Litigii cu profesionistii

Dosar nr. 4443/189/2012

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 62/2013

Şedinţa publică de la 17 Aprilie 2013

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Judecător

Grefier

Pe rol se află pronunţarea cererii de apel formulată de apelant SC M I SRL prin administrator judiciar provizoriu EUROBUSINESS LRJ SPRL IAŞI în contradictoriu cu intimatele  SC T IND SA,  VOLKSBANK ROMANIA,UNICREDIT ŢIRIAC BANK,  TREZORERIA VASLUI, S.C. RAIFFEISEN BANK S.A.,  CREDIT EUROPE BANK ROMÂNIA S.A., BANCA ROMÂNEASCĂ, BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE,  BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A.,  BANCA COMERCIALĂ CARPATICA VASLUI,  S.C. BANCPOST S.A., împotriva sentinţei civile nr. 3199 din data de 01.11.2012 pronunţată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr.4443/189/2012 având ca obiect opoziţie la executare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de faţă constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 3199 din 01.11.2012  Judecătoria Bârlad a respins, ca neîntemeiată, excepţia nulităţii absolute a actelor de executare, pentru motivul lipsei somaţiei de executare cambială prev. de art. 62 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934, excepţie invocată de oponenta SC M Impex SRL Bârlad.

A respins, ca neîntemeiate, excepţia absolută obiectivă de nulitate a titlului (biletul la ordin emis de SC M Impex SRL la data de 24.03.2010, în valoare de 56.700 lei, scadent la data de 11.05.2010) şi excepţia de nulitate a titlului cu referire la inexistenţa raportului fundamental, excepţii ridicate de oponenta SC M Impex SRL Bârlad.

A respins, ca neîntemeiată, opoziţia la executare împotriva somaţiei emisă la data de 27.08.2012 în dosarul de executare nr. 411/2012 al biroului executorilor judecătoreşti din Iaşi, opoziţie formulată de oponenta SC M Impex SRL Bârlad, cu sediul în Bârlad, în contradictoriu cu creditoarea SC T Ind SA

A respins, ca neîntemeiată, cererea prin care oponenta SC M Impex SRL Bârlad a solicitat anularea tuturor actelor de executare subsecvente, inclusiv anularea adreselor de înfiinţare a popririi, emise în dosarul de executare nr. 411/2012 al biroului executorilor judecătoreşti, în contradictoriu cu creditoarea SC T Ind SA Bucureşti şi cu terţii popriţi:

- Volksbank România,;

- Unicredit Ţiriac Bank,;

- Trezoreria Vaslui,;

- Raiffeisen Bank SA,; 

- Credit Europe Bank România SA,.

- Banca Românească Vaslui,; 

- Banca Română de Dezvoltare-GSG Vaslui, ;

 - Banca Comercială Română,;

- Banca Comercială Carpatica Vaslui,;

- SC Banc Post SA,.

A menţinut toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 411/2012 al biroului executorilor judecătoreşti, inclusiv menţine somaţia de executare (somaţiunea), somaţia din data de 27.08.2012 şi adresele din data de 27.08.2012 de înfiinţare a popririi asupra conturilor deschise de oponentă.

 Cheltuielile de judecată efectuate în cauză de către oponentă au rămas în sarcina acesteia.

