia şi, pe banii obţinuţi de la persoanele din grup, le-a cumpărat acestora biletele de călătorie necesare.
Inculpata le-a mai spus membrilor grupurilor că la destinaţiile anunţate vor fi aşteptaţi de patronii la care urmau să lucreze.
În acest mod mare parte a persoanelor trimise în Grecia au ajuns pe plantaţii de portocali din zona localităţii Argos, unde au fost cazate în condiţii improprii, în barăci, 10-12 persoane într-o singură încăpere, fără geamuri şi fără acoperiş, cu paturi suprapuse, cu saltele rupte şi murdare, fără pături, bărbaţi şi femei împreună, fără condiţii de igienă personală. Nevând altă opţiune şi cu dorinţa de a câştiga bani, persoanele respective au acceptat, pe moment, condiţiile ce li s-au oferit.
Chiar de a doua zi dimineaţa a început exploatarea părţilor vătămate, prin luarea lor de către patronii la care au fost trimise, prin transportarea la plantaţiile de portocali şi prin supunerea lor la muncă de dimineaţa până seara, cu o singură pauză, la amiază, când părţile vătămate au şi primit de mâncare de la patronii greci (mâncare insuficientă însă), în toată această perioadă fiind supravegheate îndeaproape pentru a li se impune un ritm alert de lucru.
După terminarea zilei de lucru, părţilor vătămate li s-a făcut calcului câştigului din ziua respectivă şi au constatat că, deşi au muncit întreaga zi în condiţii grele, cu o singură pauză, au reuşit să câştige doar circa 16 euro de persoană. Însă nici aceste sume nu li s-au achitat oamenilor, plata urmând a fi făcută la sfârşitul săptămânii.
Părţile vătămate au mai fost anunţate că din banii respectivi urma să li se reţină şi contravaloarea chiriei şi a celorlalte utilităţi ce li s-au oferit.
Patronii greci au refuzat să discute cu cetăţenii români pe tema nemulţumirilor acestora legate de condiţiile de muncă şi cazare.
Neavând sume de bani cu care să se întoarcă în România, multe părţi vătămate au fost nevoite, practic, să accepte condiţiile menţionate şi să continue să lucreze.
Pe măsură ce deveneau tot mai nemulţumite şi reuşeau să adune ceva bani, părţile vătămate au început să părăsească plantaţiile pe care fuseseră trimise de inculpata C F, şi, fie să-şi găsească de lucru pe cont propriu, fie să se întoarcă în România.
2. La începutul anului 2005, alte persoane l-au contactat pe inculpatul S F, cerând relaţii despre locurile de muncă pe care le putea oferi doritorilor de plecare în străinătate.
În aceste împrejurări, inculpatul S F s-a hotărât să trimită un alt grup de persoane în Grecia, luând legătura în acest sens cu inculpata C F. Şi de această dată au pus la punct condiţiile trimiterii oamenilor, iar inculpata a solicitat acelaşi comision de 150 de euro de persoană.
Astfel, la începutul lunii februarie 2005, inculpatul S F a contactat un număr de 6 persoane, din cele care erau înscrise pe listele de aşteptare pentru plecare la muncă în străinătate, respectiv pe părţile vătămate B M, C C , P I C, P D I, S C R şi S S, pe care le-a anunţat că le poate intermedia locuri de muncă în Grecia, unde persoanele respective urmau să aibă asigurate cazarea şi masa şi să câştige circa 500 euro pe lună, urmând a le fi încheiate contracte de muncă.
Pentru că le intermedia locuri de muncă, inculpatul S F le-a pretins părţilor vătămate menţionate mai sus câte 150 de euro.
Şi de această dată le-a informat pe părţile vătămate că vor pleca sub forma unei excursii în Grecia, iar din sumele pe care urmau să le plătească, el urma să le facă rezervări la hotel pentru o perioadă de 4 zile, pentru a avea unde să locuiască până urmau să plece la muncă. Inculpatul le-a mai cerut părţilor vătămate să aibă asupra lor câte 250 euro, din care 100 euro reprezenta contravaloarea transportului, iar 150 de euro trebuiau plătiţi persoanei din Grecia care urma să se ocupe de găsirea locurilor de muncă, adică „Corinei” (inculpata C F).
Ziua plecării a fost fixată pentru data de 5 februarie 2005.
Inculpatul S F a închiriat un microbuz de la o firmă de transport, microbuz care urma să fie condus de martorii M I şi M V A.
La ziua fixată, cele 6 părţi vătămate s-au prezentat la sediul firmei inculpatului S F şi s-au îmbarcat în microbuz. Inculpatul s-a ocupat personal de aranjarea călătorilor în microbuz, grupându-i în aşa fel încât să pară perechi care pleacă în excursie.
Înainte de a pleca părţile vătămate i-au cerut inculpatului să le predea contractele de muncă, însă acesta a motivat că procedura de obţinere a contractelor de muncă în Grecia este greoaie şi nu era cazul să se întârzie plecarea din cauza acestui fapt, însă a promis că se va ocupa ulterior de acest lucru împreună cu persoana sa de legătură din Grecia.
Tot anterior plecării fiecare din părţile vătămate a achitat inculpatului câte 100 euro.
Ajungând la graniţa Greciei, părţilor vătămate nu li s-a permis de către autorităţi intrarea în această ţară pe motiv că rezervările la hotel promise de inculpatul S F nu existau.
După mai multe insistenţe ale părţilor vătămate acestea au fost lăsate totuşi să intre în Grecia însă, ajungând la destinaţie, au constatat că, într-adevăr, rezervările la hotel nu au fost făcute şi nici nu li s-a plătit cazarea pentru patru zile. În aceste condiţii părţile vătămate au fost nevoite să-şi plătească cazarea la hotel din banii proprii.
A doua zi dimineaţa, părţile vătămate au fost contactate de inculpata C F, care s-a prezentat ca fiind persoana de legătură a inculpatului S F.
Aceasta le-a solicitat părţilor vătămate plata comisionului de 150 de euro de persoană, pentru a le trimite la locurile de muncă pe care, afirmativ, le rezolvase.
După ce au achitat sumele cerute, cele 6 părţi vătămate au fost trimise de inculpata C F la locurile de muncă respective, în diferite localităţi, însă, odată ajunse acolo, părţile vătămate au constatat că cele promise de inculpată nu erau adevărate.
Spre exemplu, părţii vătămate B M şi s-a spus că va lucra în menaj, urmând să îngrijească o casă, însă, în realitate, după ce a ajuns la destinaţie, a constatat că inculpata C F a plasat-o în casa unui bărbat care intenţiona să se căsătorească cu ea, chiar agresând-o sexual pe partea vătămată şi determinând-o pe aceasta să fugă după scurt timp.
Părţii vătămate S S, deşi i s-a spus că va lucra tot la menaj, în realitate a fost trimisă la o familie unde i s-a cerut să îngrijească o femeie infirmă, fiind prost plătită, deşi a lucrat de dimineaţa până seara şi nu i s-a permis să-şi ia vreo zi liberă. După ce a reuşit să-şi strângă o sumă mică de bani, partea vătămată a plecat de la acea familie şi şi-a găsit de lucru pe cont propriu.
Părţile vătămate C C şi Szabo Csilla, au fost trimise de inculpata C F într-o localitate în care urmau să ia legătura cu numitul „Mn”, care urma să-i angajeze. Ajunse acolo, l-au contactat pe numitul „Mn” însă acesta a afirmat că nu o cunoştea pe inculpată. Din milă, numitul „Mn” le-a ajutat pe cele două părţi vătămate să-şi găsească de lucru la cules portocale.
Părţile vătămate P I C şi Popa Ioan Dan nu au mai putu fi audiate, motiv pentru care nu se cunoaşte destinaţia şi tratamentul la care au fost supuşi.
3. După circa alte două săptămâni, inculpatul S F a organizat o nouă deplasare în Grecia a unor persoane, sub camuflajul unei excursii.
Cu acea ocazie, au existat patru persoane care s-au înscris pentru „excursia” anunţată, respectiv martorii G C, Giurgea Sorin, Pol Olga Imola şi Roman Liviu.
Pentru a completa locurile rămase libere în microbuz, inculpatul S F a contactat alte patru persoane care, anterior, îşi exprimaseră dorinţa de a pleca la lucru în străinătate, respectiv pe părţile vătămate H V, I S, B K şi martora B S L. Acestora, inculpatul S F le-a prezentat oferta de muncă din Grecia, promiţându-le locuri de muncă bine plătite, care urmau să fie intermediate de persoana sa de legătură din Grecia, respectiv inculpata C F.
Şi acestor persoane, inculpatul S F le-a solicitat, şi a încasat de la fiecare, câte 150 de euro, drept comision pentru încheierea contractelor de muncă.
Grupul de persoane astfel constituit a plecat spre Grecia la începutul lunii martie 2005, însă autorităţile de frontieră elene nu le-a permis accesul în Grecia, fără a le explica motivul refuzului. Persoanele din grup au fost nevoite să se întoarcă în România.
Ulterior, persoanele din grupul respectiv, care voiau să meargă la lucru în Grecia, l-au contactat pe inculpatul S F şi i-au solicitat acestuia restituirea sumelor plătite de ei.
Inculpatul a restituit sumele doar martorei B S L şi părţii vătămate B K.
4. Tot în cursul lunii februarie 2005, inculpatul S F a fost contactat de partea vătămată S G şi de numitul S A, care i-au solicitat să le intermedieze plecarea la muncă în străinătate, în construcţii.
Inculpatul le-a spus celor doi că munca în construcţii în Grecia urma să înceapă doar în luna aprilie şi că avea posibilitatea să le rezolve locurile de muncă dorite, însă numai în schimbul unui comision de 50 de euro de persoană, sume pe care aceştia urmau a le achita după ce începeau munca. Până atunci, însă, inculpatul le-a propus celor doi să meargă la cules de portocale, urmând ca şi pentru acest gen de muncă să fie bine plătiţi, cu 750 euro pe lună.
Inculpatul le-a şi prezentat celor doi ofertele de muncă şi i-a îndrumat să ia legătura telefonică cu inculpata C F, care să le confirme cele promise.
Partea vătămată S G a contactat-o pe inculpata C F şi aceasta l-a asigurat că vor obţine locurile de muncă dorite, cu condiţia să plătească comisioanele solicitate.
În aceste condiţii cele două persoane au fost de acord să plece la lucru în Grecia.
Inculpatul i-a înştiinţat că vor pleca în Grecia sub acoperirea unei excursii pentru a nu crea suspiciuni autorităţilor elene.
După circa două săptămâni de la discuţiile menţionate mai sus, cei doi au fost înştiinţaţi de inculpatul S F că plecarea va fi întârziată, deoarece nu a reuşit să strângă suficiente femei şi bărbaţi, de vârste aproximativ egale, cu care să ocupe un întreg autocar, pentru a putea da impresia că nişte cupluri pleacă în excursie.
Pentru că partea vătămată S G a insistat, inculpatul i-a spus că i-a rezolvat să plece cu avionul.
Partea vătămată S G şi martorul S A i-au plătit inculpatului fiecare câte 350 euro, sume despre care inculpatul le-a spus că reprezintă contravaloarea biletelor de avion şi a cazării pe 5 zile la hotelul unde urmau să aştepte până când inculpata C F urma să le rezolve locurile de muncă.
În realitate, când cei doi au ajuns în Grecia, au constatat că hotelul a fost rezervat şi plătit pentru o singură noapte, deşi primiseră de la inculpatul S F un vaucher care confirma că hotelul era plătit pentru 5 nopţi.
În aceste condiţii, cei doi au luat legătura telefonică cu inculpata C F, al cărei număr de telefon le-a fost dat de către inculpatul S F, iar aceasta i-a trimis la muncă pe o insulă, dar nu înainte de a încasa de la fiecare câte 250 de euro, reprezentând comisionul pentru rezolvarea locurilor de muncă.
Deşi li s-au promis că li se vor încheia contracte de muncă şi li se vor da salarii decente, cei doi au fost nevoiţi să lucreze într-o carieră de piatră în condiţii deosebit de grele, munca constând în spargerea pietrelor şi încărcarea lor în camioane. Cazarea le-a fost asigurată într-o baracă fără apă curentă şi grup sanitar. În urma muncii prestate, după o lună şi jumătate de lucru, aceştia au primit de la patronul societăţii pentru care au lucrat doar 70 de euro, restul aflând că a fost trimis inculpatei C F.
La locul respectiv de muncă, cei doi s-au întâlnit şi cu alte persoane din România, respectiv cu parte din cei ce au fost trimişi în Grecia de inculpatul S F la sfârşitul lunii decembrie 2004 şi care fugiseră de pe plantaţiile unde fuseseră plasaţi, după cum s-a arătat anterior.
După circa o lună şi jumătate, partea vătămată S G şi martorul S A au reuşit să fugă de pe insulă, iar după ce au lucrat ocazional o perioadă şi au reuşit să strângă o sumă mică de bani, s-au întors în România.
5. Întrucât avea un număr mare de solicitări de la persoane doritoare să plece la muncă în străinătate, la sfârşitul lunii februarie 2005, inculpatul S F a hotărât să mai organizeze o deplasare a oamenilor în Grecia.
De această dată grupul a fost constituit din părţile vătămate A M, G V, V R, C C , C T C şi M L.
Acestora, inculpatul le-a spus că le poate rezolva locuri de muncă în agricultură, în menaj, sau la îngrijirea unor persoane.
Pentru serviciul făcut inculpatul le-a pretins un comision de 350 euro de persoană.
Inculpatul le-a spus că deplasarea urma să aibă loc sub forma unei excursii, iar din cei 350 de euro plătiţi de fiecare parte vătămată, suma de 100 euro reprezenta contravaloarea transportului, 100 euro reprezenta rezervarea de la hotel, iar 150 de euro urmau a fi plătiţi inculpatei C F, care urma să le rezolve efectiv locurile de muncă în Grecia.
