Iesire din indiviziune

Dosar nr. 3823/189/2011

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 953/R/2013

Şedinţa publică de la 26 Iunie 2013

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Judecător

Judecător

Grefier

Pe rol fiind la ordine pronunţarea  asupra cererilor de recurs formulate de pârâtul O I, în prezent decedat, prin moştenitori  : O  L  ,O I.I ,O I.D –, şi F I.M  , pârâţii S L, T A, A J-, P şi S M  în contradictoriu cu reclamanţii intimaţi B A şi B G-, pârâţii intimaţi BT, A M şi B E, împotriva sentinţe civile nr. 2804 din 09.10.2012 pronunţată de Judecătoria Bârlad în dosar nr. 3823/189/2011 având ca obiect - ieşire din  indiviziune.

TRIBUNALUL

 Asupra recursurilor civile de faţă;

Prin  sentinţa civilă nr. 2804/09.10.2012  Judecătoria  Bârlad a admis în parte acţiunea având ca obiect ieşire din indiviziune, astfel cum a fost extinsă, formulată de reclamantele în contradictoriu cu pârâţii.

A dispus ieşirea din indiviziune, în cote de 1/4, asupra terenului extravilan în suprafaţă totală de 16,50 ha, situat pe raza satului R, com. B, jud. Vaslui, înscris în titlul comun de proprietate nr. 1001/51868 din 20.04.2003 emis pe numele O I, TI, B E şi B A, teren în valoare totală de 41.723,04 lei şi identificat în anexele la raportul de expertiză judiciară topografică şi silvicolă, întocmite în cauză de expert C L şi respectiv D M, conform lotizării propuse de expertul C L şi omologate de instanţă, după cum urmează:

A atribuit direct în proprietate reclamantei B A lotul A, ce cuprinde următoarele loturi propuse de expertul topograf: lotul nr. 7 individualizat în anexa nr. 8 la raportul de expertiză topografică – expert C L, menţionat mai sus, format din suprafaţa de 12335,18 mp teren extravilan, lotul nr. 8, individualizat în anexa nr. 2 la raport şi format din suprafaţa de 13982,93 mp teren extravilan, lotul nr. 9, individualizat în anexa nr. 9 la raport şi format din suprafaţa de 3332,8 mp, lotul nr.12, individualizat în anexa nr. 3 la raport şi format din suprafaţa de 6002,10 mp, lotul nr. 15, individualizat în anexa nr. 6 la raport, ce cuprinde suprafaţa de 3333,92 mp categoria ,,păşune” şi nu ,,pădure tânără”, cum este menţionat eronat în raport şi lotul nr. 16 conform anexei nr. 7. Întregul lot al reclamantei (lotul A) are o valoare totală de 14.466,77 lei.

 A atribuit direct în proprietate pârâtului O I lotul B, format din următoarele loturi: lotul nr. 4 individualizat în anexa nr. 3 la raportul de expertiză topografică, ce cuprinde suprafaţa de 35399,03 mp teren, lotul nr. 5 din anexa 8 la raport, cuprinzând suprafaţa de 12335,18 mp, lotul nr. 6 din anexa 9, format din suprafaţa de 3332,8 mp, lotul nr. 11 din anexa 4, format din suprafaţa de 9939,92 mp şi lotul nr. 14 conform anexei 6 la raport, în suprafaţă de 333,92 mp, categoria ,,păşune” şi nu ,,pădure tânără”. Lotul  B  al pârâtului are o valoare totală de 14.183,16 lei.

A atribuit în indiviziune succesorilor defunctului T I – SL, T A, A J, T I, P I şi SM - lotul C, format din următoarele loturi de teren extravilan, conform raportului de expertiză topografică: lotul nr. 1 individualizat în anexa 5 la raport, ce cuprinde suprafaţa de 20502,98 mp; lotul nr. 2, individualizat în anexa 1 la raport, în suprafaţă de 7006,99 mp; lotul nr.3 individualizat în anexa 8 la raport, în suprafaţă de 12335,18 mp; lotul nr. 10, individualizat în anexa 9 la raport, în suprafaţă de 3332,8 mp şi lotul nr. 13, individualizat în anexa 6 la raport, cuprinzând suprafaţa de 3333,92 mp teren categoria păşune şi nu pădure tânără, cum eronat s-a înscris în raportul de expertiză topografică. Lotul C are o valoare totală de 13.073,11 lei.

