Caracterul termenului de 5 zile prevazut de art.159 alin.1 din cpp, inaintea caruia trebuie formulata propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive a inculpatului. De recomandare si nu de decadere.

Pe rol judecarea cauzei penale având ca obiect propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, pentru prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată faţă de inculpaţii C V M şi O I C.

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu se prezintă inculpaţii C V M şi O I C, în stare de arest preventiv, asistaţi de apărătorii aleşi, d-na avocat R R şi respectiv d-na avocat L V.

Procedura este legal îndeplinită, lipsa dovezilor de citare scrise, acoperindu-se prin prezenţa inculpaţilor, aceştia fiind aduşi din Arestul IPJ Mureş.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că judecătorul delegat  de la Tribunalul Mureş este sesizat de către procurorul de la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Mureş cu propunerea de prelungire  a măsurii arestării preventive luată faţă de inculpaţii C V M şi O I C, în temeiul art 148 alin 1 lit.f Cod procedură penală, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 5 martie 2012, până în data de 3 aprI 2012, apreciindu-se că toate temeiurile în fapt şi în drept care au determinat arestarea lor preventivă şi apoi prelungirea acesteia, subzistă. Mai mult, această prelungire a duratei măsurii arestării preventive se solicită şi pentru efectuarea unor acte de urmărire penală., apreciindu-se că menţinerea inculpaţilor în stare de arest preventiv este necesară şi pentru asigurarea bunei desfăşurări a urmăririi penale.

Se constată că, sub aspectul condiţiilor de formă şi de fond, propunerea procurorului corespunde tuturor exigenţelor iar judecătorul delegat are  competenţa, sub toate formele ei, să  instrumenteze pricina.

Reprezentantul Ministerului Public precizează că nu are alte cereri de formulat.

Doamna avocat R R, pentru inculpatul C V M invocă excepţia tardivităţii cererii de prelungire a măsurii arestării preventive, în temeiul art.159 alin.1 coroborat cu art.185 şi 197 alin.2 Cod pr.penală. Aşadar, solicită să se aibă în vedere că propunerea de prelungire a arestului preventiv trebuie înaintată instanţei cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestului preventiv; acest termen de 5 zile este un termen peremtoriu, întrucât priveşte garantarea libertăţii persoanei, iar nu un termen de recomandare, un termen procedural, a cărui nerespectare atrage nulitatea actului efectuat peste termen în condiţiile art.197 alin2 din Codul de procedură penală. Subliniază faptul că vătămarea adusă inculpatului decurgând din nerespectarea acestor prevederi legale constă în aceea că practic se încalcă dreptul lui la libertate; fiind vorba despre un drept prevăzut şi garantat de Constituţia României şi de CEDO, apreciază că se impune să se constate că cererea este tardivă şi prin urmare, că Parchetul este decăzut din dreptul de a mai formula această cerere.

Judecătorul delegat pune în discuţie această excepţie invocată de apărătorul ales al inculpatului C V M.

Domnul procuror solicită să se constate că cererea a fost formulată în data de 28.02.2012, astfel că sunt 5 zile până la data expirării măsurii arestării preventive care expiră la data de 04.03.2012; pe de altă parte, termenul este unul de recomandare, astfel că nu este încălcată nici o normă prin care să fie afectat dreptul la libertate sau la apărare al inculpaţilor.

Doamna avocat L V susţine această excepţie invocată de către doamna avocat R R.

Judecătorul delegat va uni această excepţie cu fondul cauzei şi, constatând că nu se formulează alte cereri acordă cuvântul în dezbateri asupra propunerii procurorului.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea propunerii şi prelungirea măsurii arestării preventive faţă de cei doi inculpaţi, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 5 martie 2012 şi până la data de 3 aprI 2012, fiind întrunite cerinţele impuse de art.143 şi art.148 lit.f Cod pr.penală.

Sub aspectul dispoziţiilor art.143 Cod pr.penală, solicită să se constate că în speţă există probe şi indicii temeinice din care rezultă că inculpaţii au săvârşit fapta sub aspectul căreia sunt cercetaţi, iar în privinţa dispoziţiilor art.148 lit.f Cod pr.penală, în special în ceea ce priveşte pericolul social concret pentru ordinea publică, acesta rezultă din natura, gravitatea şi modalitatea concretă de săvârşire a faptei şi antecedentele penale ale inculpaţilor. Totodată, prelungirea acestei măsuri este necesară pentru buna desfăşurare şi finalizare a urmăririi penale.