A luat act că SC T Ind SA nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.441/24.03.2010, SC M Oil SRL Iaşi, în calitate de vânzător, s-a obligat să livreze cumpărătoarei SC M Impex SRL Bârlad produse alimentare şi chimice. Potrivit acestui contract, cumpărătoarea urma să emită biletele la ordin arătate în anexa nr.1 la contract, prin care garanta acceptarea mărfurilor, iar după recepţia mărfurilor urma să achite c/valoarea facturilor prin biletele la ordin menţionate. Până la recepţia definitivă a mărfurilor, biletele la ordin enumerate în anexa nr. 1 la contract aveau rolul de a garanta acceptarea comenzii de marfă din partea vânzătorului şi nu reprezenta o promisiune de plată în avans fără factură de livrare, semnată şi ştampilată de cumpărător. Vânzătorul avea obligaţia de a livra mărfurile şi de a emite factura definitivă în 15 zile de la data ridicării instrumentelor de plată din anexa nr.1. În cazul în care mărfurile nu sunt livrate în termenul de 15 zile, vânzătorul are obligaţia de a returna biletele la ordin emise de cumpărător, situaţie în care biletele la ordin devin nule şi pot fi anulate de către cumpărător fără nicio notificare sau accept din partea vânzătorului. Potrivit aceluiaşi contract, vânzătorul nu are dreptul de a folosi (gira sau garanta) biletele la ordin emise, până la livrarea mărfurilor şi emiterea facturilor semnate şi ştampilate de cumpărător. În cazul în care vânzătorul foloseşte instrumentele de plată fără acceptul vânzătorului, „îşi asumă toată răspunderea civilă şi penală în cazul anulării lor de către cumpărător şi se obligă să-şi achite eventualele prejudicii pe care le creează prin folosirea instrumentelor de plată din anexa 1, inclusiv returnarea sumelor de bani cumpărătorului în cazul în care aceste instrumente ajung la plată şi cumpărătorul de bună-credinţă este pus în faţa faptului împlinit de a avea spre decontare aceste instrumente şi de a le onora la plată, în caz contrar intrând în incidenţa de plăţi bancare”. 

Potrivit aceluiaşi contract, orice litigii în legătură cu contractul în cauză urmau să fie soluţionate de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ Iaşi.

În anexa nr. 1 la contractul de vânzare-cumpărare nr.441/24.03.2010 (încheiat de SC M Oil SRL Iaşi şi SC M Impex SRL Bârlad) au fost enumerate cele 3 bilete la ordin pe care cumpărătoarea SC M Impex SRL Bârlad le-a predat către SC M Oil SRL, între aceste bilete la ordin fiind şi biletul la ordin, în valoare de 56.700 lei, emis de SC M Impex SRL la data de 24.03.2010, scadent la data de 11.05.2010.

Iniţial, în biletul la ordin s-au consemnat: suma de 56.700 lei, denumirea emitentului (SC M Impex SRL), codul emitentului, unitatea la ordinul căreia trebuie făcută plata (SC M Oil), data emiterii (24.03.2010), data scadenţei (11.05.2010) şi semnătura emitentului- fila 16 dosar.

Din declaraţia informativă privind livrările/ prestaţiile şi achiziţiile efectuate pe teritoriul României în 2010 (formularul 394), depusă în copie la filele 137-144 dosar instanţă, rezultă că SC M Oil SRL Iaşi nu a mai livrat mărfurile la care aceasta se obligase prin contractele încheiate cu SC M Impex.

Prin adresa nr. 177/3.05.2010, SC M Oil SRL a solicitat cumpărătoarei SC M Impex anularea a 20 de bilete la ordin emise de SC M Impex în baza a 6 contracte, între care şi cele 3 bilete la ordin emise în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 441/24.03.2010.

În condiţiile arătate, a fost pronunţată hotărârea arbitrală nr.15/12.05.2010 de către Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi - Curtea de Arbitraj Comercial, prin care a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta SC M Impex SRL Bârlad, în contradictoriu cu pârâta SC M Oil SRL Iaşi pentru anularea unor bilete la ordin, având ca beneficiar pe SC M Oil SRL, între care şi biletul la ordin, în valoare de 56.700 lei, scadent la data de 11.05.2010 şi, în consecinţă, s-a dispus anularea biletelor la ordin enumerate în hotărâre.

În considerentele hotărârii arbitrale nr.15/12.05.2010 a Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, s-a reţinut că între SC M Impex şi SC M Oil nu s-a efectuat nicio livrare de mărfuri, situaţie care a determinat încetarea de drept a contractului de vânzare-cumpărare nr. 441/24.03.2010 pe care părţile îl încheiaseră. În aceste condiţii, cele două părţi au convenit anularea biletelor la ordin, între care şi biletul la ordin  , în valoare de 56.700 lei, scadent la data 11.05.2010, emis de SC M Impex SRL.

Hotărârea arbitrală nr.15/12.05.2010 nu a fost învestită cu formulă executorie conform art.368 Cod.proc.civ.