Întrucât, între timp, organele judiciare au luat la cunoştinţă, prin metode specifice, de activităţile desfăşurate de inculpatul S F, a fost autorizată introducerea unui investigator sub acoperire în cauză. Acesta a făcut parte din ultimul grup de persoane care urmau a fi trimise în Grecia.
Şi investigatorului sub acoperire inculpatul S F i-a spus aceleaşi lucruri ca şi celorlalte persoane din grup, cu referire la oferta de locuri de muncă în Grecia.
La data de 26 februarie 2005, a avut loc îmbarcarea persoanelor într-un microbuz, iar inculpatul S F s-a ocupat de aranjarea persoanelor în maşină în aşa fel încât să dea impresia că sunt nişte cupluri care pleacă în excursie.
La ieşirea din municipiul Tg-Mureş, microbuzul condus de martorul M I a fost oprit de organele de poliţie, stopându-se astfel activitatea celor doi inculpaţi.
Fiind audiaţi în cursul urmăririi penale, inculpaţii S F şi C F au recunoscut parţial materialitatea faptelor, însă au încercat tot timpul să dea vina unul pe celălalt cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu persoanele trimise în Grecia.
Astfel, inculpatul S F, în declaraţia dată în calitate de învinuit la data de 27 februarie 2005 (filele 8-11, dos. u.p., vol. I) a arătat că pe firma pe care o administra în calitate de delegat, S.C. F T S.R.L., a organizat excursii în mai multe ţări, printre care şi Grecia, iar cu ocazia desfăşurării acelor excursii, s-a întâmplat ca de multe ori, persoane din grupurile respective de turişti să nu se mai întoarcă în România. Pentru a evita acest lucru s-a întâmplat să dispună ca paşapoartele persoanelor din grupul trimis în excursie să rămână tot timpul la ghidul care însoţea grupul, lucru cu care persoanele ce plecau în excursie erau de acord. Cu ocazia Revelionului 2004/2005 a organizat o excursie în Grecia. Până la data plecării, 29 decembrie 2004, s-au înscris 24 de persoane. Le-a prezentat acestora oferta, costul excursiei fiind de 250 de euro, turiştii având inclusă masa de revelion la restaurantul hotelului unde urmau a fi cazaţi. Cu câteva zile înainte de data plecării au fost persoane care au venit şi i-au cerut să nu mai plătească masa de revelion, economisind astfel 50 de euro. Le-a spus acelor persoane că era imposibil pentru că nici un hotel din Grecia nu ar renunţa la rezervările făcute. Acele persoane i-au spus cu aveau o cunoştinţă în Grecia care putea să le rezolve revelionul aşa cum doreau ele. Chiar i-au dat un număr de telefon ca aparţinând numitei „Corina”. A luat legătura telefonic cu numita „Corina” şi aceasta i-a spus că este din România şi este angajată a unei firme de plasare a forţei de muncă din Grecia şi că în câteva ore îi va trimite rezervarea de la un hotel care urma să accepte cazarea unor turişti fără masa de revelion. Pentru că înfiinţase cu câteva luni în urmă o firmă cu profil intermedierea locurilor de muncă în străinătate i-a spus numitei „Corina” că ar vrea să colaboreze cu ea. Până la urmă a realizat rezervarea pentru grupul ce urma să-l trimită la hotelul „Cosmopolitan”, fiind îndrumat în acest sens de „Corina”. Din modul de comportare a unor persoane din grup şi-a dat seama că pe acestea nu le interesa excursia de revelion ci deplasarea în Grecia unde să rămână la lucru. A fost sesizat în acest sens şi de patronul firmei de la care urma să închirieze mijlocul de transport, care, afirmativ, ar fi recunoscut pe unele persoane care aveau de gând să rămână la lucru în străinătate, însă în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii A.R.R. şi Ministerului Turismului acest a acceptat să facă transportul. I-a pus pe participanţi să scrie o declaraţie că nu vor rămâne în Grecia peste durata excursiei. Grupul a fost condus de o prietenă de-a sa, M E, contra cost. Deplasarea grupului s-a făcut conform planificării. La graniţa Greciei au existat ceva probleme, motiv pentru care 8 persoane din grup au fost alese aleatoriu şi nu li s-a permis intrarea în această ţară. Restul grupului şi-a continuat drumul, însă excursia nu s-a derulat conform programului întrucât a doua zi, majoritatea persoanelor au părăsit hotelul, iar de la M E a aflat că acestea au plecat împreună cu numita „Corina”. Autocarul a rămas în Grecia pe perioada stabilită a excursiei. După 2-3 zile unele din persoane au revenit la hotel şi au spus că nu pot accepta condiţiile de lucru oferite de „Corina”, motiv pentru care s-au şi întors în România. Ulterior a fost sunat de un domn Chiorean, participant la excursie, care a rămas în Grecia, şi care i-a spus că le pare rău că nu l-au ascultat atunci când le-a spus că nu poate organiza plecarea. Acea persoană i-a mai spus că va mai rămâne în Grecia o perioadă chiar în condiţiile oferite de „Corina”. A arătat că nu a avut nici o înţelegere cu „Corina” sau cu persoanele din grup, cu privire la asigurarea unor locuri de muncă în Grecia. De asemenea că nu a perceput nici o sumă de bani în afară de cei reprezentând costul excursiei. Unora din persoanele cărora li s-a refuzat intrarea în Grecia şi unora din cele care s-au întors din Grecia le-a restituit parte din banii încasaţi. A aflat că persoanele duse la muncă de „Corina” erau total nemulţumite de condiţiile de muncă, de câştig şi de faptul că nu li s-au întocmit contracte de muncă. În ianuarie 2005 a întrebat-o telefonic pe „Corina” ce fel de colaborare dorea să aibă în condiţiile în care aflase despre ceea ce s-a întâmplat cu cei din grupul menţionat mai sus. „Corina” l-a asigurat că nu vor mai fi probleme şi îi va trimite o ofertă de locuri de muncă şi condiţiile în care putea intermedia locuri de muncă pentru români, în speţă comisioanele, taxele, condiţiile de muncă etc. Primind aceste oferte de la „Corina” le-a pus, mai departe, la dispoziţia doritorilor, dându-le acestora şi numărul de telefon al „Corinei” pentru ca doritorii să poată discuta direct cu ea. În continuare, mai multe persoane s-au arătat interesate de plecarea la lucru în Grecia, deşi le-a atenţionat că nu li se vor încheia contracte de muncă şi le-a relatat ce s-a întâmplat cu cei din grupul precedent. Le-a spus persoanelor respective, care voiau să plece la lucru în Grecia că poate organiza o excursie rentabilă pentru firma sa, aspect cu care persoanele respective au fost de acord. La începutul lunii februarie 2005 a trimis 9 astfel de persoane. A organizat excursia în mod legal, plătind rezervările la hotel, transportul şi încheind contracte de prestări servicii. A încasat de la persoanele menţionate doar contravaloarea excursiei. Nu a încasat sume pentru intermedierea locurilor de muncă. În aceleaşi condiţii a mai plecat un grup de persoane tot în luna februarie 2005, care, însă, a fost întors de la graniţa elenă, pe motiv că nu ar fi avut rezervare la hotel, lucru total neadevărat (a susţinut că din acest motiv a şi sesizat Consulatul României din Salonic) iar la întoarcere a restituit persoanelor din grup banii plătiţi pentru excursie. În aceleaşi condiţii, la data de 26 februarie 2005, a plecat un alt grup spre Grecia, membrii acestuia urmând să lucreze în această ţară prin intermediul „Corinei”. A arătat că nu se consideră vinovat de comiterea vreunei infracţiuni pentru că nu s-a obligat să asigure locuri de muncă în Grecia şi nu a obţinut nici un folos de pe urma acestui aspect. Deşi ştia că persoanele plecate în Grecia urmau să rămână acolo la lucru, nu a avut nici o contribuţie la aceasta, ocupându-se doar de excursii astfel încât persoanele respective să ajungă în Grecia şi să poată lua legătura cu „Corina”.
Într-o altă declaraţie din data de 22 septembrie 2006 (filele 12-13, dos. u.p., vol. I), inculpatul a arătat că, de fapt, cea care i-a spus că dacă va găsi persoane din România doritoare să meargă la lucru în Grecia, ea î-l va ajuta a fost inculpata C F („Corina”). A arătat de asemenea că inculpata C F i-a spus că persoanelor respective li se vor încheia contracte de muncă, aspect pe care l-a adus la cunoştinţa doritorilor. Întrucât a aflat de nemulţumirile primilor oameni care au ajuns în Grecia, i-a cerut inculpatei C F să-i trimită actele firmei la care era angajată aceasta pentru a putea încheia un contract între firma sa şi acea firmă, însă inculpata l-a tot amânat, iar la un moment dat i-a spus că s-a certat cu patronul grec al acelei firme şi că nu vor mai lucra prin intermediul lui. I-a făcut inculpatei chiar propunerea de a înfiinţa amândoi o firmă de profil în Grecia însă demersurile nu au fost demarate până la sfârşitul lunii februarie 2005.
Fiind audiat în cursul judecăţii (filele 659-660, dos. instanţei, vol. II), inculpatul S F şi-a menţinut declaraţiile din cursul urmăririi penale.
Inculpata C F, în declaraţia sa de învinuit din data de 18 septembrie 2006 (filele 17-19, dos. u.p., vol. I), a arătat că în anul 2004 a obţinut un contract de muncă în Grecia însă, odată ajunsă acolo, a constatat că a fost indusă în eroare de firma prin care a plecat, motiv pentru care, profitând de faptul că ştia limba engleză, şi-a căutat de lucru pe cont propriu. După mai multe încercări, în toamna anului 2004 l-a cunoscut pe cetăţeanul grec „Tassos”, care i-a propus (şi ea a acceptat) să lucreze pentru el la un birou de plasare a forţei de muncă din străinătate, contra unui salariu de 600 euro pe lună. În atribuţiile sale de serviciu intra traducerea discuţiilor dintre patronul grec şi persoanele venite din alte ţări. A fost de acord şi, la solicitarea patronului grec, a şi condus persoanele cărora acesta le-a găsit locuri de muncă la diverse gări sau autogări, cumpărându-le, pe banii lor, bilete de călătorie şi îndrumându-le spre destinaţii. Prin luna noiembrie 2004 a fost contactată de numita M E care a întrebat-o dacă poate intermedia locuri de muncă în Grecia. I-a explicat interlocutoarei că ea era doar angajata unui birou de profil şi că urma să discute în sensul celor solicitate cu patronul grec. Ulterior a mai vorbit cu numita M E doar când aceasta a ajuns în Grecia. La începutul lunii decembrie 2004 a fost contactată telefonic de către inculpatul S F, care i-a spus că a aflat de la M E că avea un birou de plasare a forţei de muncă şi că el era interesat să trimită oameni la lucru în Grecia. I-a spus şi acestuia ceea ce i-a spus şi numitei M E. Pe inculpat nu l-a interesat şi a insistat permanent să rezolve locuri de muncă persoanelor pe care el urma să le trimită în Grecia. I-a spus cetăţeanului grec „Tassos” despre discuţiile purtate cu inculpatul S F, iar acesta i-a spus să-i transmită inculpatului S F că poate rezolva locuri de muncă în agricultură pentru bărbaţi şi membrii unor familii şi în menaj pentru femei, dar contra unui comision de 150 de euro. A trimis oferta respectivă inculpatului S F. I-a cerut acestuia să aducă la cunoştinţa doritorilor condiţiile impuse de cetăţeanul grec. S F i-a lăsat să înţeleagă că era o persoană importantă în România, care ar fi lucrat chiar şi la Parlament. Cu câteva zile înainte de revelionul 2004/2005, a fost sunată de inculpatul S F care a anunţat-o că trimite un grup de persoane, care urma să petreacă Revelionul la hotelul „Cosmopolitan” din Atena, iar ea urma să discute cu aceştia pentru găsirea unor locuri de muncă. Cu o zi înainte de Revelion s-a dus la hotel împreună cu cetăţeanul grec „Tassos” unde au întâmpinat grupul venit din România. Oamenii au început să întrebe despre condiţiile de muncă. „Tassos” le-a spus că nu discută decât cu cei care plăteau comisionul de 150 de euro. Oamenii au început să facă scandal, afirmând că nu cunoşteau această condiţie. Au luat-o la întrebări pe M E, care era în grup, însă aceasta a spus că nu are nici o implicare. Inculpata a susţinut că a realizat doar traducerea celor spuse de cetăţeanul grec „Tassos” şi de cei din România. A arătat că împreună cu „Tassos” s-au pus la o masă şi fiecare persoană din România a venit şi a discutat cu ea despre locul de muncă pe care urma să-l primească iar „Tassos” a încasat şi comisionul, funcţie de banii pe care i-a avut fiecare, ea notând sumele într-un caiet. Cei care nu au avut suficienţi bani s-au înţeles cu „Tassos” să plătească după ce urmau să câştige din muncă. În urma discuţiilor astfel purtate, a constatat că aproape întregul grup de persoane venise la muncă în Grecia nu în excursie. A doua zi a revenit împreună cu „Tassos” la hotel şi a dus la gară circa 20 de persoane, cărora „Tassos” le-a spus că urmau să lucreze în agricultură, la cules de portocale. La gară, pe banii lor, le-a cumpărat oamenilor bilete de tren şi „Tassos” le-a indicat destinaţiile, spunându-le totodată de cine urmau să fie aşteptaţi acolo. Ulterior s-au întors la hotel unde mai erau nişte femei cărora „Tassos” le-a promis locuri de muncă în menaj. „Tassos” a fost cel care s-a ocupat de persoanele respective, aşa că nu ştia ce s-a întâmplat cu ele. Nu s-a interesat de ce s-a întâmplat cu oamenii pentru că nu era responsabilitatea ei. În schimb le-a spus oamenilor că erau condiţii grele de lucru, însă pe aceştia nu i-a interesat. După circa trei săptămâni a fost contactată telefonic de câteva din persoanele trimise la lucru, care i-au spus că sunt nemulţumite de condiţiile oferite. S-a deplasat la locul unde erau aceste persoane pentru a le ajuta. Ajunsă acolo oamenii i s-au arătat şi direct nemulţumiţi de condiţiile de lucru oferite şi de câştig. A apreciat totuşi că condiţiile de cazare erau rezonabile. Referitor la câştig, patronul grec la care lucrau persoanele respective i-a explica că nu le putea plăti mai bine pentru că acestea nu lucrau suficient din cauza vârstei şi a alcoolului. A rămas înţeleasă cu acele persoane că dacă vor fi nemulţumite în continuare să o contacteze, iar prin „Tassos” urma să încerce să le găsească alte locuri de muncă, fără plata vreunui alt comision. A vizitat şi un alt grup de români trimişi în aceleaşi condiţii la muncă de Tassos, însă aici nu s-au reclamat probleme, nemulţumirea oamenilor fiind legată doar de volumul de muncă pe care-l prestau, aceştia afirmând că inculpatul S F le-a promis altceva. Întorcându-se la Atena, în zilele următoare a fost contactată de unele din persoanele menţionate mai sus şi, prin intermediul lui „Tassos” le-a găsit alte locuri de muncă. În continuare nu a mai avut contacte cu persoanele respective. După circa două săptămâni de la sosirea primului grup, inculpatul S F a anunţat-o telefonic că urma să sosească alt grup, însă cu mai puţine persoane. I-a reproşat inculpatului de ce nu le-a spus oamenilor că în Grecia nu li se vor încheia contracte de muncă şi că vor trebui să plătească un comision, însă acesta a refuzat să dea explicaţii. La începutul lunii februarie 2005 au sosit în Grecia, cu un microbuz, vreo şase persoane, pe care, la fel ca şi în decembrie 2004, le-a pus în legătură cu „Tassos”, cu care au discutat detalii despre locurile de muncă. Ea a făcut doar traducerea convorbirilor. A dus în continuare persoanele la gară sau la feribot, cumpărându-le bilete spre destinaţiile stabilite de „Tassos”. Cu aceste persoane nu s-a mai întâlnit ulterior, cu excepţia uneia singure, căreia, prin intermediul lui „Tassos” i-a găsit un alt loc de muncă. În continuare, inculpatul S F a anunţat-o că a mai trimis spre Grecia şi alte persoane însă a aflat că acestea au fost întoarse de la vamă. La sfârşitul lunii februarie 2005 a mai sosit un grup format din circa 6 persoane, toţi bărbaţi, trimişi de inculpatul S F, cărora „Tassos” le-a găsit locuri de muncă în construcţii. În fine, inculpatul S F a anunţat-o că urma să trimită un alt grup, însă ulterior a anunţat-o că acesta nu va mai ajunge în Grecia, fiind oprit pe teritoriul României de poliţie. Altă dată l-a sunat pe inculpat să-l întrebe ce s-a întâmplat, însă acesta i-a interzis să-l mai contacteze. A negat că ar fi avut vreo înţelegere cu inculpatul S F legată de recrutarea şi plasarea persoanelor venite din România.