Doamna avocat R R, pentru inculpatul C V M solicită să se dispună respingerea propunerii Parchetului vizând prelungirea duratei măsurii arestării preventive întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.155 alin.1 Cod pr.penală, în sensul că temeiurile care au determinat arestarea iniţială, nu impun în continuare privarea de libertate şi nici nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea inculpatului în stare de arest. Apreciază că dispoziţiile art.143 şi art.148 lit.f Cod pr.penală, care au fost invocate de către Parchet, nu sunt întrunite în cauză. În ceea ce priveşte existenţa unor indicii temeinice şi concrete cu privire la săvârşirea de către inculpat a infracţiunii pentru care este cercetat, solicită să se aibă în vedere materialul probator administrat până în prezent în cauză, din care rezultă cu certitudine că acest inculpat nu a participat în nici un fel la agresarea victimei J C şi că singura faptă care îi poate fi imputată este aceea de lovire a martorului M V, care nu a formulat plângere. Prin urmare consideră că la acest moment nu există probe care să susţină că acest inculpat a participat în vreun fel la agresarea victimei, deci solicită să se aibă în vedere situaţia acestui inculpat, care este diferită faţă de a celorlalţi coinculpaţi din toate punctele de vedere.

Sub aspectul pericolului pentru ordinea publică solicită să se aibă în vedere faptul că pericolul social al faptei nu derivă din încadrarea juridică a acesteia, întrucât încadrarea juridică urmează a fi stabilită cu autoritate de lucru judecat doar prin hotărârea definitivă a instanţei de judecată, iar gravitatea faptei şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege nu pot să constituie singurele temeiuri pentru aprecierea pericolului pentru ordinea publică, acestea neputând să constituie elemente suficiente pentru privarea de libertate a unei persoane.

Consideră că în cauză nu există nici o probă din care să rezulte că lăsarea în libertate a acestui inculpat prezintă pericol pentru ordinea publică, existând îndoieli în privinţa acestei împrejurări; solicită să se aibă în vedere situaţia acestui inculpat, faptul că s-a prezentat de bună voie şi nu a încercat să se sustragă de la urmărirea penală, a dat o declaraţie sinceră, iniţial a încercat să-şi protejeze fratele dar ulterior a cerut să fie reaudiat şi a dat o declaraţie completă care se confirmă prin celelalte probe. Tot din probele administrate rezultă că, inculpatul C l-a tras pe inculpatul S, care lovea victima şi a încercat oprească agresiunea, fiind clar că inculpatul nu a avut nici măcar intenţia de a agresa victima.

Totodată, solicită să se aibă în vedere prin prisma art.5 paragraful I din CEDO, faptul că instanţele naţionale, în astfel de cazuri, trebuie să ia în considerare măsurile alternative prevăzute de legislaţia naţională (invocă în acest sens cauza Jiga şi cauza Calmovici împotriva României); deci solicită ca instanţa să aibă în vedere măsuri alternative dacă apreciază că se impun a fi luate faţă de acest inculpat, iar nu menţinerea lui în stare de arest preventiv încă 30 de zile, întrucât perioada pe care a petrecut-o în stare de arest preventiv, este suficientă. Oricum majoritatea probelor au fost administrate în cauză şi confirmă cele susţinute de către inculpat.

Solicită să se aibă în vedere şi situaţia personală a inculpatului, faptul că are o famI, este tânăr, nu are antecedente penale, are doi copii foarte mici, deci situaţia lui este diferită faţă de a celorlalţi coinculpaţi şi solicită să i se dea şansa să fie cercetat în stare de libertate.

D-na avocat L V, pentru inculpatul O I C solicită respingerea propunerii Parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive. Dacă prin prisma dispoziţiilor art.143 Cod pr.penală nu este nimic de adăugat întrucât inculpatul a dat declaraţii în dosar şi a recunoscut că a lovit victima, în ceea ce priveşte dispoziţiile art.148 lit.f teza a II-a Cod pr.penală, apreciază că la acest moment nu mai subzistă acest temei care a fost avut în vedere la luarea măsurii arestului preventiv. Pe de o parte, la ultimul termen la care s-a discutat prelungirea măsurii arestului preventiv, a arătat că acest inculpat nu ştie să scrie şi să citească şi că a solicitat în arest să fie audiat; a fost audiat întradevăr la parchet şi a dat declaraţii complete în cauză şi a recunoscut ceea ce s-a întâmplat. Pe de altă parte, consideră că la acest moment, inculpatul nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică raportat la declaraţiile pe care le-a dat, iar pe de altă parte, că nu este cunoscut cu antecedente penale şi practic din comportamentul lui de până acum nu se poate deduce că lăsat în libertate ar impieta în vreun fel bunul mers al procesului penal. Solicită să se reţină că face parte dintr-o famI organizată, iar înainte de a fi arestat, lucra ca cioban şi un aspect important de relevat ar fi în legătură cu faptul că el nu avea nimic de împărţit cu victima, ci a fost atras în această împrejurare de către alţi coinculpaţi care i-au plasat în mână un obiect contondent şi l-au chemat cu ei.