A dispus ca succesorii defunctei B E – B G, BE şi A M  să primescă în comun sultă, astfel:

A obligat pe reclamanta BA să plătească succesorilor defunctei sultă în cuantum de 4.036 lei.

A obligat pe pârâtul O I să plătească succesorilor defunctei  sultă în cuantum de 3.752,40 lei.

A obligat pe pârâţii să plătească succesorilor defunctei Butnaru Elisaveta sultă în cuantum de 2.642,35 lei.

A admis al doilea petit al reclamantelor, având ca obiect pretenţii şi în consecinţă:

A obligat pe pârâtul OI să plătească reclamantelor B G şi B A câte 1.608,65 lei pentru fiecare, cu titlu de despăgubiri materiale.

A obligat pe pârâţi să plătească reclamantelor, cheltuieli de judecată astfel: pârâtele B E şi A M, în solidar, suma de 424,75 lei; pârâţii , în solidar, suma de 1.274,25 lei şi pârâtul O I suma de 2.774 lei.

Pentru a pronunţa această soluţie , prima instanţă a reţinut că:

1. Cererea principală.

Terenul ce face obiectul prezentei cauze este înscris în titlul comun de proprietate nr. 1001/51868 din 20.04.2003 emis pe numele moştenitorilor defunctului O T, în baza Legii nr.18/1991, care aveau calitatea de copii ai defunctului, cu cote indivize de 1/4 din terenul în suprafaţă de 16,50 ha, situat pe raza satului Rădăeşti, com. Bogdăniţa, jud. Vaslui.

Dintre aceştia, reclamanta B A şi pârâtul O I mai trăiesc, iar conform actelor de stare civilă depuse la dosar, succesorii defunctului T I sunt pârâţii în calitate de fii şi fiice.

De asemenea, succesorii defunctei B E sunt BG, B E şi A M.

Deşi reclamantele au susţinut că pârâţii, cu excepţia lui O I, sunt străini de moştenirea părinţilor lor, instanţa va face ieşirea din indiviziune în cote egale, de 1/4, potrivit principiului egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad chemate la moştenire, stabilit de art. 669 din Codul civil, întrucât, potrivit actelor de stare civilă ale acestora, toţi sunt succesibili, potrivit legii şi instanţa nu a fost învestită cu dezbaterea succesiunii cotitularilor defuncţi înscrişi în titlul de proprietate. Totodată, la stabilirea calităţii procesuale a pârâţilor, nu pot fi luate în considerare declaraţii de renunţare la succesiune, întrucât acestea nu au avut loc în termenul de 6 luni de la data deschiderii succesiunilor, prevăzut de art. 700 din Codul civil (de la 1864, aplicabil în speţă, conform art. 5 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil).

Desigur, această situaţie nu îi împiedica însă pe coproprietari să transmită prin acte juridice conform voinţei lor, bunurile ce li se atribuie prin prezenta hotărâre.

În speţă s-a făcut dovada proprietăţii şi a calităţii de coproprietari a părţilor, iar terenurile ce fac parte din masa partajabilă au fost individualizate şi evaluate de experţii în cele două rapoarte de expertiză judiciară întocmite în cauză, topografică (filele166-183) şi respectiv silvică (filele 133-135). Întregul teren are astfel, o valoare totală de 41.723,04 lei.

În raportul de expertiză topografică, expertul a propus o lotizare acceptată de reclamante, expres şi de pârâţi, în mod tacit. Raportul a fost omologat de instanţă, cu precizarea că expertul  a menţionat, din eroare, categoria pădure tânără, în loc de păşune, cum este corect, la terenul în suprafaţă de 10.001,78 mp situată în extravilanul satului Rădăeşti, în tarlaua 62, parcela 83/3, astfel cum se constată din analiza titlului de proprietate, coroborat cu raportul de expertiză silvică. În cazul acestui teren, instanţa va avea în vedere valoarea stabilită de expert pentru teren categoria păşune - 0,1000 lei/mp, valoare însuşită de părţi, ca şi celelalte valori stabilite în raport.

În ceea ce priveşte modalitatea de ieşire din indiviziune s-au avut în vedere criteriile legale de atribuire a terenului, care reflectă anumite situaţii de fapt reţinute în cauză:

- posesia terenului, stabilită cu ajutorul declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză;

- principiul împărţirii în natură reglementat de art. 676 din noul cod civil, aplicabil conform art. 6 alin. 6 din NCC- ,,Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi”.

- opţiunea părţilor.

Art. 676 stabileşte regulile privitoare la modul de împărţire:

 ,,(1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.