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iaşi cu nr. 3832/99/2011, reclamanta SC T Ind SA Bucureşti a solicitat să se constate inopozabilitatea faţă de ea a hotărârii arbitrale nr.15/12.05.2010 a Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

În motivarea cererii, SC T Ind SA a arătat că biletele la ordin care au fost anulate îi fuseseră girate de către SC M Oil SRL, în baza relaţiilor comerciale dintre aceste două societăţi, pentru plata produselor petroliere pe care girantul SC M Oil le cumpărase de la aceasta în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 30701/7.01.2008.

Cererea sus arătată a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin sentinţa nr. 2507/25.10.2011, pronunţată de Tribunalul Iaşi.

În considerentele sentinţei nr. 2507/25.10.2011 a Tribunalului Iaşi, s-a reţinut că reclamanta SC T Ind a invocat apărări specifice acţiunii în anulare, iar ca temei de drept a invocat dispoziţiile art. 111 din Codul de procedură civilă. Potrivit art.111 Cod.proc.civ., acţiunea în constatare este admisibilă pentru a se constata existenţa sau inexistenţa unui drept în măsura în care partea interesată nu are o acţiune în realizarea dreptului. Or, în cauza menţionată, reclamanta SC T Ind SA putea promova acţiune în realizarea dreptului: executare cambială directă (a biletelor la ordin) ori alte acţiuni prevăzute de Legea nr.58/1934.

Sentinţa nr. 2507/25.10.2011 a Tribunalului Iaşi a rămas definitivă prin decizia nr.70/9.05.2012, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, prin respingerea apelului formulat de SC T Ind SA.

În considerentele deciziei nr.70/9.05.2012 a Curţii de Apel Iaşi, s-a reţinut că potrivit art.3631 alin.3 Cod.proc.civ., „(…) hotărârea arbitrală comunicată părţilor are efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive, în sensul recunoaşterii faţă de părţile care au participat la convenţia arbitrală a forţei probante de act autentic a constatărilor personale ale arbitrului consemnate în hotărârea arbitrală privind desfăşurarea procedurii arbitrale sau declaraţiile părţilor făcute în faţa tribunalului arbitral. Hotărârile arbitrale sunt declarative şi, spre deosebire de hotărârile judecătoreşti care pot fi şi constitutive şi sunt opozabile «erga onmes», hotărârile arbitrale nu produc efecte faţă de terţi, hotărârea arbitrală producând efecte numai între părţile la convenţia arbitrală”. Principiul inopozabilităţii faţă de terţi a unei hotărâri arbitrale nu se impune a fi constatat şi nici nu poate fi constatat pe calea unei acţiuni în constatare prevăzută de art. 111 Cod.proc.civ. S-a mai reţinut că pârâta-apelantă are calea unei acţiuni în anulare pentru desfiinţarea hotărârilor arbitrale, conform art. 364 lit.i Cod.proc.civ.

Printr-o altă cerere, ce a făcut obiectul dosarului nr. 788/45/2011 al Curţii de Apel Iaşi, SC T Ind SA a solicitat anularea hotărârii arbitrale nr.15/12.05.2010 a Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

Soluţionând cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. 788/45/2011, Curtea de Apel Iaşi a pronunţat sentinţa nr. 15/30.11.2011, prin care acţiunea în anularea hotărârii arbitrale nr. 15/12.05.2010 a Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, formulată de reclamanta SC T Ind SA a fost respinsă, pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamantei.

În considerentele sentinţei nr. 15/30.11.2011 a Curţii de Apel Iaşi s-a reţinut că acţiunea în anularea unei convenţii arbitrale are o natură juridică mixtă: jurisdicţională şi contractuală, fiind un mijloc procedural specific de desfiinţare a unei hotărâri arbitrale prin care s-a încălcat, în principal, convenţia arbitrală. O astfel de acţiune poate fi promovată doar de părţile litigante în faţa instanţei - tribunalul arbitral - a cărei hotărâre a fost atacată. Or, SC T Ind SA nu a fost parte în convenţia arbitrală.

Prin contractul de vânzare-cumpărare de produse petroliere nr. 30701/7.01.2008, SC T Ind SA Bucureşti, în calitate de vânzător, s-a obligat să livreze către SC M Oil SRL Iaşi, în calitate de cumpărător, produse petroliere. Potrivit contractului, cumpărătorul urma să plătească preţul mărfii livrate în cadrul termenelor înscrise pe facturile emise. În art. 7.1 din contract, s-a menţionat că executarea contractului este garantată prin instrumentele de plată fila CEC, bilet la ordin. Durata contractului a fost stabilită până la data de 31.12.2010.