Faţă de toate aceste aspecte, consideră că la acest moment nu se mai impune prelungirea arestului preventiv şi solicită să se aibă în vedere această circumstanţă reală care operează în favoarea lui, respectiv faptul că nu este cunoscut cu antecedente şi că practic acesta ar fi indiciul cel mai important că lăsat în libertate nu va mai comite fapte de acest gen.

Judecătorul delegat pune în discuţie cererea d-nei avocat R R de a se lua alte măsuri alternative.

Domnul procuror consideră că nu se impune luarea unor măsuri mai puţin grave decât cea a arestării preventive, întrucât o astfel de măsură nu ar fi suficientă, pentru motivele arătate anterior.

Inculpatul C V M, având ultimul cuvânt, solicită respingerea propunerii şi cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul O I C, de asemenea solicită respingerea propunerii Parchetului.

JUDECĂTORUL DELEGAT

Prin propunerea înregistrată la Tribunalul Mureş sub nr.923/P/2011 la data de 28.02.2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş a solicitat în temeiul art.155 şi urm.Cod pr.penală, prelungirea duratei arestării preventive a inculpaţilor C V M şi O I C, pe o perioadă de 30 de zile, respectiv 05.03.2012-03.04.2012.

În motivarea propunerii s-a reţinut că în data de 18.12.2011 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuiţii G E, M S, G I-V, S I, C V – M şi faţă de un autor neidentificat cunoscut drept „O C” pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C.P. rap. la art. 174-175 lit. i) C.p. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a) C.P.

În fapt, s-a reţinut că la 18.12.2011, în jurul orelor 19,00, G E împreună cu inculpatul S I şi învinuiţii M S, G I-V, C V – M şi un autor neidentificat cunoscut drept „O C”, pe o cale de acces publică situată pe raza localităţii Miheşu de Câmpie, jud. Mureş, au aplicat multiple lovituri victimei J C F, în zona capului, provocându-i acestuia leziuni grave şi anume un TCC grav prin heteroagresiune, plăgi înjunghiate în zona parietală stângă, hematom subdural emisferial drept, fracturi temporal-parietal stânga. Potrivit concluziilor provizorii emise de către IML – Târgu-Mureş, leziunile provocate victimei ar necesita pentru vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în primejdie.

În data de 20.12.2011 orele 15,15 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului S I, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 20 C.p. raportat la art. 174 – 175 lit. i C.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) C.p. iar la 3.01.2012 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului G E pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. de art. 20 C.p. raportat la art. 174 – 175 lit. i C.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a)  37 lit. a), 86 4 C.p..

Faţă de G E, Tribunalul Mureş a dispus, în data de 21.12.2011 prin încheierea penală nr. 88/C în dosar nr. 8380/102/2011, luarea măsurii preventive a arestării învinuitului în lipsă, măsurii luate i s-a dat eficienţă la 29.12.2011 cu ocazia prezentării acestuia. Împotriva lui G E aceeaşi instanţă a dispus luarea măsurii arestării inculpatului pe o durată de 25 de zile, începând cu 03.01.2012 prin încheierea penală nr. 1/C din 03.01.2012 în dos. nr. 2/102/2012. Măsura a fost prelungită pe durate de câte 30 de zile prin încheierea penală nr. 14/C/2012 pronunţată de Tribunalul Mureş la 23.01.2012 şi prin încheierea penală nr. 27/C/2012 pronunţată de Tribunalul Mureş la 23.02.2012.

Faţă de S I, Tribunalul Mureş a dispus luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 29 de zile începând cu 21.12.2011 prin încheierea penală nr. 87/C din 20.12.2011 în dos. penal cu nr. 8537/102/2011. Măsura a fost prelungită pe o durată de 30 de zile prin încheierea penală nr. 7/C pronunţată de Tribunalul Mureş la 13.01.2012 şi, ulterior, prin încheierea penală nr. 19/C pronunţată de Tribunalul Mureş la 13.02.2012.