Fiind audiată din nou la data de 26 octombrie 2006 (filele 20-21, dos. u.p., vol. I), inculpata a arătat că, de fapt, inculpatul S F a vorbit la telefon şi direct cu „Tassos”; că „Tassos” a fost cel care i-a indicat hotelul „Cosmopolitan” pentru rezervare; că a acceptat la un moment dat ca inculpatul S F să trimită pe numele său o sumă de bani, destinată rezervării unor locuri la hotel, întrucât susţinea inculpatul persoana care trebuia să rezerve locurile nu s-a mai putut deplasa să ridice banii trimişi din România; că nu a fost de acord cu propunerea inculpatului S F de a înfiinţa împreună o firmă mixtă în Grecia cu profil plasarea forţei de muncă pentru că nici ea nu avea acte legale de şedere în acea ţară; că nu poate oferi relaţii mai multe despre „Tassos”. A susţinut în continuare şi cele declarate anterior.
În cursul judecăţii (filele 699-704, dos. instanţei, vol. II) şi-a menţinut şi aceasta declaraţiile din cursul urmăririi penale.
Analizând probele administrate, atât în cursul urmăriri penale cât şi al judecăţii, se constată următoarele:
În privinţa faptei descrise la punctul 1 din prezenta hotărâre:
Faptul că inculpatul S F le-a racolat pe părţile vătămate A V V, A S, B C V, C D, C M, D T, F C, G M C, M I S, N D M, P D, P E, P V, P V, S V, S M, S I, S I M, T C Cristina, T M Claudia, T G, G A, G C A, U A şi U D, propunându-le acestora să se deplaseze în Grecia, sub masca efectuării unei excursii de revelion, iar în realitate să li se ofere locuri de muncă bine plătite în această ţară prin intermediul inculpatei C F, cu încheierea unor contracte de muncă, promisiune neonorată, reiese cu certitudine din declaraţiile acestor persoane (filele 37-39, 40-42, 43-45, 46-47, 48-50, 51-53, 54-56, 57-59, 60-62, 63-65, 66-68, 69-70, 71-72, 73-75, 76-78, 82-83, 84-86, 87-89, 90-91, 118-119, 120-121, 122-123, 124-126, 128-129, 130-131, 132-133, 134-135, 136-137, dos. u.p., vol. I, filele 705-707, dos. instanţei, vol. II, filele 767-769, 770-771, 772-773, 774, 775, 776-778, 823-825, 868-869, 870, 898-899, 900, 901-903, 933-934, 935-936, 937-938, 939, 964-965, dos. instanţei, vol. III, filele 1117-1118, 1163-1164, 1164-1165, vol. IV), declaraţii care se coroborează între ele.
Astfel, părţile vătămate (cu mici excepţii), au arătat în cursul urmăririi penale, că, prin diferite modalităţi au aflat de firma inculpatului S Fă care se ocupa cu intermedierea locurilor de muncă în străinătate. Acest aspect le-a atras către firma respectivă şi nu vreo excursie. Au existat şi anunţuri la mica publicitate în acest sens.
Au arătat, de asemenea, că inculpatul S F, le-a asigurat că are posibilitatea să le rezolve locuri de muncă în Grecia la cules portocale, în condiţii avantajoase, dându-le detalii referitoare la cazare, masă şi câştigul ce urmau să-l realizeze, însă cu condiţia ca deplasarea să fie făcută sub forma unor excursii, pentru a se evita problemele cu autorităţile.
Inculpatul S F le-a menţionat atât despre sumele pe care urma să le perceapă el cât şi de comisionul pe care trebuiau să-l plătească în Grecia „Corinei”.
În continuare părţile vătămate au relatat despre preocupările inculpatului S F de a le aranja în mijlocul de transport pentru a nu isca bănuieli că merg la lucru.
De asemenea, au relatat cum au fost aşteptate în Grecia, la Atena, de inculpata C F, ce au discutat cu aceasta, despre plata comisionului convenit, despre modalitatea în care au fost conduse spre locurile de muncă şi despre condiţiile existente acolo.
De subliniat că părţile vătămate au apreciat condiţiile de lucru ca fiind foarte grele, şi nici acestea şi nici câştigurile realizate nu a fost pe măsura celor promise atât de inculpatul S F din România cât şi de inculpata C F, peste acestea suprapunându-se şi o supraveghere strictă din partea proprietarilor de plantaţii, care le zoreau să muncească cât mai mult.
În raport cu condiţiile de muncă găsite unele persoane au plecat din locurile unde au fost plasate, cu intenţia de a se întoarce în România, ceea ce s-a şi realizat întrucât autocarul a aşteptat în Grecia patru zile, atât cât a fost preconizată durata „excursiei” (fila 89, dos. u.p., vol. I).
Alte persoane au plecat cu intenţia de a-şi găsi de lucru pe cont propriu (ceea ce au şi reuşit, în condiţii mult mai bune de lucru), fiind nemulţumite că nu li s-au oferit condiţiile care le-au fost promise în România de inculpatul S F. Dar, înainte de a pleca aceste persoane, cetăţeanul grec pentru care lucrau le-a spus că el a avut o înţelegere cu „Corina” şi pentru că au refuzat să mai lucreze, acesta a sunat-o şi s-a certat cu „Corina”. Persoanele plecate au fost căutate la locurile noi de muncă de „Corina”, care le-a cerut comisionul sau diferenţa de comision, iar unele persoane au şi plătit, pentru a nu mai avea de-a face cu sus-numita fila 78, dos. u.p., vol. I).
Au fost şi părţi vătămate care după ce şi-au găsit noi locuri de muncă pe cont propriu, s-au hotărât să meargă la Atena pentru a discuta cu „Corina”. Aceasta le-a promis că le va găsi alte locuri de muncă însă contra unui alt comision de 150 de euro. Persoanele respective nu au fost de acord şi s-au întors la locul de muncă pe care şi l-au găsit pe cont propriu (filele 75, 78, dos. u.p., vol. I).
Alte persoane, însă, au rămas pe diferite perioade, întrucât nu aveau nici un ban asupra lor, fiind astfel nevoite să lucreze în continuare în acele condiţii. Şi aceste persoane, după ce nu au mai putut îndura condiţiile de lucru, au plecat, găsindu-şi de lucru pe cont propriu.
Au existat şi persoane care au rămas la lucru la ferma respectivă o perioadă de peste o lună, după care au contactat-o din nou pe „Corina”, căreia i-au spus că sunt nemulţumite de condiţiile oferite, iar aceasta, contra unui alt comision de 50 de euro, le-a găsit de lucru în altă parte, după ce le-a promis că vor lucra în construcţii cu un câştig de 650 euro pe lună. Persoanele respective au ajuns pe o insulă, unde au lucrat la spart pietre, însă având aceleaşi condiţii vitrege de cazare, fără asigurarea condiţiilor minime de trai. După ce au lucrat în acest loc circa o lună, patronul de acolo nu le-a plătit nici un ban, spunându-le că a trimis câte 500 de euro pentru fiecare din ele „Corinei”, conform înţelegerii pe care au avut-o. În aceste condiţii părţile vătămate au plecat şi de acolo, reuşind cu mari greutăţi să se întoarcă în România. Părţile vătămate au mai precizat că s-au bazat pe buna credinţă a inculpatului S F atunci când acesta le-a descris condiţiile de muncă din Grecia.
Altele părţi vătămate au declarat că „Corina” le-a dus cu alte mijloace de transport, la alte locuri de muncă, precum sere, unde, tot aşa, nu li s-a asigurat câştigul promis din România, ci doar circa 16 euro pe zi.
Au fost şi părţi vătămate care, după ce au văzut condiţiile de la locurile de muncă oferite de inculpata C F, l-au sunat pe inculpatul S F cerându-i să le trimită un mijloc de transport pentru a se întoarce acasă, însă acesta i-a refuzat (filele 65, 68, dos. u.p., vol. I). Mai mult, aceleaşi persoane, la ieşirea din Grecia, au fost amendate cu câte 1.200 euro, iar până nu se achitau aceste amenzi, persoanele respective nu mai puteau intra pe teritoriul acestei ţări.
În fine, unele părţi vătămate, au declarat că au fost oprite la graniţa Greciei şi nu li s-a permis accesul în această ţară, iar la întoarcerea în România, solicitându-i inculpatului S F să le restituie comisionul plătit, acesta, în unele cazuri a restituit suma în mai multe tranşe (fila 83, dos. u.p., vol. I), iar în altele cazuri a refuzat, motivând că el nu are nici o vină pentru că nu au fost lăsaţi să intre în Grecia (filele 120, 123, dos. u.p., vol. I).
În cursul judecăţii, majoritatea părţilor vătămate şi-au menţinut declaraţiile din cursul urmăririi penale.
Altele şi-au nuanţat declaraţiile, arătând că, înainte de plecare, inculpatul S F nu le-a dat amănunte concrete despre locurile de muncă, urmând să discute aceste amănunte cu doamna care urma să le aştepte acolo în Grecia. Au afirmat că, totuşi, dacă nu li s-ar fi spus că găsesc locuri de muncă în Grecia, nu s-ar fi dus în excursie. Atunci când s-au întâlnit în Grecia cu inculpata C F, aceasta era însoţită de un cetăţean grec, care vorbea în limba greacă iar inculpata traducea (fila 938, dos. instanţei, vol. III). Au apreciat că acel grec le-a găsit de lucru (fila 933, dos. instanţei, vol. III). Şi a doua zi când au fost conduse la gară au fost însoţite de inculpată şi de acel cetăţean grec.
Au fost situaţii în care inculpata a găsit şi câte trei locuri de muncă în cazul unor părţi vătămate, funcţie de sezonul de cules citrice.
Unele părţi vătămate au arătat că se consideră înşelate doar de inculpatul S F pentru că acesta le-a spus cum o să fie în Grecia şi nu a fost deloc aşa, apreciind că inculpata C F a fost mai isteaţă ca ele şi „le-a fraierit” (filele 869, 938, dos. instanţei, vol. III), altele că nu au nici o problemă cu inculpatul S F ci o consideră responsabilă doar pe inculpata C F (fila 936, dos. instanţei, vol. III), altele că nu se consideră înşelate de inculpaţi ci de patronii greci care nu le-au plătit pentru munca prestată, iar altele că se consideră înşelate exploatate şi supuse la muncă atât de inculpaţi (filele 965, dos. instanţei, vol. III), cât şi de cetăţenii greci la care au lucrat (filele 824, 903, 934, dos. instanţei, vol. III).
Au fost şi părţi vătămate care au apreciat că au fost vândute ca sclavi (fila 772, dos. instanţei, vol. III) sau au fost umilite, batjocorite, exact ca nişte sclavi (filele 902, dos. instanţei, vol. III) şi, deşi trebuiau să fie plătite cu 500 euro pentru munca prestată, nu au primit nimic, spunându-li-se că banii au fost daţi inculpatei C F.