(2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

 a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

 b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei”.

De asemenea, art.1143 alin.2 prevede că ,,Dispoziţiile art. 669 - 686 se aplică şi partajului succesoral în măsura în care nu sunt incompatibile cu acesta.

Prin urmare, nu a fost justificată opţiunea reclamantelor de a nu primi deloc bunuri în natură.

De asemenea, art. 6739 din Codul procedură civilă stabileşte criterii precum: ,,acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”.

Faţă de probele administrate, de situaţia de fapt reţinută mai sus şi dispoziţiile legale citate mai sus, precum şi cele ale art.1143 alin.2 NCC, art. 6731-5 Cod procedură civilă, instanţa a admis cererea principală şi a dispus împărţeala terenurilor litigioase conform lotizării propuse de expertul topograf, cu unele corectări:

Deşi conform cotelor cuvenite părţilor, lotizarea trebuia să se facă în 4 loturi egale valoric, expertul topograf a creat doar trei loturi, excluzând de la sine putere un lot, cel cuvenit succesorilor defunctului T I, faţă de aceasta părţile neavând nicio obiecţie, ceea ce se coroborează cu atitudinea reclamantelor de a exclude de la partaj pe pârâţi, expunând probabil această poziţie în faţa expertului.

În această situaţie, instanţa a ţinut cont de opţiunea reclamantei B G de a nu primi bunuri în natură, însă lotul cuvenit succesorilor defunctei B E nu poate fi scindat, pentru a fi satisfăcută doar reclamanta BG, dată fiind aprecierea instanţei cu privire la calitatea de succesori a tuturor pârâţilor.

Astfel, a atribuit direct în proprietate reclamantei BA lotul A, ce cuprinde următoarele loturi propuse de expertul topograf: lotul nr. 7 individualizat în anexa nr. 8 la raportul de expertiză topografică – expert Ciulei Liviu, menţionat mai sus, format din suprafaţa de 12.335,18 mp teren extravilan; lotul nr. 8, individualizat în anexa nr. 2 la raport şi format din suprafaţa de 13982,93 mp teren extravilan; lotul nr. 9, individualizat în anexa nr. 9 la raport şi format din suprafaţa de 3332,8 mp; lotul nr.12, individualizat în anexa nr. 3 la raport şi format din suprafaţa de 6002,10 mp, lotul nr. 15, individualizat în anexa nr. 6 la raport, ce cuprinde suprafaţa de 3333,92 mp categoria ,,păşune” şi nu ,,pădure tânără”, cum este menţionat eronat în raport şi lotul nr. 16 conform anexei nr. 7.

Întregul lot al reclamantei (lotul A) are o valoare totală de 14.466,77 lei, conform expertizelor efectuate în cauză.

 A atribuit direct în proprietate pârâtului OI lotul B, format din următoarele loturi: lotul nr. 4 individualizat în anexa nr. 3 la raportul de expertiză topografică, ce cuprinde suprafaţa de 35399,03 mp teren, lotul nr. 5 din anexa 8 la raport, cuprinzând suprafaţa de 12335,18 mp, lotul nr. 6 din anexa 9, format din suprafaţa de 3332,8 mp, lotul nr. 11 din anexa 4, format din suprafaţa de 9939,92 mp şi lotul nr. 14 conform anexei 6 la raport, în suprafaţă de 333,92 mp, categoria ,,păşune” şi nu ,,pădure tânără”.

Lotul  B  al pârâtului are o valoare totală de 14.183,16 lei.

De asemenea, a atribuit în indiviziune succesorilor defunctului - lotul C, format din următoarele loturi de teren extravilan, conform raportului de expertiză topografică: lotul nr. 1 individualizat în anexa 5 la raport, ce cuprinde suprafaţa de 20502,98 mp; lotul nr. 2, individualizat în anexa 1 la raport, în suprafaţă de 7006,99 mp; lotul nr.3 individualizat în anexa 8 la raport, în suprafaţă de 12335,18 mp; lotul nr. 10, individualizat în anexa 9 la raport, în suprafaţă de 3332,8 mp şi lotul nr. 13, individualizat în anexa 6 la raport, cuprinzând suprafaţa de 3333,92 mp teren categoria păşune şi nu pădure tânără, cum eronat s-a înscris în raportul de expertiză topografică.

Lotul C are o valoare totală de 13.073,11 lei.