La 05.01.2012 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor şi a învinuiţilor, după cum urmează: în ce priveşte pe inculpatul S I L, din infracţiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C.p. raportat la art. 174 – 175 lit. i C.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C.p. în infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 – 175 lit. i C.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C.p., în ce priveşte pe inculpatul G E, din infracţiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C.p. raportat la art. 174 – 175 lit. i C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a, art. 864 şi art. 75 alin. 1 lit. a) C.p. în infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 – 175 lit. i C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a, art. 864 şi art. 75 alin. 1 lit. a) C.p. iar raportat la învinuiţii C V M, G I V şi M S  din infracţiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C.p. raportat la art. 174 – 175 lit. i C.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C.p. în infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 – 175 lit. i C.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C.p.. S-a avut în vedere împrejurarea că victima J C a decedat la data de 28.12.2011, iar între actele de lovire săvârşite de inculpaţi şi învinuiţi şi deces existând o legătură directă de cauzalitate.

Noua încadrare juridică a fost prezentată învinuitului C V – M cu ocazia audierii acestuia la 06.01.2012.

La 05.01.2012 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul O C – I sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174-175 lit. i C.p. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a C.p., reţinându-se în fapt că la 18.12.2011, alături de inculpaţii G E şi S I şi de învinuiţii C V, M S şi G I, a agresat victima J C, lovindu-l pe acesta cu o secure în zona capului.

La 06.01.2012 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaţilor C V – M şi O C - I sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. i C.p. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a  C.p., iar la 06.01.2012, Tribunalul Mureş prin încheierea penală nr. 4/C, pronunţată în dos. nr. 130/102/2012, a dispus arestarea preventivă a celor doi inculpaţi pe o perioadă de 29 zile până la 03.02.2012. Măsura arestării preventive a fost, ulterior, prelungită până la 04.03.2012 inclusiv, prin încheierea penală nr. 16/C din 01.02.2012 pronunţată în dos. nr. 822/102/2012.

Astfel, având în vedere declaraţiile inculpaţilor S I L şi G E, declaraţiile martorului M V şi analizând procesul-verbal de redare a interceptărilor convorbirilor şi comunicărilor telefonice efectuate de inculpatul G E la 23.12.2011, s-a reţinut că autorul neidentificat cunoscut drept “O C”, raportat la care existau indicii cu privire la implicarea în agresiunea săvârşită împotriva victimei J C este numitul O C-I, fiul lui natural şi M, născut la data de 17.09.1991 în Luduş, jud. Mureş, cu domiciliul în Miheşu de Câmpie, jud. Mureş.

Din datele culese s-a reţinut că O I C nu a fost înregistrat în vreun registru de stare civilă astfel că nu posedă nici un act pentru stabilirea identităţii, singurul înscris referitor la aceasta identificat până în prezent fiind foaia de observaţie clinică a nou-născutului emisă de către Spitalul Orăşenesc Luduş. În data de 20.12.2011 O I – C a fost audiat în calitate de martor susţinând că se numeşte C I – C, aceste aspecte fiind susţinute în mod eronat şi de sora sa, C A – N, considerându-se că lipsa de cunoştinţe certe a învinuitului şi famIi sale asupra identităţii lui O I – C s-au datorat ignoranţei.

Inculpaţii S I L şi G E au susţinut că numiţii O C I şi C V M au participat, alături de aceştia la agresiunea săvârşită la 18.12.2011 asupra victimei J C. După ce S I, G E, O C şi C V au urmărit victima J C şi pe martorul M V, ce se deplasau în fugă de la barul S.C. XX SRL din Miheşu de Câmpie spre locuinţele lor (C V şi G E fiind înarmaţi cu bâte iar O cu o secure – G E urmărindu-i cu căruţa iar ceilalţi trei inculpaţi pe jos), inculpaţii au ajuns victima şi pe martorul M V în zona unei cărări ce ducea spre locuinţele victimei şi a martorului. Aici O C a aplicat victimei J C o lovitură cu securea în zona capului în timp ce C V M a lovit martorul M V, alături de inculpatul G E, act de natură să anihileze posibilităţile de apărare a victimei şi a martorului M V, înlesnindu-se astfel activitatea de agresare a victimei J C.

Aceste declaraţii s-au coroborat cu susţinerile inculpatului G E cu ocazia purtării convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate şi cu declaraţiile martorului M V care a susţinut că la 18.12.2011, J C şi acest martor au fost loviţi de aproximativ 5-6 persoane.