Alte părţi vătămate au arătat că, după ce au lucrat o lună şi ceva pe plantaţie, fiind plătite cu 15 euro pe zi (şi nu cu 25 euro cât li s-a promis) şi au fost cazate în condiţii dezastruoase, au fugit de acolo, însă paşapoartele le-au fost reţinute de cetăţenii greci la care au lucrat şi nu li s-au restituit decât după ce le-a expirat viza de şedere în Grecia, fiind arestate de autorităţi, la sesizarea cetăţenilor greci (fila 865, dos. instanţei, vol. III).
Dimpotrivă, au fost părţi vătămate (doar două cazuri) care au arătat în faţa instanţei că s-au dus pe propriul lor risc în Grecia (fila 936, dos. instanţei, vol. III), şi că nu se consideră înşelate, înjosite, exploatate de nimeni, convenindu-le condiţiile de muncă şi cazare (fila 774, dos. instanţei, vol. III).
În privinţa faptei descrisă la punctul 2 din prezenta hotărâre:
Faptul că inculpatul S F le-a racolat pe părţile vătămate Puşkas –B (fostă Buzilă) M, C C , P I C, P D I, S C R şi S S, propunându-le acestora să se deplaseze în Grecia, sub pretextul efectuării unei excursii, iar în realitate să li se ofere locuri de muncă bine plătite în această ţară prin intermediul inculpatei C F, cu încheierea unor contracte de muncă, promisiune neonorată, reiese cu certitudine rezultă din declaraţiile acestora (filele 79-81, 92-94, 95-96, 97-99, 100-101dos. u.p., vol. I, filele 821-822, 991-993, dos. instanţei, vol. III)), care se coroborează între ele.
Părţile vătămate au arătat în cursul urmăririi penale relativ aceleaşi aspecte ca şi cele menţionate la punctul nr. 1, diferind doar amănuntele legate de locurile de muncă promise, sumele achitate inculpaţilor, modalitatea de transport.
Nici acestor părţi vătămate nu li s-au oferit locurile de muncă promise ci, de pildă, în loc de menaj li s-a solicitat să îngrijească persoane infirme şi cu un câştig mai mic decât cel promis în România.
Au menţionat că, după ce au ajuns în Grecia şi au luat contact cu inculpata C F, au fost conduse la gară de aceasta şi trimise la destinaţii.
Întrucât unele părţi vătămate nu au fost aşteptate la destinaţii de nimeni, au sunat-o pe „Corina”. După mai multe insistenţe telefonice şi chiar ameninţări adresate „Corinei” că vor reclama cele întâmplate autorităţilor elene, au venit unele persoane şi le-au luat. Nemulţumite de câştigurile realizare (într-un caz 300 euro în loc de 500 euro cât li s-a promis din România) au sunat-o din nou pe „Corina” iar aceasta le-a spus că erau unele neînţelegeri care urmau a fi rezolvate şi să continue munca. Pentru aceste rezolvări, trebuia plătit alt comision de 100 euro „Corinei”. Sunându-l pe inculpatul S F acesta le-a spus că dacă nu le convine să-şi găsească de lucru pe cont propriu. Ulterior, nu au mai reuşit s-o contacteze pe „Corina”, şi-au găsit de lucru pe cont propriu şi au lucrat astfel câteva luni pentru a-şi face ros de bani să se întoarcă în România. La ieşirea din Grecia au fost amendate cu 1.200 euro.
Au fost situaţii în care o parte vătămată a ajuns la un bărbat mai în vârstă care, de fapt, voia ca partea vătămată „să-i fie soţie” şi nu menajeră, aspect cu care aceasta nu a fost de acord, fiind chiar agresată sexual (fila 94, dos. u.p., vol. I), partea vătămată reuşind ulterior, cu ajutor din partea unei alte persoane din România, să fugă de la acel bărbat.
În altă situaţie, părţile vătămate au fost trimise într-o localitate din Grecia, unde trebuia să-i aştepte numitul „Mn” însă, după contactarea acestuia de către părţile vătămate, li s-a spus că acesta nu o cunoştea deloc pe inculpata C F. Sus-numitul a acceptat însă să ajute într-un fel părţile vătămate să-şi găsească de lucru (filele 96, 98, dos. u.p., vol. I).
În cursul judecăţii, unele părţi vătămate şi-au nuanţat declaraţiile, în sensul că, deşi nu au negat starea de fapt deja descrisă, au arătat că nu se consideră înşelate deoarece li s-au spus din start condiţiile şi au acceptat (fila 822, dos. instanţei, vol. III).
Cu privire la fapta descrisă la punctul 3 din prezenta hotărâre:
Faptul că inculpatul inculpatul S F le-a racolat pe părţile vătămate H V, I S, B K şi martora B S L, propunându-le acestora să se deplaseze în Grecia, sub pretextul efectuării unei excursii, iar în realitate să li se ofere locuri de muncă bine plătite în această ţară prin intermediul inculpatei C F, cu încheierea unor contracte de muncă, promisiune neonorată întrucât părţilor vătămate li s-a interzis accesul pe teritoriul elen, reiese cu certitudine rezultă din declaraţiile acestora (filele 116, 117, dos. u.p., vol. I, filele 1052, 1091, 1162, dos. instanţei, vol. IV), care se coroborează între ele.
Părţile vătămate au declarat în cursul urmăririi penale aspectele redate succint la descrierea stării de fapt.
În cursul judecăţii, unele părţi vătămate şi-au nuanţat declaraţiile, în sensul că le-a interesat doar excursia organizată de inculpatul S F (filele 1091, 1162, dos. instanţei, vol. IV).
Cu privire la fapta descrisă la punctul 4 din prezenta hotărâre:
Faptul că inculpatul inculpatul S F le-a racolat pe partea vătămată S G şi numitul S A, propunându-le acestora să se deplaseze în Grecia, sub pretextul efectuării unei excursii, iar în realitate să li se ofere locuri de muncă bine plătite în această ţară prin intermediul inculpatei C F, cu încheierea unor contracte de muncă, promisiune neonorată, reiese cu certitudine rezultă din declaraţiile părţii vătămate (filele 114, dos. u.p., vol. I, fila 1089, dos. instanţei, vol. IV), care se coroborează între ele.
Partea vătămată a declarat în cursul urmăririi penale aspectele redate succint la descrierea stării de fapt.
În cursul judecăţii, partea vătămată şi-a menţinut în mare declaraţia din cursul urmăririi penale.
Cu privire la fapta descrisă la punctul 5 din prezenta hotărâre:
Faptul că inculpatul inculpatul S F le-a racolat pe părţile vătămate A M, G V, V R, C C , C T E şi M L, propunându-le acestora să se deplaseze în Grecia, sub pretextul efectuării unei excursii, iar în realitate să li se ofere locuri de muncă bine plătite în această ţară prin intermediul inculpatei C F, cu încheierea unor contracte de muncă, promisiune neonorată, reiese cu certitudine rezultă din declaraţiile (filele 102-103, 104-105, 106-107, 108- 109, 110-111, 112-113, dos. u.p., vol. I, filele 1022, 1050, 1051, vol. IV) care se coroborează între ele.
Părţile vătămate au arătat în cursul urmăririi penale aspectele redate succint la descrierea stării de fapt, subliniind că au acceptat să plece în Grecia convinse fiind de faptul că inculpatul S F le va rezolva obţinerea unor locuri de muncă, neavând nici o intenţie de a pleca în excursie, pe care au acceptat-o drept paravan.
În cursul judecăţii părţile vătămate şi-a menţinut declaraţiile din cursul urmăririi penale, arătând încă o dată că speranţa unui loc de muncă le-a făcut să meargă în Grecia (fila 1049, dos. instanţei, vol. IV).
Ca atare, se constată o contrazicere flagrantă între ceea ce au declarat toate părţile vătămate în privinţa iniţiativei şi scopului deplasării persoanelor în Grecia (pentru a munci, neinteresându-i, cu mici excepţii, în nici un fel excursia, însă acceptând-o ca pe un paravan în vederea atingerii scopului de a ajunge în Grecia) şi ceea ce a declarat inculpatul S F (care susţine că a trimis oamenii în excursie, fără a avea vreo legătură cu locurile de muncă).
Există contradicţii flagrante şi între declaraţiile celor doi inculpaţi, susţinerile inculpatului S F referitor la modul în care a aflat de existenţa inculpatei C F şi la modul cum au decurs relaţiile cu aceasta, fiind contrazise, în primul rând de declaraţiile părţilor vătămate, în al doilea rând de declaraţiile inculpatei C F şi în al treilea rând de conţinutul înscrisului intitulat „oferta de muncă Grecia” trimis de inculpata C F inculpatului S F (fiola 12, dos. u.p., vol. II). Inculpatul S F a recunoscut totuşi că a primit oferta de muncă de la inculpata C F însă doar pentru a o pune la dispoziţia doritorilor şi nu pentru a se implica în racolarea de persoane, aspect care este, de asemenea, contrazis flagrant de declaraţiile părţilor vătămate şi ale inculpatei C F.
De asemenea, declaraţiile inculpatei C F sunt contrazise de declaraţiile tuturor părţilor vătămate, de declaraţiile inculpatului S F şi chiar de propriile declaraţii, întrucât, după ce a dat toate detaliile cu privire la primirea celor trimişi din România şi dirijarea acestora către locurile de muncă (confirmând inclusiv că unele părţi vătămate i-au adus la cunoştinţă, atât telefonic, cât şi direct, nemulţumirile lor legate de condiţiile găsite), a afirmat, pur şi simplu, că nu a avut nici o implicare în recrutarea şi plasarea la muncă a unor persoane, aruncând totul în sarcina cetăţeanului grec „Tassos”, minimalizându-şi propriul rol la nivelul unui simplu translator.
În susţinerea acuzaţiilor aduse inculpaţilor pot fi invocate şi alte aspecte, precum:
- cele reieşite din declaraţiile martorilor Sandor Martin (filele 181-182, 215-217, dos. u.p., vol. I, filele 1170-1171, dos. instanţei, vol. IV), Hristov Hristo (fila 184, dos. u.p., vol. I, filele 1172-1173, dos. instanţei, vol. IV), Bahrim Pavel (filele 185-186, 211, dos. u.p., vol. I, fila 1174, dos. instanţei, vol. IV), M I (filele 187, 206-207, dos. u.p., vol. I, filele 1167-1168, dos. instanţei, vol. IV), C D (filele 188-189, dos. u.p., vol. I), Pol Olga Imola (filele 190-191, dos. u.p., vol. I, fila 1244, dos. instanţei, vol. IV), Giurgiu Sorin Ioan (filele 192-193, dos. u.p., vol. I, fila 1209, dos. instanţei, vol. IV), Roman Liviu (filele 194-195, dos. u.p., vol. I, fila 1243, dos. instanţei, vol. IV), B S L (filele 196-197, 202-203, dos. u.p., vol. I, fila 1210-1211, dos. instanţei, vol. IV), M V A (filele 198-199, dos. u.p., vol. I, fila 1169, dos. instanţei, vol. IV), Scurtu Ion (filele 200-201, dos. u.p., vol. I, fila 1208, dos. instanţei, vol. IV), M E (filele 1212- 1213, dos. instanţei, vol. IV
- cele reieşite din procesul verbal din data de 26 februarie 2005 (fila 228, dos. u.p., vol. I);
- procesele verbale întocmite ca urmare a activităţilor întreprinse de investigatorul sub acoperire cu numele de cod „Radu Bogdan” şi înscrisurile obţinute de acesta (filele 4, 5-6, 8-9, 10, 11, 12, 13, dos. u.p., vol. II);
- voucher-ele oferite părţilor vătămate de inculpatul S F, din care rezultă că era rezervat hotelul pentru perioade de la 4 la 7 zile (filele 18, 19, 22, 23, 24, 28, 29, dos. u.p., vol. II);
- cele reieşite din procesul verbal de investigaţii din data de 20 ianuarie 2005 (fila 75, dos. u.p., vol. II);
- programul excursiei intitulate „Pe urmele Zeilor – Grecia” (filele 80, dos. u.p., vol. II);
- anunţul de la mica publicitate privind intermedierea de locuri de muncă în Spania de către S.C. EFES CURTU TOUR S.R.L. (fila 81, dos. u.p., vol. II);
Ca atare, se apreciază că toate acuzele aduse inculpaţilor sunt întemeiate, în sensul că faptele de care aceştia sunt acuzaţi au existat şi au fost săvârşite de cei doi inculpaţi cu formele de vinovăţie prevăzute de lege.
Cu toate acestea, în opinia acestei instanţe, încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu nu este una legală şi temeinică.
Astfel, în privinţa a inculpatului S F, procurorul a solicitat la termenul de judecată din data de 6 ianuarie 2012, schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute prin rechizitoriu în sarcina sa, din infracţiunea de înşelăciune sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi a art. 37 litera a din Codul penal, în aceeaşi infracţiune dar prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi a art. 37 litera b din Codul penal.
După cum se observă s-a pus în discuţie felul stării de recidivă în care se afla inculpatul la momentul comiterii faptei de care este acuzat în prezentul dosar.
După cum se va vedea mai jos, inculpatul S F a suferit în trecut condamnări la pedeapsa închisorii, fiind, la un moment dat, liberat condiţionat, însă fapta de care este acuzat în prezent a fost comisă după împlinirea duratei ultimei pedepse, astfel că forma de recidivă ce trebuie reţinută este aceea postexecutorie şi nu postcondamnatorie, sens în care se va admite cererea procurorului.
Din oficiu, la termenul de judecată din data de data de 15 februarie 2012, instanţa a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatei C F, din infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. 1, alin. 2 litera a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (cu 27 acte materiale) în infracţiunea de înşelăciune sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi 3 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (cu 27 acte materiale).