Succesorii defunctei B E vor primi în comun sultă de la celelalte părţi, care primesc terenuri având o valoare ce depăşeşte valoarea cotelor lor legale, de câte 10.430,76 lei, astfel: reclamanta B Aa va plăti succesorilor defunctei sultă în cuantum de 4.036 lei.

Pârâtul O I va fi obligat să plătească succesorilor defunctei sultă în cuantum de 3.752,40 lei.

Pârâţii vor fi obligaţi să plătească succesorilor defunctei BE sultă în cuantum de 2.642,35 lei.

II. Cu privire la al doilea petit, având ca obiect pretenţii, instanţa a reţinut următoarele.

Reclamantele au solicitat obligarea pârâtului O I de a aduce la masa succesorală contravaloarea suprafeţelor de pădure de salcâm şi stejar la preţul zilei. Cererea nu a fost motivată în drept.

Din probele administrate în cauză s-a reţinut faptul că terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 5,20 ha, înscris în titlul de proprietate a suferit tăieri de copaci - stejar şi salcâm pe o suprafaţă de 4000 mp, iar cei 50 de copaci găsiţi tăiaţi au fost evaluaţi de expertul în silvicultură la suma de 7072,30 lei.

Din declaraţiile martorilor audiaţi şi precizările părţilor rezultă că pârâtul O I a folosit terenul cu vegetaţie forestieră aflat în coproprietate şi a înstrăinat lemn rezultat din tăierile copacilor respectivi. Susţinerea pârâtului că pădurea ar fi fost defrişată mai mult prin furt nu este confirmată de probele administrate în cauză.

Potrivit art. 641 din Noul Cod Civil, ,,(1) Actele de administrare, precum încheierea sau denunţarea unor contracte de locaţiune, cesiunile de venituri imobiliare şi altele asemenea, cu privire la bunul comun pot fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce deţin majoritatea cotelor-părţi.

 (2) Actele de administrare care limitează în mod substanţial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalţi coproprietari nu vor putea fi efectuate decât cu acordul acestuia.

 (3) Coproprietarul sau coproprietarii interesaţi pot cere instanţei să suplinească acordul coproprietarului aflat în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau care se opune în mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil menţinerii utilităţii sau valorii bunului.

 (4) Orice acte juridice de dispoziţie cu privire la bunul comun, actele de folosinţă cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare şi locaţiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum şi actele care urmăresc exclusiv înfrumuseţarea bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziţie.”

În cazul încălcării acestor reguli, art. 642 instituie sancţiuni, precum inopozabilitatea actelor juridice respective faţă de coproprietarul care nu a consimţit, expres ori tacit, la încheierea actului, dreptul coproprietarului vătămat ca, înainte de partaj, să exercite acţiunile posesorii împotriva terţului care ar fi intrat în posesia bunului comun în urma încheierii actului. ,,În acest caz, restituirea posesiei bunului se va face în folosul tuturor coproprietarilor, cu daune-interese, dacă este cazul, în sarcina celor care au participat la încheierea actului.”

Prin aducerea la masa partajabilă a contravalorii copacilor tăiaţi se realizează de fapt un raport al datoriilor, conform art.1158 NCC, care stabileşte că, ,,(1)Dacă, la data partajului succesoral, un moştenitor are o datorie certă şi lichidă faţă de moştenire, aceasta se lichidează prin luare mai puţin.

(2) Dacă moştenitorul are mai multe datorii faţă de moştenire care nu sunt acoperite cu partea sa din bunurile moştenirii, aceste datorii se sting proporţional prin raport în limita părţii respective.

(3) Raportul nu operează în privinţa creanţei pe care un moştenitor o are faţă de moştenire. Însă moştenitorul care este atât creditor, cât şi debitor al moştenirii se poate prevala de compensaţia legală, chiar dacă nu ar fi întrunite condiţiile acesteia.

 (4) Prin acordul tuturor moştenitorilor, raportul datoriilor se poate realiza şi înainte de partajul succesoral”.

Faţă de situaţia de fapt reţinută mai sus şi dispoziţiile legale menţionate mai sus, instanţa va admite cererea şi va obliga pe pârâtul O I să plătească reclamantelor câte 1.608,65 lei pentru fiecare, cu titlu de despăgubiri materiale, echivalentul copacilor tăiaţi, proporţional cu cotele cuvenite acestora.