Analizând procesul-verbal de redare a interceptărilor convorbirilor şi comunicărilor telefonice efectuate de inculpatul G E la 23.12.2011 (interceptări efectuate în baza Ordonanţei cu titlu provizoriu din 22.12.2011 confirmată prin încheierea penală nr. 139/27.12.2011 a Tribunalului Mureş) s-a reţinut că inculpatul G E a purtat la 23.12.2011 între orele 07,00-08,00 şi 11,08 un număr de 4 convorbiri telefonice în care descrie interlocutorilor săi (posesorii posturilor telefonice cu nr. ) date cu privire la agresiunea săvârşită împotriva lui J C, susţinând implicarea sa (prin lovirea lui M V), a lui C C I raportat la care declară că l-a lovit cu securea în cap pe J C şi a lui C V M („N”) despre care susţine că „a început toată treaba”, „C îi, C şi cu N, I nici n-o avut botă, eu numai pe Bobi l-am lovit cu bota….”.

După ce, iniţial, negase orice implicare în săvârşirea infracţiunii, reaudiat la 19.01.2012, inculpatul C V – M a recunoscut participarea sa la omorul săvârşit asupra lui J C, susţinând că la 18.12.2011, împreună cu O C şi S I, a alergat victima J C şi martorul M V, în timp ce aceştia se deplasau de la barul SC XX SRL Miheşu de Câmpie spre locuinţele lor. O C avea asupra sa o secure, iar C V – M, o bâtă. C, O şi S au urmărit victima şi martorul pe jos, iar G E, într-o căruţă. Ajunşi la locul agresiunii, G E a coborât din căruţă, având o bâtă asupra sa, s-a alăturat celorlalţi urmăritori, şi l-a lovit pe M V. C V – M l-a lovit, la rândul său, cu bâta pe M V, în timp ce O C a lovit cu securea în zona capului victima J C. Potrivit inculpatului, după ce J C a căzut la pământ în urma loviturii aplicate de O C, S I l-a lovit cu pumnii şi picioarele pe J C în cap şi în alte regiuni ale corpului şi a sărit cu picioarele pe capul lui J C.

După ce în data de 30.01.2012 inculpatul O C a fost supus (urmare a exprimării consimţământului său) unei constatări tehnico-ştiinţifice pentru depistarea comportamentului simulat, constatare cu ocazia căreia s-a stabilit că acesta a prezentat modificări de reacţii specifice comportamentului simulat la întrebările esenţiale dacă l-a lovit cu securea în cap pe J C, întrebări la care O răspunsese negativ, inculpatul a fost reaudiat la 03.02.2012. Cu această ocazie a recunoscut că s-a aflat printre cei care l-au urmărit pe J C şi M V la 18.12.2011 (alături de inculpaţii C V – M, G E şi S I) şi că l-a lovit cu securea în cap (mai precis cu dosul securii, partea netăioasă) pe victima J C. Potrivit inculpatului O C, anterior, J C fusese lovit cu furca în cap de către G E, acesta mai procedând în acest fel şi după lovitura aplicată de O, după care S I a sărit cu picioarele pe capul lui J C. În acest timp, potrivit inculpatului O C, C V – M îl lovea pe M V. Inculpatul O C susţine că şi el l-a lovit pe M V.

Se consideră că temeiurile reţinute de instanţă cu ocazia dispunerii măsurii arestării preventive a inculpaţilor la 06.01.2012 şi cu ocazia prelungirii măsurii preventive la 01.02.2012, şi anume cele prevăzute de art. 143 şi 148 lit. f C . pr. pen. impun  privarea în continuare în libertate a inculpaţilor: există probe şi indicii temeinice care confirmă existenţa faptei şi vinovăţiei inculpaţilor, pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă este mai mare de 4 ani şi lăsarea lor în libertate prezintă în mod cert un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere gravitatea acesteia şi modul de  comitere a faptei.

Astfel, inculpaţii C V M şi O I C au fost implicaţi într-o faptă de mare violenţă la care au mai participat cel puţin încă doi alţi inculpaţi, G E şi S I, contribuţia fiecăruia fiind în curs de a se stabili, faptă de natură să producă o tulburare deosebită în rândul membrilor comunităţii unde s-a săvârşit. Sentimentul de nesiguranţă existent în rândul membrilor acestei comunităţi nu poate fi atenuat atâta vreme cât inculpaţii, raportat la care există indicii temeinice de săvârşire a faptei, ar rămâne în libertate.