În condiţiile raporturilor contractuale dintre SC T Ind SA Bucureşti şi SC M Oil SRL Iaşi, la data de 24.03.2010 SC M Impex SRL Iaşi a girat către SC T Ind SA biletul la ordin, în valoare de 56.700 lei, emis de SC M Impex SRL la data de 24.03.2010, scadent la data de 11.05.2010.

La data de 11.05.2010, Credit Europe Bank SA a refuzat plata biletului la ordin, pentru motivul „bilet la ordin declarat pierdut”.

Din  lista de CEC-uri şi bilete la ordin încasate de SC T Ind SA de la SC M Impex SRL în perioada 2008-2010 (aflată la filele 207-208 dosar instanţă), din extrasele de cont, din filele CEC şi din biletele la ordin depuse, în copie, la filele 209-345 din dosarul instanţei de către SC T Ind SA, rezultă că în perioada 2008-2010, în baza raporturilor contractuale stabilite între cumpărătoarea SC M OiL SRL Iaşi şi  vânzătoarea SC T Ind SA Bucureşti, cumpărătoarea SC M Oil plătise preţul produselor petroliere cumpărate de la SC T Ind SA cu file CEC sau cu bilete la ordin emise de către SC M Impex SRL Bârlad, în număr total de 146, în baza cărora SC T Ind SA a încasat suma totală de 7.107.086 lei, ultima plată fiind efectuată la data de 28.04.2010.

În prezent, SC M Oil SRL Iaşi se află în procedura insolvenţei reglementată prin Legea nr. 85/2006 şi, potrivit „Tabelului definitiv al debitorului SC M Oil SRL”, această debitoare are faţă de creditoarea SC T Ind SA un debit în sumă de 1.319.272,25 lei.

Prin cererea înregistrată cu nr. 411/2012 la biroul executorilor judecătoreşti, creditoarea SC T Ind SA Bucureşti a solicitat punerea în executare silită a biletului la ordin, emis de SC M Impex SRL Bârlad, la data de 24.03.2010, pentru suma de 56.700 lei, prin executarea silită a emitentului SC M Impex SRL Bârlad.

Cererii de executare silită i-a fost anexat biletul la ordin, emis de SC M  Impex SRL Bârlad, la data de 24.03.2010, pentru suma de 56.700 lei, învestit cu formulă executorie, prin încheierea pronunţată la data de 13.03.2012 de către Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 1222/189/2012.

Împotriva încheierii pronunţate la data de 13.03.2012 de către Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 1222/189/2012, SC M Impex SRL a formulat recurs, recurs care a fost respins prin decizia nr. 801/R/25.06.2012, pronunţată de Tribunalul Vaslui.

În considerentele deciziei nr. 801/R/25.06.2012 a Tribunalului Vaslui, s-a reţinut că hotărârea arbitrală nr. 15/12.05.2010 a Curţii de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi a fost pronunţată ca urmare a unei cereri formulate de emitentul biletului la ordin şi nu de posesorul acesteia, aşa cum cer dispoziţiile art. 89 din Legea nr.58/1934. Totodată, motivele pentru care a fost promovată acţiunea în anulare sunt altele decât cele expres reglementate prin art. 89 din legea menţionată (pierdere, sustragere sau distrugere), iar hotărârea nu a fost publicată în „Monitorul Oficial” pentru a se asigura opozabilitatea sa faţă de terţii care nu au luat parte la soluţionarea cauzei. S-a mai reţinut că biletul la ordin a fost prezentat la plată, cu respectarea dispoziţiilor art. 104 din Legea nr.58/1934 şi a fost refuzat la plată în aceeaşi zi, aşa cum rezultă din menţiunea făcută pe biletul la ordin. 

Prin încheierea pronunţată la data de 14.08.2012 în dosarul nr. 3858/189/2012 al Judecătoriei Bârlad, a fost admisă cererea formulată de biroul executorilor judecătoreşti  şi s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu biletul la ordin, emis de SC M  Impex SRL Bârlad, la data de 24.03.2010, pentru suma de 56.700 lei.