Cu privire la această chestiune pusă în discuţie din oficiu, de observat că, la momentul comiterii faptei de care este acuzată inculpata C F (decembrie 2004 - februarie 2005), art. 2 alin. 2 din Legea nr. 678/2001 avea următorul conţinut:
Prin exploatarea unei persoane se înţelege:
a) executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forţat, cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate.
b) ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire.
c) obligarea la practicarea prostituţiei, la reprezentări pornografice în vederea producerii ori difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală.
d) prelevarea de organe.
e) efectuarea unor alte asemenea activităţi prin care se încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Legea nr. 678/2001 a fost modificată, printre altele, şi prin O.U.G. nr. 79 din data de 14 iulie 2005, ocazie cu care la art. 2 alin. 2 litera a din Legea nr. 678/2001 a fost introdusă conjuncţia „ori” înainte de sintagma „cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate”, textul integral având următorul conţinut „a) executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forţat, ori cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate”, ceea ce a dat elementului material al infracţiunii de trafic de persoane cerinţe esenţiale alternative, respectiv că executarea muncii sau îndeplinirea de servicii poate fi făcută fie în mod forţat, fie cu încălcarea normelor mai sus amintite. Anterior modificării, elementul material al infracţiunii presupunea o singură cerinţă esenţială respectiv ca executarea muncii sau îndeplinirea de servicii cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate să fi fost făcută în mod forţat.
Termenul de „munca forţată” este definit şi de art. 2 din Convenţia nr. 29/28.06.1930 asupra muncii forţate, adoptată de Organizaţia Internaţională a Muncii potrivit căreia termenul semnifică: „orice muncă sau serviciu pretins sub ameninţarea unei sancţiuni şi pentru care persoana nu s-a oferit voluntar”.
În raport cu dispoziţiile legale menţionate mai sus şi cu data epuizării faptei de care este acuzată inculpata C F – februarie 2005, se observă că activitatea de recrutare a unor persoane din România de către inculpatul S F pe baza unei înţelegeri avute cu inculpata C F, pentru a fi trimise în Grecia la lucru, promiţându-li-se, contra unor sume (comisioane) în valută, locuri de muncă sigure, bine plătite, cu asigurarea cazării şi a mesei, urmată de neonorarea celor promise, situaţie în care persoanele care au ajuns, totuşi, în Grecia, au fost obligate, practic, să accepte orice fel de muncă oferită, prost plătită şi fără îndeplinirea unor formalităţi de angajate (contracte de muncă), cu condiţii precare de cazare, dar fără a se înregistra în vreo situaţie forţarea, ţinerea în sclavie sau altă formă de lipsire de libertate sau de aservire, prin prisma legislaţiei de la acel moment nu pot fi încadrate decât la înşelăciune în convenţii. Toate persoanele recrutate au fost induse şi menţinute în eroare cu promisiunile de mai sus, achiesând la convenţia propusă de cei doi inculpaţi, iar în baza acestor promisiuni au acceptat plecarea spre Grecia şi plata unor comisioane către inculpaţi.
Se mai apreciază că dispoziţiile legale menţionate mai sus trebuie privite şi prin prisma principiului neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, principiu prevăzut în art. 15 alin. 2 din Constituţia României.
Ca urmare, în cauză, nu se poate reţine în sarcina inculpaţilor scopul exploatării persoanelor vătămate, întrucât inculpaţii nu au urmărit ca munca pentru care părţile civile au fost recrutate şi transportate în Grecia să fie executată, în acelaşi timp, atât cu încălcarea normelor legale, cât şi muncă forţată. În consens cu reglementarea internaţională, munca forţată trebuie definită în interesul cauzei ca muncă sub ameninţarea unei sancţiuni şi la care persoana nu a consimţit.
Nici diferenţa de tratament juridic dintre cei doi inculpaţi, făcută de procuror prin rechizitoriu, nu are vreo justificare, în condiţiile în care între aceştia a existat o înţelegere clară, şi fiecare din ei şi-a adus propria contribuţie, unul la recrutarea şi lămurirea părţilor vătămate, iar cea de-a doua la lămurirea părţilor vătămate să accepte propunerile lor. Nu se poate accepta ideea că doar inculpata C F a acţionat în sensul traficului de persoane iar inculpatul S F ar fi propus părţilor vătămate doar ceea ce a primit ca informaţie de la inculpată, întrucât, într-un asemenea caz, a fost indus şi el în eroare de inculpată şi atunci nu trebuia acuzat de nimic. Prin acuza adusă inculpatului S F se acceptă implicit faptul că acesta avea toate cunoştinţele referitoare la locurile de muncă şi condiţiile care urmau a fi oferite părţilor vătămate, iar dacă atitudinea sa a fost considerată înşelăciune, tot la fel trebuia considerată şi atitudinea inculpatei, sau invers, dacă atitudinea inculpatei a fost considerată trafic de persoane tot la fel trebuia considerată şi atitudinea inculpatului. Este injust a reduce activitatea inculpatului S F la mijlocul de realizare a traficului de persoane, adică recrutarea prin fraudă sau înşelăciune, în condiţiile în care nu se face acelaşi lucru şi în cazul inculpatei C F.
Ca atare, se va dispune schimbarea încadrării juridice dată prin rechizitoriu faptei reţinute în sarcina inculpatei C F, în sensul pus în discuţie.
Pe cale de consecinţă, faţă de toate cele arătate mai sus, se apreciază că,
În drept:
Fapta inculpatului S F, care, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada decembrie 2004 – februarie 2005, în înţelegere cu inculpata C F, sub promisiunea asigurării unor locuri de muncă în Grecia, a indus în eroare 41 de părţi vătămate, de la care a pretins şi a primit diferite comisioane în valută şi acordul acestora de a pleca în Grecia la lucru sub masca organizării unor excursii în această ţară prin firma pe care o conducea, promisiuni neonorate, obţinând astfel foloase materiale injuste (pentru sine sau pentru societatea pe care o administra) şi pricinuind pagube părţilor vătămate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi 3 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi cu reţinerea art. 37 litera b din Codul penal.
Fapta inculpatei C F, care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada decembrie 2004 – februarie 2005, în timp ce se afla în Grecia, în înţelegere cu inculpatul S F, care se afla în România, sub promisiunea asigurării unor locuri de muncă în Grecia, a indus în eroare 27 părţi vătămate, de la care a pretins şi a primit diferite comisioane în valută pentru ca, odată ajunse în Grecia acestora să li asigure locurile de muncă promise, ceea ce nu s-a întâmplat, obţinând astfel foloase materiale injuste (pentru sine sau pentru altul) şi pricinuind pagube părţilor vătămate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi 3 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
La individualizarea pedepselor pe care le va aplica inculpaţilor, instanţa va ţine seama de criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal şi anume:
- limitele pedepselor fixate de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor;
- gradul de pericol social al faptelor;
- persoana şi antecedentele penale ale inculpaţilor;
Din acest punct de vedere este de remarcat faptul că, potrivit extrasului de cazier judiciar (fila 33, dos. u.p., vol. I) inculpatul S F nu este la primul conflict cu legea penală.
Astfel, acesta, prin decizia penală nr. 2.979 din data de 19 decembrie 1997 a Î.C.C.J., a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă şi înşelăciune, fiind arestat la data de 13 septembrie 1996 şi liberat condiţionat la data de 26 august 1998, cu un rest neexecutat de 748 zile.
Prin decizia penală nr. 110 din data de 22 iunie 1999 a Curţii de Apel Braşov, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals şi trafic de influenţă, fiind arestat la data de 18 iunie 1993 şi liberat la data de 18 noiembrie 1993.
Ca atare, în cauză, în privinţa inculpatului S F, sunt incidente dispoziţiile art. 37 litera b din Codul penal, întrucât până la data comiterii faptei de care este acuzat în acest dosar durata pedepsei anterioare a fost împlinită, având în vedere restul neexecutat de 748 zile închisoare şi data liberării condiţionate.
Inculpata C F nu este cunoscută cu antecedente penale.
- împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală;
Din acest punct de vedere este de notat comportamentul nesincer al ambilor inculpaţi, pe parcursul întregului proces penal.
De aceea se apreciază că în privinţa lor nu poate fi reţinută vreuna din circumstanţele atenuante legale sau judiciare.
Ţinând seama de cele arătate, instanţa, în baza art. 215 alin. 1 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi a art. 37 litera b din Codul penal, va condamna pe inculpatul S F la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune sub formă continuată.
Inculpatul S F a fost reţinut 24 de ore la data de 26 februarie 2005 (fila 4, dos. u.p., vol. I), după care, prin ordonanţa din data de 27 februarie 2005, pronunţată în dosarul nr. 68/D/2005, s-a dispus de către procuror măsura obligării de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 27 februarie 2005 (fila 5, dos. u.p., vol. I).
Faţă de cele de mai sus, în baza art. 88 din Codul penal se va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reţinerii din data de 26 februarie 2005.
În baza art. 71 alin. 2 din Codul penal se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 literele a, teza a II-a şi b din Codul penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 215 alin. 1 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, va condamna pe inculpata CATINEAN FLORINA la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune sub formă continuată.
Prin ordonanţa din data de 12 octombrie 2005, pronunţată în dosarul nr. 68/D/2005, s-a dispus de către procuror şi faţă de inculpata C F măsura obligării de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 12 octombrie 2006 (fila 7, dos. u.p., vol. I).
În baza art. 71 alin. 2 din Codul penal se vor interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 literele a, teza a II-a şi b din Codul penal, ca pedeapsă accesorie.
Fiind îndeplinite condiţiile referitoare la acordarea suspendării condiţionate a executării pedepsei şi apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, în temeiul art. 81 alin. 1 din Codul penal se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei menţionată mai sus pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit prevederilor art. 82 din Codul penal.
Potrivit art. 359 din Codul de procedură penală, se va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor a căror nerespectare au ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 din Codul penal.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal, constată suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate.
Latura civilă a cauzei:
1. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, A V, a arătat în cursul judecăţii că se constituie parte civilă, pretenţiile urmând să le formuleze ulterior în scris (fila 222, dos. instanţei, vol. I).
Întrucât partea civilă nu şi-a mai precizat pretenţiile civile se va respinge ca neîntemeiată acţiunea sa civilă.
2. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, A S, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 62, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, partea vătămată a confirmat că se constituie parte civilă, pretenţiile urmând să le formuleze ulterior în scris (fila 222, dos. instanţei, vol. I).
Ulterior, partea civilă şi-a precizat pretenţiile la 1.500 euro cu titlu de daune materiale faţă de ambii inculpaţi şi 10.000 euro daune morale (filele 287-288, dos. instanţei, vol. I). Cu privire la sumele reprezentând daune materiale a arătat că a achitat 200 euro inculpatului S F reprezentând costul excursiei, 200 euro a achitat inculpatei C F în Grecia, la sosire, pentru asigurarea locului de muncă şi 500 euro salariul de la al doilea loc de muncă care nu i-a fost achitat.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile iar inculpaţii vor fi obligaţi după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpaţii S F şi C F, să plătească, în solidar, părţii civile suma de 500 euro, cu titlu de daune materiale.
Se vor respinge ca neîntemeiate pretenţiile părţii civile cu titlu de daune morale.
3. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, B C V, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 53, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, persoana vătămată a arătat că nu are nici un fel de pretenţii de la nimeni (fila 774, dos. instanţei, vol. III).
Se va lua act că partea civilă a renunţat la pretenţiile civile.
4. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, C D, a arătat în cursul judecăţii că se constituie parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului S F la plata sumei de 400 de euro întrucât nu a fost lăsat să intre în Grecia, iar la întoarcere în România, inculpatul a refuzat să-i restituie sumele cheltuite (filele 188-189, dos. instanţei, vol. I);
Ulterior, partea civilă şi-a menţinut pretenţiile (fila 222, dos. instanţei, vol. I, fila 900, vol. III).
Cu ocazia audierii sale în faţa instanţei, partea civilă a arătat că are pretenţii în sumă de 200 euro de la inculpatul S F, reprezentând suma pe care i-a achitat-o acestuia (fila 1165, dos. instanţei, vol. IV).
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpatul S F va fi obligat să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
5. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, C M, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 56, dos. u.p., vol. I);
Întrucât partea civilă nu şi-a mai precizat pretenţiile civile se va respinge ca neîntemeiată acţiunea sa civilă.
6. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, D T, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 59, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, partea vătămată a confirmat că se constituie parte civilă, pretenţiile urmând să le formuleze ulterior în scris (fila 222, dos. instanţei, vol. I).
Cu ocazia audierii sale, partea vătămată a arătat că-şi menţine pretenţiile civile, dar tot nu a indicat vreo sumă (fila 938, dos. instanţei, vol. III).
Întrucât partea civilă nu şi-a mai precizat pretenţiile civile se va respinge ca neîntemeiată acţiunea sa civilă.
7. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, F C, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 75, dos. u.p., vol. I);
La termenul de judecată din 31 iulie 2009, partea vătămată a arătat, prin avocat din oficiu, că-şi menţine constituirea de parte civilă, fără a preciza vreo sumă (fila 369, dos. instanţei, vol. II).
Întrucât partea civilă nu şi-a mai precizat pretenţiile civile se va respinge ca neîntemeiată acţiunea sa civilă.
8. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, G M C, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpaţilor S F şi C F la plata sumei de 300 de euro (fila 86, dos. u.p., vol. I);
Ulterior, partea civilă şi-a menţinut pretenţiile în sumă de 300 euro (fila 291, dos. instanţei, vol. I).
Cu ocazia audierii sale în faţa instanţei, partea civilă a arătat că renunţă la pretenţiile civile formulate (fila 935, dos. instanţei, vol. III).
Se va lua act că partea civilă a renunţat la pretenţiile civile.
9. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, M I S, a arătat în cursul judecăţii că nu are nici un fel de pretenţii de la nimeni (fila 1164, dos. instanţei, vol. IV).
Se va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
10. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, N D M, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 47, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, cu ocazia audierii sale (deci mult timp după citirea actului de sesizare) persoana vătămată a arătat că se consideră înşelat de inculpatul S F şi are pretenţii de la acesta în sumă de 400 euro (fila 775, dos. instanţei, vol. III).
Se va respinge ca tardivă acţiunea civilă a părţii civile.
11. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, P D, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 65, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, partea vătămată a confirmat că se constituie parte civilă, pretenţiile urmând să le formuleze ulterior în scris (fila 222, dos. instanţei, vol. I).