În ce-l priveşte pe inculpatul C V-M nu se poate ignora nici aspectul că acesta nu este la primul contact cu organele judiciare penale, mai fiind condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de 1 an cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei prin sentinţa penală nr. 49/2008 a Judecătoriei Luduş, pedeapsă ce nu poate fi reţinută drept prim termen al recidivei deoarece termenul de reabilitate era deja împlinit la data săvârşirii noii infracţiuni. Totuşi, reţinem că această pedeapsă a fost aplicată pentru săvârşirea unei fapte de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 C.p., aspect de natură să ducă la concluzia riscului ridicat de repetare a unui astfel de comportament în ce-l priveşte pe învinuit. În ce priveşte pe inculpatul O I – C, potrivit probelor indicate mai sus, acesta ar fi autorul loviturii care i-a curmat viaţa victimei J C în condiţiile în care şi ceilalţi inculpaţi, C V M, G E şi S I au participat la acest act.

De asemenea, analizând probele aflate la dosar s-a reţinut că fapta s-a săvârşit alături de cel puţin alte 2 persoane, pe fondul consumului de alcool, riscul repetării actelor de violenţă putând fi dedus şi din împrejurarea că pe viitor inculpaţii s-ar putea afla din nou în situaţia în care să consume astfel de băuturi şi să se alăture altor persoane pentru săvârşirea unor alte acte de violenţă.

De la momentul prelungirii măsurii arestării preventive faţă de cei doi inculpaţi C V – M şi O I – C, la 01.02.2012, au fost efectuate următoarele acte de urmărire penală: a fost reaudiat inculpatul O I-C, s-a solicitat şi obţinut prelungirea măsurii arestării preventive pentru inculpaţii G E şi S I L, au fost efectuate confruntări la 22.02.2012 între inculpaţii G E şi O I – C, la 27.02.2012, între inculpaţii S I L şi C V – M, între inculpaţii S I L şi G E, precum şi între inculpaţii G E şi C V – M. De asemenea, au fost audiaţi martorii S A şi S N – C pentru verificarea afirmaţiilor inculpaţilor G E şi O I C în sensul că martorii ar fi putut avea cunoştinţă de momentul când inculpaţii au plecat de la locul săvârşirii agresiunii asupra lui J C.

În cauză se va mai efectua la scurt timp confruntarea între inculpaţii S I L şi O I – C, vor fi prezentaţi pentru testarea în vederea depistării comportamentului simulat inculpaţii C V – M şi G E la 05.03.2012, respectiv 06.03.2012, potrivit perioadelor disponibile, va fi reaudiat martorul H E, având în vedere că inculpaţii susţin că acesta a asistat la o discuţie purtată între cei patru inculpaţi în noaptea de 18.12.2011, după uciderea lui J C, ocazie cu care inculpaţii au relatat modul în care au săvârşit infracţiunea, aspect pe care martorul H E nu l-a relevat cu ocazia audierii sale de către procuror, deşi a fost întrebat să precizeze în detaliu activitatea sa din noaptea de 18.12.2011. Pentru audierea acestui martor a fost trimis mandat de aducere pentru data de 29.02.2012.

De asemenea, se mai impune depunerea raportului de necropsie, după care, având în vedere şi actele arătate mai sus ce urmează a se efectua, urmărirea penală va putea fi considerată completă, urmând a fi prezentat inculpaţilor materialul de urmărire penală.

Analizând propunerea formulată conform disp.art.155 alin.1 Cod pr.penală, art.143 Cod pr.penală şi art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, o apreciem fondată.

Astfel, analizând mai întâi excepţia tardivităţii depunerii la instanţă a dosarului conţinând propunerea de prelungire a arestării preventive a inculpaţilor, conform art.159 alin.1 Cod pr.penală, apreciem că aceasta este nefondată, urmând să o respingem ca atare deoarece considerăm că a fost depusă în termen de 5 zile anterior expirării duratei arestării preventive prelungite anterior faţă de inculpaţii C V M şi O I C. Astfel, propunerea a fost înregistrată la instanţă la data de 28.02.2012, în condiţiile în care ultima prelungire a stării de arest a inculpatului expira la data de 05.03.2012. Mai mult, şi dacă acest termen nu ar fi fost respectat, acesta nu este unul de decădere, ci de recomandare, practic nu atrage nicio sancţiune a nulităţii absolute a propunerii, ci doar eventual relativă, în condiţiile în care s-ar face dovada unei vătămări a drepturilor inculpatului, or în speţă nu poate fi vorba despre o astfel de vătămare, cât timp inculpatul avea avocat ales care are cunoştinţă de toate actele efectuate în cursul urmăririi penale şi îi poate asigura o apărare eficientă.