III. În temeiul art. 274 (pentru al doilea petit al acţiunii) şi art. 277 Cod procedură civilă (pentru cererea de ieşire din indiviziune), au fost obligaţi pârâţi să plătească reclamantelor, parte din cheltuielile de judecată efectuate în cauză, astfel:

- în primul petit, pârâtele vor achita, în solidar, suma de 424,75 lei; pârâţii vor achita, în solidar, suma de 1.274,25 lei, iar

- în primul şi al doilea petit, pârâtul O I va plăti reclamantelor suma de 2.774 lei.

Cheltuielile reprezintă taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat şi onorarii de  experţi.

Împotriva acestei hotărâri  au declarat recurs  atât reclamantul O  I –  decedat ulterior pe parcursul judecării recursului , judecata  fiind continuată de către moştenitorii : O I. L ,O I. I  ,O I. D  şi F I. M  cât şi  pârâţii  SL, T A, PI, A J şi S M.

……………………………………………………………………….

Analizând actele şi lucrările dosarului, hotărârea  recurată prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor de ordine publică aplicabile, instanţa de control judiciar constată că recursurile sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Fiind comun, motivul de recurs  ce critică hotărârea instanţei de fond pentru faptul că nu a avut în vedere toate suprafeţele de teren cuprinse în titlul de proprietate, va fi analizat şi va privi ambele recursuri declarate pentru acest motiv.

Titlul de proprietate ce face obiectul cauzei poartă nr. 1001/51868 din 20.04.2003 şi este  emis pe numele moştenitorilor defunctului O T, în baza Legii nr. 18/1991: O I, T I, B E şi B A, au calitatea de copii ai defunctului, terenul în suprafaţă de 16,50 ha, este situat pe raza satului Rădăieşti, comuna Bogdăniţa, judeţul Vaslui.

Verificând loturile astfel cum au fost atribuite părţilor, astfel cum sunt arătate în dispozitivul sentinţei civile recurate,  instanţa de judecată constată că au fost partajate toate suprafeţele de teren cuprinse în titlul de proprietate. Deşi consideră că nu a  fost partajată o suprafaţă de 18.160 m.p. , părţile nu au însumat în mod concret suprafeţele atribuite ci s-au rezumat la a arăta suma loturilor ce au fost atribuite.

Astfel, lotul A  este compus din: 12.335,18 m.p. , 13.982,93 mp , 3332,8 mp, 6002,10mp, 3333,92mp şi 14918,29mp – total suprafaţă atribuită: 53.905,22 mp .

Lotul B este compus din: 35.399,03 mp, 12.335,18 mp, 3332,8 mp, 9939, 92 mp, 3333,92 mp – total suprafaţă atribuită – 64.340,85 mp.

Lotul C, T I, este compus din: 20502,98 mp, 7006,99 mp, 12.335,18 mp, 3332,8 mp, 3333,98 mp.  – total suprafaţă atribuită  - 46.511,87.

Însumând cele trei loturi rezultă suprafaţa de 164.757,94 m.p. atât cât este şi în titlul de proprietate.

Prin urmare, acest motiv de recurs formulat de toţi recurenţii va fi respins ca fiind neîntemeiat.

În ceea ce priveşte modalitatea de partajare, aceasta s-a făcut cu respectarea pe cât cu putinţă atât a voinţei părţilor dar şi a dispoziţiilor art. 673, indice 9 Cod procedură civilă.

 După cum reţine şi  instanţa de fond, loturile se formează în funcţie de numărul coindivizarilor iar la atribuirea acestora, conform art. 673 indice 9 Cod procedura civilă, instanţa va ţine seama după caz şi de acordul părţilor, mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul proprietarilor sau altele asemenea.

S-a ţinut cont, prin urmare, de voinţa părţilor dar şi de situaţia de fapt rezultată din audierea martorilor, potrivit căreia defunctul a folosit anumite suprafeţe de teren, în special cele cu vegetaţie forestieră, a defrişat şi vândut masă lemnoasă de pe aceste suprafeţe de teren.

Atât timp cât A M şi B E nu au înţeles să atace hotărârea instanţei de fond sub aspectul neatribuirii de teren, nu avea interes defunctul să declare recurs pentru acest motiv, singurele în măsură să critice hotărârea instanţei de fond fiind cele două intimate care însă nu au înţeles să facă acest lucru, fiind mulţumite de modalitatea de partajare dispusă de instanţa de judecată.

De altfel, se constată că singurul nemulţumit sub aspectul atribuirii a fost defunctul, toate celelalte părţi achiesând la modalitatea de partajare aleasă de instanţă.