Prin procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare întocmit la data de 27.08.2012 în dosarul de executare nr. 411/2012, s-a stabilit că cheltuielile de executare sunt în sumă totală de 6.482,14 lei (0,75 lei timbru judiciar pentru cerere executare; 4 lei taxă de învestire; 28 lei taxă judiciară pentru cerere executare; 0,15 lei timbru judiciar pentru cerere învestire; 6.449,24 lei onorariu executor judecătoresc, din care creditorul a avansat 1.400 lei), sumă ce cade în sarcina debitoarei SC M Impex SRL.

Prin somaţia de executare emisă la data de 27.08.2012, biroul executorilor judecătoreşti a somat-o pe SC Megadeth Impex SRL la plata către creditoarea SC T Ind SA Bucureşti a sumei de 56.700 lei, conform titlului executoriu biletul la ordin, emis de SC M Impex SRL Bârlad, girat de SC M Oil SRL Iaşi către SC T Ind SA. Această somaţie de executare a fost emisă conform prev. art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, în cuprinsul acestei somaţii fiind transcris conţinutul biletului la ordin - această somaţie de executare se află în copie la fila 179 dosar instanţă şi a fost comunicată către SC M Impex la data de 28.08.2012- fila 180 dosar.

Printr-o altă somaţie, emisă la data de 27.08.2012, biroul executorilor judecătoreşti din Iaşi a somat-o pe SC M Impex SRL ca, în termen de o zi de la primirea somaţiei, să plătească suma de 56.700 lei, conform titlului executoriu biletul la ordin, emis de SC M  Impex SRL Bârlad, la data de 24.03.2010, precum şi să plătească cheltuielile de executare în sumă de 6.482,14 lei, urmând ca, în cazul contrar, să se procedeze la executarea silită a debitoarei.

Totodată, biroul executorilor judecătoreşti a emis adrese de înfiinţare a popririi asupra conturilor deschise de SC M Impex SRL, până la concurenţa sumei totale de 63.182,14 lei (56.700 lei, în baza biletului la ordin 0164824 + 6.482,14 lei, cheltuieli de executare), către terţii popriţi Volksbank România SA Bucureşti, Unicredit Ţiriac Bank, Trezoreria Vaslui, SC Raiffeisen Bank SA Bucureşti, Credit Europe Bank România SA Bucureşti, CEC Bank,  Banca Transilvania- Sucursala Vaslui, Banca Românească, Banca Română de Dezvoltare, Banca Comercială Română, Banca Comercială Carpatica,  SC Banc Post SA.

Despre faptul înfiinţării popririi, biroul executorilor judecătoreşti au înştiinţat-o pe SC M Impex SRL prin adresa din data de 27.08.2012.

Terţii popriţi Volksbank România SA Bucureşti, CEC Bank, Bancpost SA, Banca Transilvania au comunicat că SC M Impex SRL nu are conturi deschise la aceste unităţi bancare.

Terţii popriţi Credit Europe Bank România SA Bucureşti, Banca Română de Dezvoltare, Raiffeisen Bank SA Bucureşti, Banca Comercială Carpatica, Banca Comercială Română, Trezoreria Vaslui, Unicredit Ţiriac Bank au comunicat că debitoarea SC MImpex SRL are conturi deschise la aceste unităţi bancare.

Terţul  poprit Banca Românească nu a comunicat dacă SC M Impex SRL are sau nu conturi deschise la această unitătate bancară.

Prin răspunsurile date la interogatoriul propus de creditoarea SC T Ind SA Bucureşti (filele 196-198 dosar), oponenta SC M Impex SRL Bârlad a arătat că:

- biletele la ordin puteau fi folosite de către vânzătoarea SC M Oil numai după livrarea mărfii către SC M Impex, iar clauzele referitoare la gir au fost menţionate în contractele încheiate de către aceste părţi; 

- SC M Impex nu a avut nicio relaţie directă de colaborare (contracte comerciale) cu SC T Ind SA şi nu avea cum să-i comunice acesteia faptul că biletul la ordin era condiţionat de livrările de marfă;

- SC M Impex a solicitat societăţii MOil SRL Iaşi restituirea biletelor la ordin, însă această solicitare a rămas fără răspuns, motiv pentru care s-a solicitat Curţii de Arbitraj anularea biletelor la ordin;

- după ce biletul la ordin a fost anulat, SC M Impex a înştiinţat despre aceasta reprezentanţii SC T Ind SA.