Apreciem că în privinţa aceluiaşi inculpat, nu pot fi dispuse momentan luarea unor măsuri preventive mai puţin restrictive de libertate, cât timp avem în vedere gravitatea deosebită a faptei soldată cu moartea unei persoane, participarea acestuia la urmărirea victimei şi la anihilarea posibilităţilor de apărare a acesteia, chiar dacă contributiv, participarea sa ar putea fi mai redusă în privinţa producerii urmării şi anume – decesul victimei.

Opinăm că temeiul de fapt reţinut atât cu ocazia arestării inculpaţilor, cât şi a prelungirii acestei măsuri subzistă şi nu a suferit modificări, raportat şi la noile probe administrate în dosar (declaraţiile martorilor S A, S N C, confruntările dintre inculpaţii implicaţi în cauză).

Astfel, apreciem că aceste temeiuri subzistă şi în acest moment, respectiv cele prevăzute de art.143 alin.1 Cod procedură penală, art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală, cât timp din coroborarea declaraţiile de recunoaştere parţială a inculpaţilor S I L, G E, cu declaraţiile martorilor M V I, a concubinei acestuia H C, cu declaraţiile martorilor N CT, S T rezultă existenţa unor probe şi indicii temeinice care justifică coparticiparea inculpaţilor la comiterea presupuselor infracţiuni de omor calificat prevăzute de art.174 Cod penal, art.175 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, victima fiind numitul J C F.

Astfel, din ansamblul probator enunţat precum şi din restul probelor administrate în cauză, contrar nerecunoaşterii inculpaţilor, rezultă că aceştia au participat iniţial la conflictul verbal care a avut loc în barul  aparţinând SC XX SRL din Miheşu de Câmpie în care au fost implicaţi atât victima cât şi martorul M V I pe de o parte, cât şi inculpaţii S I şi G E pe de altă parte. După această primă parte a conflictului, inculpaţii din prezenta cauză, alături de învinuiţii G I şi M S au fost văzuţi părăsind localul, nu înainte ca inculpatul C V-M să-l ameninţe cu bătaia pe victimă, şi angajându-se în urmărirea atât a victimei cât şi a martorului M V-I. Se pare că aceştia s-au deplasat cu două căruţe, una aparţinând inculpatului G E, iar a doua inculpatului C V-M şi se pare că odată ce i-au ajuns pe cei doi, în zona unei cărări care ducea spre locuinţele acestora, i-au atacat uzând de instrumente de genul bâte, securi sau pur şi simplu aplicând lovituri cu pumnii. Se pare că victima a uzat de un cuţit pentru a se apăra, cuţit care a fost găsit cu ocazia cercetării locului faptelor. Întrucât la comiterea presupuselor fapte au participat atât inculpaţii cât şi învinuiţii indicaţi anterior şi practic martorul M V-I a fost martor ocular la conflictul fizic iniţiat de aceştia şi asupra sa, iar inculpaţii nu au negat faptul că au urmărit pe martor şi victimă şi s-au aflat la acea oră târzie în noapte la locul comiterii presupuselor fapte, opinăm că există suspiciunea că toţi au fost implicaţi într-un fel sau altul în agresarea victimei şi în producerea leziunilor letale acestuia, chiar dacă pe parcursul cercetărilor penale ar urma să se schimbă încadrarea juridică a unora dintre fapte în sensul reţinerii complicităţii pentru unii dintre ei.

Mai mult, în speţă s-au administrat probe noi şi amintim în acest sens declaraţia martorei Casoni Ana (fila 300 – dosar urmărire penală), potrivit căreia aceasta a aflat de la martorul M V că între persoanele care l-au agresat şi l-au urmărit pe el şi pe victima J C F se aflau şi inculpaţii din prezentul dosar, astfel că este posibil ca aceştia să fi agresat şi victima sau să fi contribuit, cel puţin moral, dacă nu material la agresarea ei. Pe de altă parte, inculpatul C V M (fila 307 – dosar urmărire penală) a recunoscut indirect că a fost implicat în urmărirea celor doi şi apoi  direct în agresarea martorului M V, iar coinculpatul O I-C l-ar fi lovit cu securea în cap pe victima J C F, fiind secondat de inculpatul S I. Confirmă inclusiv şi prezenţa sa, precum şi a inculpatului G E în preajma victimei, însă o motivează prin faptul că ar fi încercat să o tragă de acolo pentru a o pune la adăpost de atacul celorlalţi doi inculpaţi, fapt neatestat însă prin probe certe, mai ales că niciunul dintre inculpaţi nu a acordat vreun prim-ajutor victimei, aceasta fiind abandonată în stare gravă la locul agresiunii, respectiv într-un şanţ.