Nu era necesară propunerea de 4 loturi câtă vreme la instanţa de fond s-a acceptat tacit formarea doar de 3 loturi, lipsa de asistenţă juridică de specialitate nefiind un motiv de neluare în seamă a voinţei exprimate de părţi. Nu se poate imputa instanţei acest lucru, la judecata în primă instanţă defunctul şi-a exprimat punctul de vedere prin memoriul depus la fila 86 dosar, în care a arătat că persoanele care solicită teren nici măcar nu au formulat cereri şi nu s-au folosit de teren dar acum „ emit pretenţii”.

Corect au fost aplicate de instanţa de fond dispoziţiile art. 1158 din Ncc, prin raportare la situaţia de fapt rezultată din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză. A fost stabilit atât amplasamentul terenului cu vegetaţie forestieră cât şi faptul că cel ce a înstrăinat materialul lemnos aflat pe acest teren a fost defunctul. Nu prezintă relevanţă faptul că la momentul înstrăinării nu era emis titlul de proprietate atât timp cât ulterior s-a reconstituit dreptul de proprietate pe suprafeţele de teren de pe care defunctul a permis defrişarea şi înstrăinarea. Este cunoscut că procedura de reconstituire a dreptului de proprietate a fost una de durată, până la eliberarea efectivă a titlurilor de proprietate cei îndreptăţiţi folosind terenul doar în baza proceselor verbale de punere în posesie sau a înţelegerii tacite din partea autorităţilor.

În ceea ce priveşte motivul de recurs privind cheltuielile de judecată instanţa constată că este întemeiat.

În cauză s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 7072,3 lei, în cauzele având ca obiect partaj succesoral, toate părţile profită de expertizele tehnice de specialitate,  fie urmare a atribuirii în natură, fie prin obligarea la sultă, prin urmare nu se poate reţine o culpă a vreunei din părţi în ceea ce priveşte partajarea averii succesorale, astfel încât soluţia ce se impune este de suportare a cheltuielilor de judecată în funcţie de cota/tulpina fiecăruia.

Sub acest aspect, hotărârea instanţei de fond va fi modificată urmând a fi diminuată suma la care a fost obligat defunctul.

Şi motivul de recurs având ca obiect acordarea despăgubirilor doar celor două reclamante este întemeiat.

După cum s-a reţinut, urmare a înstrăinărilor făcute de defunctul, valoarea terenului forestier aflat în indiviziune s-a diminuat, iar această scădere economică trebuie să profite tuturor coindivizarilor şi nu doar celor două reclamante.

Considerentele pe care le-a avut în vedere instanţa de fond sunt cele corecte, însă aceeaşi obligaţie trebuie reţinută şi în ceea ce priveşte recurenţii S L, T A, A J, T I, P I şi S M şi acestora fiindu-le diminuată proprietatea prin înstrăinarea copacilor.

Instanţa constată că nu se mai susţine motivul de recurs privind necitarea  nepotului de soră al reclamantelor motivat de faptul că ieşirea din indiviziune nu are ca obiect partajul averii surorii reclamatelor sau după autorii reclamantelor.

Faţă de aceste considerente, văzând dispoziţiile art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi având în vedere că, în cauză, este incident  motivul de recurs prevăzute de art. 304, pct. 9 din Codul de procedură civilă, instanţa va admite recursul, urmând să modifice hotărârea instanţei de fond, în sensul celor arătate.

În temeiul dipoziţiilor art. 274 Cod procedură civilă, intimaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată din recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE.

Admite recursul formulat de recurenţii împotriva sentinţei civile nr. 2804/09.10.2012, pronunţată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 3823/189/2011, pe care o modifică în parte în sensul că:

Obligă pârâtul O l, decedat pe parcursul judecării cauzei, acţiunea fiind continuată de moştenitorii să plătească de recurenţilor suma de 1.608,65 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

Admite recursul formulat de recurentul O l, decedat pe parcursul judecării cauzei, acţiunea fiind continuată de moştenitorii împotriva sentinţei civile nr. 2804/09.10.2012, pronunţată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 3823/189/2011, pe care o modifică în parte în sensul că:

Obligă pârâtul O l, decedat pe parcursul judecării cauzei, acţiunea fiind continuată de moştenitorii să plătească intimatelor suma de 1768,8 lei reprezentând cheltuilei de judecată.

Menţine restul dispoziţiilor ce nu sunt contrare prezentei decizii.

Obligă intimaţii să achite recurenţilor moştenitori ai definctului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26.06.2013.

Domenii speta

Spete similare