Prin răspunsurile date la interogatoriul propus de oponenta SC M Impex SRL (fila 199 dosar), creditoarea SC T Ind SA a răspuns următoarele:

- faţă de debitoarea cambială SC M Oil SRl, SC T Ind a formulat cerere de creanţă şi a fost înscrisă în tabelul creditorilor, iar SC M Impex, prin emiterea biletului la ordin, s-a obligat solidar şi indivizibil la plata acestuia;

- SC T Ind SA nu a avut nicio înţelegere cu SC M Oil pentru a pune în executare biletul la ordin.

Conform art. 62 alin. 1-2 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin,

„În termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.

Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formulă executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini”.

În cauza de faţă, somaţia de executare, prev. de art. 61 din Legea nr. 58/1934, având transcris conţinutul biletului la ordin ordin, a fost emisă la data de 27.08.2012, iar opoziţia la executare a fost înregistrată la instanţă la data de 31.08.2012, deci a fost formulată în cadrul termenului legal.

Privitor la excepţia nulităţii absolute a actelor de executare, invocată de oponentă- excepţie motivată prin aceea că din actele de executare ar lipsi somaţia de executare cambială în forma şi în conţinutul prevăzute de art. 62 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934 şi de pct. 320 lit. g din Norma Cadru B.N.R. nr. 6/8.03.1994, prevederi conform cărora executarea unui bilet la ordin începe printr-o somaţie care cuprinde transcrierea exactă a cambiei şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată-se reţine că executorul judecătoresc a emis o astfel de somaţie la data de 27.08.2012, somaţie care a fost comunicată oponentei la data de 28.08.2012.

Faţă de aceste considerente, excepţia nulităţii absolute a actelor de executare, invocată de oponentă, pentru motivul că din actele de executare ar lipsi somaţia de executare cambială prev. de art. 62 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934, este neîntemeiată, urmând să fie respinsă. 

Biletul la ordin este reglementat prin art. 104-107 din Legea nr. 58/1934. Articolul 106 prevede că sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiile relative la cambie, privind: girul (art. 13 - 23); scadenţa (art. 36 - 40); plata (art. 41 - 46); acţiunea sau executarea cambială (art. 47), şi regresul în caz de neplată (art. 48 - 55 şi 57 - 65); protestul (art. 66 - 73); plata prin intervenţiune (art. 74 şi 78 - 82); copiile (art. 83 şi 86);  alterările (art. 88);  prescripţiunea (art. 94); zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor şi inadmisibilitatea termenului de graţie (art. 95 - 98)  subscrierea prin punere de deget (art. 99); acţiunea decurgând din îmbogăţire fără cauză (art. 65);  anularea şi înlocuirea titlului (art. 89 - 93).

 Totodată, art. 107 prevede că „Emitentul unui bilet la ordin este ţinut în acelaşi mod ca acceptantul unei cambii”.

Articolul 63 din Legea nr. 58/1934 prevede că:

 „În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19.

Excepţiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.

Excepţiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de înfăţişare.

Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen la prima instanţă, când procedura fiind îndeplinită părţile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă”.

 Astfel, art.2 din Legea nr. 58/1934 prevede că „Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.

Cambia fără arătarea scadenţei este socotită plătibilă la vedere.

 În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată şi, în acelaşi timp, loc al domiciliului trasului.

Cambia care nu arată locul unde a fost emisă se socoteşte semnată în locul arătat lângă numele trăgătorului.

 Dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată, posesorul cambiei o va putea prezenta pentru acceptare sau plată la oricare din aceste locuri”.

Conform art.19 din lege, „Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambială nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului”.

Deoarece Legea nr. 58/1934 nu conţine o definiţie a biletului la ordin, în literatura juridică biletul la ordin a fost definit ca fiind un înscris prin care o persoană, numită emitent, se obligă să plătească o sumă de bani la scadenţă unei alte persoane, numită beneficiar sau la ordinul acesteia. Conform literaturii juridice, biletul la ordin se aseamănă cu o recunoaştere de datorie de către debitor, faţă de creditorul său.