Pe cale de consecinţă, apreciem întrunite dispoziţiile art.143 Cod procedură penală în privinţa ambilor inculpaţi, existând indicii temeinice care duc la presupunerea că aceştia ar fi participat la comiterea faptelor de care sunt cercetaţi, urmând ca pe parcurs să se clarifice integral starea de fapt.

Totodată, sub aspectul dispoziţiilor art.148 alin.1 lit .f Cod procedură penală, considerăm că pedepsele prevăzute de lege pentru faptele reţinute în sarcina inculpaţilor depăşesc 4 ani închisoare (între 15 şi 25 de ani închisoare), iar cercetarea acestora în stare de libertate prezintă în continuare un evident pericol pentru ordinea publică având în vedere circumstanţele reale ale comiterii presupuselor infracţiuni, modul organizat în care inculpaţii au înţeles să acţioneze pentru limitarea la minim a posibilităţii de apărare a victimei, lipsa unui motiv care să determine pe aceştia în mod real să supună victima unor agresiuni care în final au dus la decesul acestuia datorită zonei vitale în care au fost aplicate loviturile, dispreţul total faţă de dreptul la viaţă a persoanei, ocrotit de normele penale, această periculozitate concretă a faptelor reflectându-se şi asupra lor.

Prin urmare, faţă de cele arătate anterior, vom respinge ca nefondată excepţia tardivităţii formulării propunerii de prelungire a arestării preventive, formulată de inculpatul C V-M, prin apărător ales, în baza art. 159 alin. 1 Cod proc. penală.

Vom admite  propunerea de  prelungire a arestării preventive formulată de  Parchetul de pe lângă  Tribunalul Mureş în dosar nr.  923/P/2011, în baza art. 155 şi urm.  Cod procedură penală şi în consecinţă vom dispune  prelungirea arestării preventive a inculpaţilor O  I-C şi C V-M pe o perioadă  de  30 zile, începând cu data de 5.03.2012 până la data  de 3.04.2012 inclusiv, în baza art.159  pct. 6 ,  art. 143 şi art. 148 alin. 1 lit.  f Cod proc. Penală.

Vom respinge ca nefondate cererile inculpatului C V-M, prin apărător ales, de luare a unor măsuri preventive mai puţin restrictive de libertate, conform art. 136 alin.8 Cod proc. penală.

Cheltuielile judiciare avansate de stat, în cuantum de 20 lei, vor rămâne în sarcina statului,  conform art.192 aliniatul 3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge ca nefondată excepţia tardivităţii formulării propunerii de prelungire a arestării preventive, formulată de inculpatul C V-M, prin apărător ales, în baza art. 159 alin. 1 Cod proc. penală.

Admite  propunerea de  prelungire a arestării preventive formulată de  Parchetul de pe lângă  Tribunalul Mureş în dosar nr.  923/P/2011, în baza art. 155 şi urm.  Cod procedură penală şi în consecinţă:

Dispune  prelungirea arestării preventive a inculpatului O  I-C (fiul lui natural şi M, născut la 17.09.1991 )  pe o perioadă  de  30 zile, începând cu data de 5.03.2012 până la data  de 3.04.2012 inclusiv, în baza art.159  pct. 6 ,  art. 143 şi art. 148 alin. 1 lit.  f Cod proc. penală, acesta fiind cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii  de omor calificat prev.  de  art.174, art. 175 litera i  Cod penal, cu aplicarea art . 75 alin. 1 litera a Cod penal .

Dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului C V-M (fiul lui A şi M, născut la 23.04.1986 )  pe o perioadă  de  30 zile, începând cu data de 5.03.2012 până la data  de 3.04.2012 inclusiv, în baza art.159  pct. 6,  art. 143 şi art. 148 alin. 1 lit.  f Cod proc. penală, acesta fiind cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii  de omor calificat prev.  de  art.174, art. 175 litera i  Cod penal, cu aplicarea art . 75 alin. 1 litera a Cod penal.

Respinge ca nefondate cererile inculpatului C V-M, prin apărător ales, de luare a unor măsuri preventive mai puţin restrictive de libertate, conform art. 136 alin.8 Cod proc. penală.

Cheltuielile judiciare avansate de stat, în cuantum de 20 lei, vor rămâne în sarcina statului,  conform art.192 aliniatul 3 Cod procedură penală.

Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţa publică din data de  29.02. 2012, ora  10,00.

Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la comunicare pentru inculpaţi .

Domenii speta

Spete similare