În cursul judecăţii partea civilă şi-a precizat pretenţiile la 3.000 euro cu titlu de daune materiale faţă de ambii inculpaţi şi 20.000 euro daune morale (filele 198-200, dos. instanţei, vol. I). Cu privire la sumele reprezentând daune materiale a arătat că a achitat 200 euro inculpatei C F în Grecia, la sosire, alţi 200 euro i-a plătit aceleiaşi inculpate pentru a-i găsi alt loc de muncă, 400 euro costul hotelului în localitatea unde a fost dus de inculpata C F, 500 euro salariul de la al doilea loc de muncă care nu i-a fost achitat, 1.200 euro amenda pe care i-au aplicat-o autorităţile elene pentru depăşirea perioadei vizei.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile iar inculpaţii vor fi obligaţi după cum urmează:
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 1.300 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, din care de 200 euro, primiţi de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă, 200 euro primiţi de la partea civilă, drept comision, pentru că i-a găsit al doilea loc de muncă, 400 euro plătiţi de partea civilă pentru cazarea la hotel în localitatea unde a fost dusă de inculpată, iar 500 euro, drepturi salariale încasate de inculpată în locul părţii civile pentru munca prestată de aceasta.
Se vor respinge ca neîntemeiate şi nedovedite celelalte pretenţiile ale părţii civile cu titlu de daune materiale şi morale.
12. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, P E, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 50, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii partea civilă şi-a precizat pretenţiile la suma de 1.000 euro, din care 500 euro cu titlu de daune materiale, reprezentând suma pe care a cheltuit-o din banii săi, iar 500 euro cu titlu de daune morale (fila 866, dos. instanţei, vol. III).
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile iar inculpaţii S F şi C F vor fi obligaţi, în solidar, să plătească părţii civile suma de 500 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
Se vor respinge ca neîntemeiate pretenţiile părţii civile cu titlu de daune morale.
13. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, P V, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 45, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, partea civilă şi-a precizat pretenţiile la suma de 200 euro faţă de inculpata C F (fila 292-verso, dos. instanţei, vol. II).
Cu ocazia audierii sale, partea civilă a arătat că are pretenţii de 200 euro, reprezentând contravaloarea muncii prestate, dar nu ştie de la cine.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpata C F va fi obligată să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
14. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, Frandeş (fostă Pop) Veronica, (domiciliată în comuna Hodac nr. 425, jud. Mureş) a fost prezentă la un termen în cursul judecăţii (fila 374-verso, dos. instanţei, vol. II) şi a solicitat doar plata biletului de călătorie în sumă de 50 euro (fila 373, dos. instanţei, vol. II).
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpaţii S F şi C F vor fi obligaţi, în solidar, să plătească părţii civile suma de 50 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
15. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, S V, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 42, dos. u.p., vol. I);
Întrucât partea civilă nu şi-a mai precizat pretenţiile civile se va respinge ca neîntemeiată acţiunea sa civilă.
16. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, S M, a arătat în cursul judecăţii că se constituie parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului S F la plata sumei de 400 de euro întrucât nu a fost lăsat să intre în Grecia, iar la întoarcere în România, inculpatul a refuzat să-i restituie sumele cheltuite (fila 205, dos. instanţei, vol. I);
Ulterior, partea civilă şi-a menţinut pretenţiile (fila 222, dos. instanţei, vol. I, fila 1117, vol. IV).
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpatul S F va fi obligat să plătească părţii civile suma de 400 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
17. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, S I, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului S F la plata sumei de 200 de euro (fila 127, dos. u.p., vol. I);
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpatul S F va fi obligat să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
18. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, S I M, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, solicitând obligarea doar a inculpatei C F la plata sumei de 100 de euro. A arătat că nu are pretenţii civile de la inculpatul S F întrucât acesta i-a restituit în mai multe tranşe suma de 200 euro (fila 89, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, partea civilă şi-a menţinut pretenţiile (fila 222, dos. instanţei, vol. I).
Ulterior, partea civilă şi-a precizat pretenţiile la suma de 100 euro faţă de inculpata C F (fila 291, dos. instanţei, vol. I, fila 965, vol. III).
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpata C F va fi obligată să plătească părţii civile suma de 100 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
19. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, T C Cristina, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 68, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii partea civilă şi-a precizat pretenţiile la 3.000 euro cu titlu de daune materiale faţă de ambii inculpaţi şi 20.000 euro daune morale (filele 201-203, dos. instanţei, vol. I, fila 902, vol. III). Cu privire la sumele reprezentând daune materiale a arătat că a achitat 200 euro inculpatului S F reprezentând costul excursiei, 200 euro a achitat inculpatei C F în Grecia, la sosire, pentru a-i asigura locul de muncă, alte 200 euro i-a plătit aceleiaşi inculpate pentru a-i găsi alt loc de muncă, 400 euro costul hotelului în localitatea unde a fost dus de inculpata C F, 500 euro salariul de la al doilea loc de muncă care nu i-a fost achitat, 1.200 euro amenda pe care i-au aplicat-o autorităţile elene pentru depăşirea perioadei vizei.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile iar inculpaţii vor fi obligaţi după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 1.300 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, din care de 200 euro, primiţi de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă, 200 euro primiţi de la partea civilă, drept comision, pentru că i-a găsit al doilea loc de muncă, 400 euro plătiţi de partea civilă pentru cazarea la hotel în localitatea unde a fost dusă de inculpată, iar 500 euro, drepturi salariale încasate de inculpată în locul părţii civile pentru munca prestată de aceasta.
Se vor respinge ca neîntemeiate şi nedovedite celelalte pretenţiile ale părţii civile cu titlu de daune materiale şi morale.
20. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, T M Claudia, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 78, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, partea vătămată a confirmat că se constituie parte civilă, pretenţiile urmând să le formuleze ulterior în scris (fila 222, dos. instanţei, vol. I).
La termenul de judecată din 31 iulie 2009, partea vătămată a arătat, prin avocat din oficiu, că-şi menţine constituirea de parte civilă, fără a preciza vreo sumă (fila 369, dos. instanţei, vol. II).
Nici cu ocazia audierii sale, partea vătămată nu a precizat vreo sumă, menţionând doar că-şi menţine pretenţiile formulate (fila 934, dos. instanţei, vol. III).
Întrucât partea civilă nu şi-a mai precizat pretenţiile civile se va respinge ca neîntemeiată acţiunea sa civilă.
21. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, T G, a arătat în cursul urmăririi penale că nu se constituie parte civilă în cauză (fila 39, dos. u.p., vol. I);
Partea vătămată şi-a menţinut poziţia şi în cursul judecăţii (filele 824-825, dos. instanţei, vol. III).
Se va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
22. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, G A, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 70, dos. u.p., vol. I);
Cu ocazia audierii în faţa instanţei, partea vătămată a arătat că nu are nici o pretenţie civilă de la nimeni (fila 870, dos. instanţei, vol. III).
Se va lua act de renunţarea părţii civile la pretenţii.
23. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, G C A, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va preciza în faţa instanţei (fila 70, dos. u.p., vol. I);
La termenul de judecată din 31 iulie 2009, partea vătămată a arătat, prin avocat din oficiu, că-şi menţine constituirea de parte civilă, fără a preciza vreo sumă (fila 369, dos. instanţei, vol. II).
Cu ocazia audierii în faţa instanţei, partea vătămată a arătat că nu are nici o pretenţie civilă de la nimeni (fila 869, dos. instanţei, vol. III).
Se va lua act de renunţarea părţii civile la pretenţii.
24. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, U A, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului S F la plata sumei de 200 de euro (fila 91, dos. u.p., vol. I);
Ulterior, partea civilă şi-a menţinut pretenţiile în sumă de 200 euro (fila 291, dos. instanţei, vol. I).
Cu ocazia audierii sale, partea civilă a arătat că-şi menţine pretenţiile civile faţă de inculpatul Stoica, majorându-le la 300 euro, respectiv 200 euro cât a plătit înainte de plecare şi 100 euro cât l-a costat drumul spre casă (fila 939, dos. instanţei, vol. III).
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpatul S F va fi obligat să plătească părţii civile suma de 300 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
25. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 1, U D, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză cu o suma de 150 de euro, cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea transportului pe care l-a plătit pentru a se întoarce în România (fila 83, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, partea civilă şi-a menţinut pretenţiile (fila 222, dos. instanţei, vol. I).
Ulterior, partea civilă şi-a precizat pretenţiile la suma de 200 euro, numai faţă de inculpatul S F (filele 291, dos. instanţei, vol. I, fila 898, vol. III), precizând că suma respectivă a cheltuit-o pentru revenirea în România de la graniţa elenă, după ce nu a fost lăsată să intre în Grecia.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpatul S F va fi obligat să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
26. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 2, P – B (fostă Buzilă) M, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpaţilor S F şi C F la plata sumei de 500 euro cu titlu de daune materiale (fila 100, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, partea civilă şi-a majorat pretenţiile la suma de 575 euro (filele 192-193, dos. instanţei, vol. I, fila 992, vol. III), arătând că 150 euro i-a achitat inculpatului S F înainte de plecare, 100 euro i-a achitat la urcarea în autocar şoferului, suma de 200 euro a achitat-o în Grecia inculpatei C F, 25 euro o reprezintă costul cazării pentru o noapte la hotel, în lipsa rezervărilor ce trebuiau făcute de inculpaţi, iar 100 euro reprezintă costul transportului din Atena la Neos Pirgos, localitatea în care a fost trimisă de inculpata C F.
Partea civilă a solicitat şi 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru suferinţele psihice la care a fost supusă.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile iar inculpaţii vor fi obligaţi după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 250 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 325 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, din care de 200 euro, primiţi de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă, 25 euro costul cazării la hotel, în lipsa rezervării făcute de inculpaţi, 100 euro costul transportului în Grecia până în localitatea unde a fost trimisă de inculpată.
Se vor respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
27. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 2, C C , a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpaţilor S F şi C F la plata sumei de 400 euro cu titlu de daune materiale (fila 99, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, partea civilă şi-a majorat pretenţiile la suma de 450 euro (filele 194-195, dos. instanţei, vol. I), arătând că 150 euro i-a achitat inculpatului S F înainte de plecare, 100 euro i-a achitat la urcarea în autocar şoferului, iar suma de 200 euro a achitat-o în Grecia inculpatei C F.
Partea civilă a solicitat şi 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru suferinţele psihice la care a fost supusă.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile iar inculpaţii vor fi obligaţi după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 250 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, sumă primită de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă.
Se vor respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
28. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 2, P I C, nu s-a constituit parte civilă în cauză, nici în cursul urmăririi penale şi nici al judecăţii.
Se va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
29. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 2, P D I, nu s-a constituit parte civilă în cauză, nici în cursul urmăririi penale şi nici al judecăţii.
Se va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
30. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 2, S C R, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpaţilor S F şi C F la plata sumei de 400 euro cu titlu de daune materiale (fila 96, dos. u.p., vol. I);
În cursul judecăţii, partea civilă şi-a majorat pretenţiile la suma de 450 euro (filele 190-191, dos. instanţei, vol. I), arătând că 150 euro i-a achitat inculpatului S F înainte de plecare, 100 euro i-a achitat la urcarea în autocar, iar suma de 200 euro a achitat-o în Grecia inculpatei C F.
Partea civilă a solicitat şi 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru suferinţele psihice la care a fost supusă.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile iar inculpaţii vor fi obligaţi după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 250 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, sumă primită de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă.
Se vor respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
31. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 2, S S, a arătat în cursul urmăririi penale că nu se constituie parte civilă în cauză (fila 81, dos. u.p., vol. I);
Persoana vătămată şi-a menţinut poziţia procesuală şi în cursul judecăţii (filele 369, dos. instanţei, vol. II, 822, vol. III).
Se va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
32. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 3, H V, a arătat în cursul judecăţii că nu se constituie parte civilă (fila 1162, dos. instanţei, vol. IV).
Se va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
33. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 3, I S, nu s-a constituit parte civilă în cauză, nici în cursul urmăririi penale şi nici al judecăţii.
Se va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
34. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 3, B K, a arătat în cursul judecăţii că nu se constituie parte civilă întrucât şi-a recuperat integral prejudiciul suferit (fila 222, dos. instanţei, vol. I, fila 1052, vol. IV).
Se va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
35. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 4, S G, nu s-a constituit parte civilă în cauză, nici în cursul urmăririi penale şi nici al judecăţii.
Se va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
36. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 5, A M, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, suma urmând să o precizeze în faţa instanţei (fila 102, dos. u.p., vol. I); În altă declaraţie (fila 140, dos. u.p., vol. I), partea vătămată a arătat că are pretenţia să i se restituie întreaga sumă achitată, adică 200 euro.
În baza dovezii din data de 4 martie 2005 (fila 111, dos. u.p., vol. IV), părţii vătămate i-a fost restituită suma de 75 auro.
În cursul judecăţii, partea civilă şi-a majorat pretenţiile la suma de 225 euro şi 1.000 lei (filele 196-197, dos. instanţei, vol. I), arătând că 150 euro i-a achitat inculpatului S F înainte de plecare, 75 euro i-a achitat la urcarea în autocar, suma de 200 euro a achitat-o în Grecia inculpatei C F, iar 1.000 lei a cheltuit cu drumurile la Tg-Mureş.
Partea civilă a solicitat şi 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru suferinţele psihice la care a fost supusă.
Cu ocazia audierii sale în faţa instanţei, partea civilă şi-a precizat din nou pretenţiile civile, arătând că are pretenţii doar de la inculpatul S F, respectiv 225 euro, banii de drum (pentru că o parte din suma achitată i-a fost restituită de acest inculpat) şi 1.000 lei, costul drumurilor de la Târnăveni către Tg-Mureş, pentru a se prezenta în faţa organelor judiciare, şi contravaloarea hainelor şi a mâncării pe care le-a cumpărat înainte de a pleca în Grecia (fila 1048-verso, dos. instanţei, vol. IV). Daunele morale le solicită pentru că a fost făcută să sufere atâta.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile iar inculpatul S F va fi obligat să plătească părţii civile sumele de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, şi 1.000 lei, cu titlu de daune materiale, ultima sumă reprezentând contravaloarea călătoriilor făcute de partea civilă de la Târnăveni la Tg-Mureş, pentru a se prezenta în faţa organelor judiciare, precum şi a îmbrăcămintei şi hranei cumpărate pentru a pleca în Grecia.