Privitor la condiţiile cerute pentru valabilitatea cambiei (biletului la ordin), art. 104 din Legea nr. 58/1934 prevede care sunt condiţiile de formă ale biletului la ordin, arătând că biletul la ordin trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:

 „1) denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;

2) promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;

3) arătarea scadenţei;

4) arătarea locului unde plata trebuie făcută;

5) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;

6) arătarea datei şi a locului emiterii;

7) Semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente;

8) numele emitentului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele emitentului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin;

9) codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului”.

Aşa cum s-a arătat mai sus, la momentul când SC M Impex SRL a emis biletul la ordin, scadent la data de 11.05.2010, în valoare de 56.700 lei, în acest bilet la ordin s-au consemnat: suma de 56.700 lei, denumirea emitentului (SC M Impex SRL), codul emitentului, unitatea la ordinul căreia trebuie făcută plata (SC M Oil), data emiterii (24.03.2010), data scadenţei (11.05.2010) şi semnătura emitentului- fila 16 dosar.

În condiţiile arătate, se reţine că SC M Impex SRL a emis biletul la ordin FNNB3BA 0164824 în alb, deoarece potrivit pct. 70 din Norma B.N.R. nr. 6/1994 „Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de art. 1 din Legea nr. 58/1934”.

Privitor la cambia în alb, pct. 71 şi pct. 72 alin.1 din Norma B.N.R. nr. 6/1994 prevăd următoarele:

 „PCT. 71

 Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă titlul la plată sau îl remite unei instituţii de credit în scopul prezentării la plată, fiind obligatoriu ca o cambie în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii.

PCT. 72

 Primitorul cambiei în alb ca şi oricare din posesorii succesivi ai acesteia au dreptul de a completa titlul respectiv cu menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului, fără a mai fi necesară intervenţia trăgătorului, dreptul de completare trecând la posesorii succesivi odată cu predarea titlului”.

Totodată, pct. 75 din Norma B.N.R. nr. 6/1994 prevede că „Posesorului de bună-credinţă nu i se poate imputa nerespectarea înţelegerilor dintre trăgător şi beneficiar exprimate prin cambia în alb la momentul emiterii acesteia, dacă titlul a fost completat în mod abuziv de către beneficiar sau de către un alt posesor al titlului”.

Potrivit susţinerilor oponentei şi ale creditoarei, celelalte menţiuni care nu fuseseră înscrise de către SC M Impex SRL în biletul la biletul la ordin, au fost înscrise ulterior de către SC M Oil SRL Iaşi.

Ca urmare, la momentul prezentării de către SC T Ind SA la bancă a biletului la ordin, în vederea efectuării plăţii, biletul la ordin avea completate toate menţiunile obligatorii prevăzute de lege deci, sub aspect formal, biletul la ordin este valabil emis, conţinând toate menţiunile obligatorii prevăzute de art.2 din Legea nr. 58/1934.

În ceea ce priveşte condiţiile de fond ale cambiei (biletului la ordin), Legea nr. 58/1934 nu prevede care sunt aceste condiţii, astfel că, potrivit doctrinei juridice în materie, pentru valabilitatea cambiei trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul civil pentru validitatea actelor juridice.

La data când a fost emis biletul la ordin, în valoare de 56.700 lei, scadent la data de 11.05.2010, erau în vigoare prevederile art. 948 din Codul civil (1864), conform cărora condiţiile de validitate a actelor juridice sunt consimţământul, capacitatea, obiectul şi cauza. Astfel, privitor la obiect, obiectul cambiei (biletului la ordin) îl constituie prestaţiile la care se obligă persoanele implicate în raporturile cambiale. Nerespectarea condiţiilor cerute pentru validitatea cambiei atrage sancţiunea nulităţii, în condiţiile reglementate de dreptul comun.

În cauza de faţă, oponenta SC M Impex a emis biletul la ordin, în valoare de 56.700 lei, scadent la data de 11.05.2010, ca o garanţie a plăţii ce îi incumba în situaţia în care SC M Oil SRL şi-ar fi îndeplinit obligaţiile contractuale. Or, aşa cum rezultă din actele dosarului, contractul de vânzare-cumpărare nr. 441/24.03.2010 încheiat de SC M Oil SRL Iaşi şi SC M Impex SRL Bârlad nu s-a finalizat.