Se vor respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
37. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 5, G V, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, suma urmând să o precizeze în faţa instanţei (fila 105, dos. u.p., vol. I); În altă declaraţie (fila 141, dos. u.p., vol. I), partea vătămată a arătat că are pretenţia să i se restituie întreaga sumă achitată 225 euro plus 20 lei pentru asigurare.
În baza dovezii din data de 4 martie 2005 (fila 113, dos. u.p., vol. IV), părţii vătămate i-a fost restituită suma de 75 auro.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpatul S F va fi obligat să plătească părţii civile suma de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, şi 20 lei, cu titlu de daune materiale.
38. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 5, V R, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, suma urmând să o precizeze în faţa instanţei (fila 106, dos. u.p., vol. I); În altă declaraţie (fila 139, dos. u.p., vol. I), partea vătămată a arătat că are pretenţia să i se restituie întreaga sumă achitată 225 euro plus 20 lei pentru asigurare.
În baza dovezii din data de 4 martie 2005 (fila 111, dos. u.p., vol. IV), părţii vătămate i-a fost restituită suma de 75 auro.
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpatul S F va fi obligat să plătească părţii civile suma de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, şi 20 lei, cu titlu de daune materiale.
39. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 5, C C , a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, suma urmând să o precizeze în faţa instanţei (fila 109, dos. u.p., vol. I); În altă declaraţie (fila 138, dos. u.p., vol. I), partea vătămată a arătat că are pretenţia să i se restituie întreaga sumă achitată plus 100 euro daune morale.
În baza dovezii din data de 4 martie 2005 (fila 112, dos. u.p., vol. IV), părţii vătămate i-a fost restituită suma de 75 auro.
În cursul judecăţii, partea civilă şi-a menţinut pretenţiile (fila 222, dos. instanţei, vol. I, fila 1022, vol. IV).
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile iar inculpatul S F va fi obligat să plătească părţii civile suma de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
Se vor respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
40. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 5, C T E, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, suma urmând să o precizeze în faţa instanţei (fila 111, dos. u.p., vol. I); În altă declaraţie (fila 142, dos. u.p., vol. I), partea vătămată a arătat că are pretenţia să i se restituie întreaga sumă achitată 225 euro plus 20 lei pentru asigurare.
În baza dovezii din data de 4 martie 2005 (fila 112, dos. u.p., vol. IV), părţii vătămate i-a fost restituită suma de 75 auro.
În cursul judecăţii, partea civilă şi-a menţinut pretenţiile (fila 222, dos. instanţei, vol. I).
Cu ocazia audierii sale în faţa instanţei, partea civilă a renunţat la pretenţii (fila 1051, dos. instanţei, vol. IV).
Se va lua act de renunţarea părţii civile la pretenţii.
41. Persoana vătămată prin fapta descrisă la punctul 5, M L, a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, suma urmând să o precizeze în faţa instanţei (fila 113, dos. u.p., vol. I); În altă declaraţie (fila 143, dos. u.p., vol. I), partea vătămată a arătat că are pretenţia să i se restituie întreaga sumă achitată 225 euro plus 20 lei pentru asigurare.
În baza dovezii din data de 4 martie 2005 (fila 113, dos. u.p., vol. IV), părţii vătămate i-a fost restituită suma de 75 auro.
În cursul judecăţii partea civilă şi-a precizat pretenţiile la suma de 175 euro numai faţă de inculpatul S F, reprezentând cheltuielile efectuate cu transportul (fila 292-verso, dos. instanţei, vol. II, fila 1050, vol. IV).
Întrucât se apreciază că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) se va admite acţiunea civilă a părţii civile iar inculpatul S F va fi obligat să plătească părţii civile suma de 175 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
Cu ocazia activităţilor întreprinse, organele de urmărire penală au ridicat de la inculpatul S F suma de 615 euro, sumă depusă la camera de corpuri delicte a I.P.J. Mureş cu dovada seria AT, nr. 0031057 din data de 6 aprilie 2005 (filele 103-106, dos. u.p., vol. IV).
În baza art. 353 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 163 din Codul de procedură penală se va institui sechestru asigurător asupra sumei de mai sus, în vederea recuperării prejudiciilor cauzate părţilor civile.
În situaţia nefolosirii sumei respective conform destinaţiei menţionate în baza art. 118 alin. 1 litera c din Codul penal se va dispune confiscarea specială a acesteia.
În baza art. 191 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, inculpaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, respectiv a sumei totale de 7.700 lei, din care 200 lei provin din faza de urmărire penală, după cum urmează:
- pe inculpatul S F la plata sumei de 4.150 lei;
- pe inculpata C F la plata sumei de 3.550 lei.
Sumele de 300 lei şi 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în faza de judecată pentru inculpatul S F, şi suma de 6.150 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în cursul judecăţii pentru părţile vătămate, se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Mureş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E:
I. În baza art. 334 din Codul de procedură penală, din oficiu şi la solicitarea procurorului, schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în rechizitoriu:
a) În cazul inculpatului S F, din infracţiunea de:
- înşelăciune în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi a art. 37 litera a din Codul penal,
în infracţiunea de:
- înşelăciune în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi a art. 37 litera b din Codul penal.
b) În cazul inculpatei C F, din infracţiunea de:
- trafic de persoane în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. 1 şi alin. 2 litera a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (cu 27 acte materiale),
în infracţiunea de:
- înşelăciune sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi 3 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
II. În baza art. 215 alin. 1 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi a art. 37 litera b din Codul penal, condamnă pe inculpatul S F (fiul lui A şi A, născut la data de 3 octombrie 1952 în comuna Bogata, jud. Mureş, domiciliat în Tg-Mureş, B-dul Pandurilor nr. 119, ap. 6, jud. Mureş, CNP 1521003264384, recidivist) la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune sub formă continuată.
În baza art. 88 din Codul penal deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reţinerii din data de 26 februarie 2005.
În baza art. 71 alin. 2 din Codul penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 literele a, teza a II-a şi b din Codul penal, ca pedeapsă accesorie.
III. În baza art. 215 alin. 1 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, condamnă pe inculpata CATINEAN FLORINA (fiica lui Grigore şi Floarea, născută la data de 15 ianuarie 1981 în Tg-Mureş, domiciliată în Tg-Mureş, str. Cutezanţei nr. 20 ap. 9, jud. Mureş, CNP 2810115260084, fără antecedente penale) la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune sub formă continuată.
În baza art. 71 alin. 2 din Codul penal interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 literele a, teza a II-a şi b din Codul penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 81 alin. 1 din Codul penal suspendă condiţionat executarea pedepsei menţionată mai sus pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit prevederilor art. 82 din Codul penal.
Potrivit art. 359 din Codul de procedură penală, atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor a căror nerespectare au ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 din Codul penal.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal, constată suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate.
IV. Latura civilă a cauzei:
1. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile A V (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. A bl. 11, ap. 6, jud. Mureş).
2. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile A S (cu domiciliul în comuna Batoş nr. 427/A, jud. Mureş), şi obligă inculpaţii după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpaţii S F şi C F, să plătească, în solidar, părţii civile suma de 500 euro, cu titlu de daune materiale.
Respinge ca neîntemeiate pretenţiile părţii civile cu titlu de daune morale.
3. Ia act că partea civilă B C V (cu domiciliul în Sighişoara, str. Şcolii nr. 11, jud. Mureş) a renunţat la pretenţiile civile.
4. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile C D (cu domiciliul în comuna Petelea nr. 491, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
5. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile C M (cu domiciliul în Dej, str. -, bl. L, sc. B, ap. 26, jud. Cluj).
6. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile D T (cu domiciliul în comuna Batoş nr. 17, jud. Mureş).
7. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile F C (cu domiciliul în comuna Petelea nr. 50, jud. Mureş).
8. Ia act de faptul că partea civilă G M C (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. Hunedoara nr. 18, ap. 33, jud. Mureş) a renunţat la pretenţiile civile formulate.
9. Constată că partea vătămată M I S (cu domiciliul în Zau de Câmpie, str. Călăraşi nr. 106, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
10. Respinge ca tardivă acţiunea civilă a părţii civile N D M (cu domiciliul în comuna Gurghiu, sat Caşva nr. 10, jud. Mureş).
11. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile P D (cu domiciliul în Chinari, str. P nr. 87, comuna Sântana de Mureş, jud. Mureş), şi obligă inculpata C F să plătească părţii civile suma de 1.300 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, din care de 200 euro, primiţi de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă, 200 euro primiţi de la partea civilă, drept comision, pentru că i-a găsit al doilea loc de muncă, 400 euro plătiţi de partea civilă pentru cazarea la hotel în localitatea unde a fost dusă de inculpată, iar 500 euro, drepturi salariale încasate de inculpată în locul părţii civile pentru munca prestată de aceasta.
Respinge ca neîntemeiate şi nedovedite celelalte pretenţiile ale părţii civile cu titlu de daune materiale şi morale.
12. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile P E (cu domiciliul în comuna Gurghiu, sat Caşva, nr. 212, jud. Mureş) şi obligă inculpaţii S F şi C F, în solidar, să plătească părţii civile suma de 500 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
Respinge ca neîntemeiate pretenţiile părţii civile cu titlu de daune morale.
13. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile P V (cu domiciliul în comuna Gurghiu, sat Păuloaia nr. 7, jud. Mureş) şi obligă inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
14. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile Frandeş (fostă Pop) Veronica, (domiciliată în comuna Ibăneşti, nr. 776, jud. Mureş şi reşedinţa în comuna Hodac nr. 425, jud. Mureş) şi obligă inculpaţii S F şi C F, în solidar, să plătească părţii civile suma de 50 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
15. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile S V (cu domiciliul în comuna Ruşii Munţi, sat Sebeş nr. 8, jud. Mureş).
16. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile S M (cu domiciliul în comuna Petelea nr. 654, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 400 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
17. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile S I (cu domiciliul în comuna Vătava, sat Râpa de Jos, Pav. CFR bl. 21 ap. 1, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
18. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile S I M (cu domiciliul în Cristeşti, str. P nr. 678 H, sc. 2, ap. 8, jud. Mureş) şi obligă pe inculpata C F să plătească părţii civile suma de 100 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
19. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile T C Cristina (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. Înfrăţirii nr. 10, ap. 27, jud. Mureş) şi obligă inculpaţii după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 1.300 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, din care de 200 euro, primiţi de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă, 200 euro primiţi de la partea civilă, drept comision, pentru că i-a găsit al doilea loc de muncă, 400 euro plătiţi de partea civilă pentru cazarea la hotel în localitatea unde a fost dusă de inculpată, iar 500 euro, drepturi salariale încasate de inculpată în locul părţii civile pentru munca prestată de aceasta.
Respinge ca neîntemeiate şi nedovedite celelalte pretenţiile ale părţii civile cu titlu de daune materiale şi morale.
20. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile T M Claudia (cu domiciliul în comuna Petelea nr. 50, jud. Mureş).
21. Constată că partea vătămată T G (cu domiciliul în Sighişoara, str. B nr. 11, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
22. Ia act de faptul că partea civilă G A (cu domiciliul în Târnăveni, str. B nr. 27, jud. Mureş) a renunţat la pretenţii.
23. Ia act de faptul că partea civilă G C A (cu domiciliul în Târnăveni, str. B nr. 27, jud. Mureş) a renunţat la pretenţii.
24. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile U A (cu domiciliul în comuna C nr. 13, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 300 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
25. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile U D (cu domiciliul în Reghin, B-dul - bl. 18, sc. 1, ap. 3, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
26. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile P – B (fostă Buzilă) M (cu domiciliul în comuna Subcetate, str. L nr. 9, jud. Harghita) şi obligă inculpaţii după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 250 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 325 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, din care de 200 euro, primiţi de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă, 25 euro costul cazării la hotel, în lipsa rezervării făcute de inculpaţi, 100 euro costul transportului în Grecia până în localitatea unde a fost trimisă de inculpată.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
27. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile C C (cu domiciliul în Tg-Mureş, B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 110 ap. 2, jud. Mureş) şi obligă inculpaţii după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 250 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, sumă primită de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
28. Constată că partea vătămată P I C (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. B bl. 4 ap. 15, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
29. Constată că partea vătămată P D I (domiciliat în satul Adămuş, str. P nr. 38, jud. Mureş, cu reşedinţa în Târnăveni, str. Progresului nr. 5, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
30. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile S C R (cu domiciliul în comuna Adămuş, sat C nr. 227, jud. Mureş) şi obligă inculpaţii după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 250 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, sumă primită de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
31. Constată că partea vătămată S S (cu domiciliul în Târnăveni, cartierul - nr. 54, bl. C2, ap. 3, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
32. Constată că partea vătămată H V (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. S C P nr. 34 ap. 7, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
33. Constată că partea vătămată I S (cu domiciliul în Sângeorgiu de Mureş, str. P nr. 1.279, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
34. Constată că partea vătămată B K (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. S nr. 14 ap. 2, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
35. Constată că partea vătămată S G (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. A nr. 41 ap. 11, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
36. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile A M (cu domiciliul în Târnăveni, str. - nr. 127 B, jud. Mureş) şi obligă inculpatul S F să plătească părţii civile sumele de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, şi 1.000 lei, cu titlu de daune materiale, ultima sumă reprezentând contravaloarea călătoriilor făcute de partea civilă de la Târnăveni la Tg-Mureş, pentru a se prezenta în faţa organelor judiciare, precum şi a îmbrăcămintei şi hranei cumpărate pentru a pleca în Grecia.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
37. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile G V (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. P D nr. 23 ap. 1, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, şi 20 lei, cu titlu de daune materiale.
38. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile V R (cu domiciliul în Târnăveni, str, - bl. 54, sc. B, ap. 12, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, şi 20 lei, cu titlu de daune materiale.
39. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile C C (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. C nr. 37, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
40. Ia act de faptul că partea civilă C T E (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. P nr. 20 ap. 14, jud. Mureş) a renunţat la pretenţii.
41. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile M L (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. P D nr. 23 ap. 16, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 175 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
V. În baza art. 353 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 163 din Codul de procedură penală, instituie sechestru asigurător asupra sumei de 615 euro, ridicată de la inculpatul S F, sumă depusă la camera de corpuri delicte a I.P.J. Mureş cu dovada seria AT, nr. 0031057 din data de 6 aprilie 2005 (filele 103-106, dos. u.p., vol. IV), în vederea recuperării prejudiciilor cauzate părţilor civile.
În situaţia nefolosirii sumei respective conform destinaţiei menţionate în baza art. 118 alin. 1 litera c din Codul penal se va dispune confiscarea specială a acesteia.
VI. În baza art. 191 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, obligă inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, respectiv a sumei totale de 7.700 lei, din care 200 lei provin din faza de urmărire penală, după cum urmează:
- pe inculpatul S F la plata sumei de 4.150 lei;
- pe inculpata C F la plata sumei de 3.550 lei.
Sumele de 300 lei şi 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în faza de judecată pentru inculpatul S F, şi suma de 6.150 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în cursul judecăţii pentru cele 41 de părţi vătămate, se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Mureş.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru toate părţile vătămate şi civile şi inculpata C F şi de la pronunţare pentru inculpatul S F şi procuror.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 martie 2012.
JUDECĂTOR GREFIER
OGREAN VIRGIL BODI AGNES
Red./thred.O.V./30.03.2012
Listat B.A./2 ex./30.03.2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MUREŞ
Târgu Mureş
SECŢIA PENALĂ
Dosar nr. 3269/102/2008 (Număr în format vechi 6496/2008)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
EXTRAS DIN SENTINŢA PENALĂ NR. 38
Pentru motivele de fapt şi de drept avute în vedere la deliberare,
TRIBUNALUL
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E :
I. În baza art. 334 din Codul de procedură penală, din oficiu şi la solicitarea procurorului, schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în rechizitoriu:
a) În cazul inculpatului S F, din infracţiunea de:
- înşelăciune în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi a art. 37 litera a din Codul penal,
în infracţiunea de:
- înşelăciune în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi a art. 37 litera b din Codul penal.
b) În cazul inculpatei C F, din infracţiunea de:
- trafic de persoane în formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. 1 şi alin. 2 litera a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal (cu 27 acte materiale),
în infracţiunea de:
- înşelăciune sub formă continuată – prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1 şi 3 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
II. În baza art. 215 alin. 1 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal şi a art. 37 litera b din Codul penal, condamnă pe inculpatul S F (fiul lui A şi A, născut la data de 3 octombrie 1952 în comuna Bogata, jud. Mureş, domiciliat în Tg-Mureş, B-dul Pandurilor nr. 119, ap. 6, jud. Mureş, CNP 1521003264384, recidivist) la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune sub formă continuată.
În baza art. 88 din Codul penal deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reţinerii din data de 26 februarie 2005.
În baza art. 71 alin. 2 din Codul penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 literele a, teza a II-a şi b din Codul penal, ca pedeapsă accesorie.
III. În baza art. 215 alin. 1 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, condamnă pe inculpata CATINEAN FLORINA (fiica lui Grigore şi Floarea, născută la data de 15 ianuarie 1981 în Tg-Mureş, domiciliată în Tg-Mureş, str. Cutezanţei nr. 20 ap. 9, jud. Mureş, CNP 2810115260084, fără antecedente penale) la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune sub formă continuată.
În baza art. 71 alin. 2 din Codul penal interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 literele a, teza a II-a şi b din Codul penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 81 alin. 1 din Codul penal suspendă condiţionat executarea pedepsei menţionată mai sus pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit prevederilor art. 82 din Codul penal.
Potrivit art. 359 din Codul de procedură penală, atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor a căror nerespectare au ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 din Codul penal.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal, constată suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate.
IV. Latura civilă a cauzei:
1. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile A V (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. A bl. 11, ap. 6, jud. Mureş).
2. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile A S (cu domiciliul în comuna Batoş nr. 427/A, jud. Mureş), şi obligă inculpaţii după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpaţii S F şi C F, să plătească, în solidar, părţii civile suma de 500 euro, cu titlu de daune materiale.
Respinge ca neîntemeiate pretenţiile părţii civile cu titlu de daune morale.
3. Ia act că partea civilă B C V (cu domiciliul în Sighişoara, str. Şcolii nr. 11, jud. Mureş) a renunţat la pretenţiile civile.
4. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile C D (cu domiciliul în comuna Petelea nr. 491, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
5. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile C M (cu domiciliul în Dej, str. -, bl. L, sc. B, ap. 26, jud. Cluj).
6. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile D T (cu domiciliul în comuna Batoş nr. 17, jud. Mureş).
7. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile F C (cu domiciliul în comuna Petelea nr. 50, jud. Mureş).
8. Ia act de faptul că partea civilă G M C (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. Hunedoara nr. 18, ap. 33, jud. Mureş) a renunţat la pretenţiile civile formulate.
9. Constată că partea vătămată M I S (cu domiciliul în Zau de Câmpie, str. Călăraşi nr. 106, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
10. Respinge ca tardivă acţiunea civilă a părţii civile N D M (cu domiciliul în comuna Gurghiu, sat Caşva nr. 10, jud. Mureş).
11. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile P D (cu domiciliul în Chinari, str. P nr. 87, comuna Sântana de Mureş, jud. Mureş), şi obligă inculpata C F să plătească părţii civile suma de 1.300 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, din care de 200 euro, primiţi de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă, 200 euro primiţi de la partea civilă, drept comision, pentru că i-a găsit al doilea loc de muncă, 400 euro plătiţi de partea civilă pentru cazarea la hotel în localitatea unde a fost dusă de inculpată, iar 500 euro, drepturi salariale încasate de inculpată în locul părţii civile pentru munca prestată de aceasta.
Respinge ca neîntemeiate şi nedovedite celelalte pretenţiile ale părţii civile cu titlu de daune materiale şi morale.
12. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile P E (cu domiciliul în comuna Gurghiu, sat Caşva, nr. 212, jud. Mureş) şi obligă inculpaţii S F şi C F, în solidar, să plătească părţii civile suma de 500 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
Respinge ca neîntemeiate pretenţiile părţii civile cu titlu de daune morale.
13. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile P V (cu domiciliul în comuna Gurghiu, sat Păuloaia nr. 7, jud. Mureş) şi obligă inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
14. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile Frandeş (fostă Pop) Veronica, (domiciliată în comuna Ibăneşti, nr. 776, jud. Mureş şi reşedinţa în comuna Hodac nr. 425, jud. Mureş) şi obligă inculpaţii S F şi C F, în solidar, să plătească părţii civile suma de 50 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
15. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile S V (cu domiciliul în comuna Ruşii Munţi, sat Sebeş nr. 8, jud. Mureş).
16. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile S M (cu domiciliul în comuna Petelea nr. 654, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 400 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
17. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile S I (cu domiciliul în comuna Vătava, sat Râpa de Jos, Pav. CFR bl. 21 ap. 1, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
18. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile S I M (cu domiciliul în Cristeşti, str. P nr. 678 H, sc. 2, ap. 8, jud. Mureş) şi obligă pe inculpata C F să plătească părţii civile suma de 100 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
19. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile T C Cristina (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. Înfrăţirii nr. 10, ap. 27, jud. Mureş) şi obligă inculpaţii după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 1.300 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, din care de 200 euro, primiţi de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă, 200 euro primiţi de la partea civilă, drept comision, pentru că i-a găsit al doilea loc de muncă, 400 euro plătiţi de partea civilă pentru cazarea la hotel în localitatea unde a fost dusă de inculpată, iar 500 euro, drepturi salariale încasate de inculpată în locul părţii civile pentru munca prestată de aceasta.
Respinge ca neîntemeiate şi nedovedite celelalte pretenţiile ale părţii civile cu titlu de daune materiale şi morale.
20. Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile T M Claudia (cu domiciliul în comuna Petelea nr. 50, jud. Mureş).
21. Constată că partea vătămată T G (cu domiciliul în Sighişoara, str. B nr. 11, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
22. Ia act de faptul că partea civilă G A (cu domiciliul în Târnăveni, str. B nr. 27, jud. Mureş) a renunţat la pretenţii.
23. Ia act de faptul că partea civilă G C A (cu domiciliul în Târnăveni, str. B nr. 27, jud. Mureş) a renunţat la pretenţii.
24. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile U A (cu domiciliul în comuna C nr. 13, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 300 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
25. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile U D (cu domiciliul în Reghin, B-dul - bl. 18, sc. 1, ap. 3, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.
26. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile P – B (fostă Buzilă) M (cu domiciliul în comuna Subcetate, str. L nr. 9, jud. Harghita) şi obligă inculpaţii după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 250 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 325 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, din care de 200 euro, primiţi de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă, 25 euro costul cazării la hotel, în lipsa rezervării făcute de inculpaţi, 100 euro costul transportului în Grecia până în localitatea unde a fost trimisă de inculpată.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
27. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile C C (cu domiciliul în Tg-Mureş, B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 110 ap. 2, jud. Mureş) şi obligă inculpaţii după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 250 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, sumă primită de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
28. Constată că partea vătămată P I C (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. B bl. 4 ap. 15, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
29. Constată că partea vătămată P D I (domiciliat în satul Adămuş, str. P nr. 38, jud. Mureş, cu reşedinţa în Târnăveni, str. Progresului nr. 5, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
30. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile S C R (cu domiciliul în comuna Adămuş, sat C nr. 227, jud. Mureş) şi obligă inculpaţii după cum urmează:
- inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 250 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
- inculpata C F să plătească părţii civile suma de 200 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale, sumă primită de la partea civilă la ajungerea acesteia în Grecia, drept comision pentru găsirea unui loc de muncă.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
31. Constată că partea vătămată S S (cu domiciliul în Târnăveni, cartierul - nr. 54, bl. C2, ap. 3, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
32. Constată că partea vătămată H V (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. S C P nr. 34 ap. 7, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
33. Constată că partea vătămată I S (cu domiciliul în Sângeorgiu de Mureş, str. P nr. 1.279, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
34. Constată că partea vătămată B K (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. S nr. 14 ap. 2, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
35. Constată că partea vătămată S G (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. A nr. 41 ap. 11, jud. Mureş) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
36. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile A M (cu domiciliul în Târnăveni, str. - nr. 127 B, jud. Mureş) şi obligă inculpatul S F să plătească părţii civile sumele de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, şi 1.000 lei, cu titlu de daune materiale, ultima sumă reprezentând contravaloarea călătoriilor făcute de partea civilă de la Târnăveni la Tg-Mureş, pentru a se prezenta în faţa organelor judiciare, precum şi a îmbrăcămintei şi hranei cumpărate pentru a pleca în Grecia.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
37. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile G V (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. P D nr. 23 ap. 1, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, şi 20 lei, cu titlu de daune materiale.
38. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile V R (cu domiciliul în Târnăveni, str, - bl. 54, sc. B, ap. 12, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, şi 20 lei, cu titlu de daune materiale.
39. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite în parte acţiunea civilă a părţii civile C C (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. C nr. 37, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 225 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii ale părţii civile cu titlu de daune morale.
40. Ia act de faptul că partea civilă C T E (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. P nr. 20 ap. 14, jud. Mureş) a renunţat la pretenţii.
41. În baza art. 14 şi a art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 şi următoarele din Codul civil (în vigoare la momentul comiterii faptei) admite acţiunea civilă a părţii civile M L (cu domiciliul în Tg-Mureş, str. P D nr. 23 ap. 16, jud. Mureş) şi obligă pe inculpatul S F să plătească părţii civile suma de 175 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb din data plăţii, cu titlu de daune materiale.
V. În baza art. 353 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 163 din Codul de procedură penală, instituie sechestru asigurător asupra sumei de 615 euro, ridicată de la inculpatul S F, sumă depusă la camera de corpuri delicte a I.P.J. Mureş cu dovada seria AT, nr. 0031057 din data de 6 aprilie 2005 (filele 103-106, dos. u.p., vol. IV), în vederea recuperării prejudiciilor cauzate părţilor civile.
În situaţia nefolosirii sumei respective conform destinaţiei menţionate în baza art. 118 alin. 1 litera c din Codul penal se va dispune confiscarea specială a acesteia.
VI. În baza art. 191 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, obligă inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, respectiv a sumei totale de 7.700 lei, din care 200 lei provin din faza de urmărire penală, după cum urmează:
- pe inculpatul S F la plata sumei de 4.150 lei;
- pe inculpata C F la plata sumei de 3.550 lei.
Sumele de 300 lei şi 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în faza de judecată pentru inculpatul S F, şi suma de 6.150 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în cursul judecăţii pentru cele 41 de părţi vătămate, se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Mureş.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru toate părţile vătămate şi civile şi inculpata C F şi de la pronunţare pentru inculpatul S F şi procuror.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 martie 2012.
Curtea de Apel Constanța
Măsuri preventive alternative. Săvârşirea unor infracţiuni de trafic de influenţă constând în pretinderea şi primirea unor sume de bani pentru a interveni pe lângă organele de cercetare penală şi judecători pentru obţinerea unor soluţii favorabile.
Tribunalul Neamț
Trafic de influență. Achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală.
Curtea de Apel Bacău
Trafic de influenţă. Avocat.
Curtea de Apel Galați
Trafic de infliuenţă
Tribunalul Argeș
traficul de droguri(Legea 143/200 art.2)