Operaţiunea girului, prin care se realizează transmiterea titlului, constă într-o menţiune translativă de drepturi făcută de posesorul titlului, în chiar titlu, cu indicarea numelui dobânditorului.

Literatura juridică a stabilit că în cazul transmiterii titlului, dobânditorul va deveni titularul unui drept propriu, care este un drept nou, originar, iar nu un drept derivat din cel al transmiţătorului. Ca urmare, dobânditorul are un drept autonom, adică un drept care este independent faţă de dreptul transmiţătorului. Ca o consecinţă a acestui fapt, dobânditorului titlului nu i se pot opune excepţiile care puteau fi opuse transmiţătorului.

În prezenta cauză, biletul la ordin, în valoare de 56.700 lei, scadent la data de 11.05.2010, a fost girat de girantul SC M Oil SRL Iaşi către giratarul SC T Ind SA Bucureşti, girul având la bază un raport juridic preexistent între girant şi giratar (data girului este data de 24.03.2010).

Astfel, aşa cum s-a arătat mai sus, din actele dosarului rezultă că între SC M Oil SRL Iaşi şi SC T Ind SA Bucureşti existau relaţii comerciale anterior girării biletului la ordin, în valoare de 56.700 lei, scadent la data de 11.05.2010.

 Jurisprudenţa şi doctrina au statuat că în raportul cambial, prin gir giratarul dobândeşte un drept propriu şi autonom astfel că giratarului ni i se pot opune excepţiile ce puteau fi opuse girantului dacă nu se dovedeşte că giratarul a dobândit biletul la ordin cu rea-credinţă.

Este de menţionat şi decizia nr. 3410/14.11.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a reţinut că, în cazul biletului la ordin, nu se aplică principiul anulării actului subsecvent ca o consecinţă a anulării actului juridic principal, dat fiind caracterul general şi abstract al obligaţiilor cambiale, autonome şi independente, faţă de raportul juridic fundamental care i-a dat naştere şi faţă de care se comportă ca o obligaţie de sine stătătoare. Ca urmare, posesorul legitim al titlului de valoare îşi exercită dreptul, iar emitentul titlului execută obligaţia în temeiul titlului de valoare (biletul la ordin), şi nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului (raportul juridic fundamental). Conform aceleiaşi decizii, caracterul autonom al obligaţiilor cambiale face ca posibilităţile de apărare ale debitorului să fie mai restrânse decât în dreptul comun.

Ca o consecinţă a celor de mai sus, faptul că relaţiile comerciale dintre SC M Impex şi SC M Oil SRL, stabilite prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 441/24.03.2010, nu s-au finalizat, nu este de natură să afecteze dreptul SC T Ind SA ce decurge din biletul la ordin, deoarece SC T Ind a dobândit prin gir, cu bună-credinţă, acest bilet la ordin.

Este lipsit de relevanţă juridică şi faptul că biletul la ordin 0164824, în valoare de 56.700 lei, scadent la data de 11.05.2010, a fost anulat prin Hotărârea arbitrală nr.15/12.05.2010 a Curţii de Arbitraj Comercial, aceasta deoarece SC T Ind SA nu a fost parte în această hotărâre, iar biletul la ordin a fost girat către SC T Ind SA anterior pronunţării acestei hotărâri (girul a avut loc la data de 24.03.2010).

Faţă de aceste considerente, excepţia absolută obiectivă de nulitate a titlului, ridicată de oponenta SC M Impex SRL, excepţie motivată prin aceea că, la data introducerii la plată a biletului la ordin, acesta fusese anulat prin hotărârea arbitrală nr. 15/2010, este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Totodată, SC M Impex nu poate opune creditoarei SC T Ind SA nici excepţia de nulitate a aceluiaşi titlu, pentru motivul inexistenţei raportului fundamental, aceasta deoarece raportul fundamental se referă la raportul dintre SC M Impex SRL Bârlad şi SC M Oil SRL Iaşi, raport care nu poate influenţa dreptul autonom dobândit, prin girul biletului la ordin, de către creditoarea SC T Ind SA Bucureşti.  Din actele dosarului nu rezultă că SC T Ind SA ar fi intrat în posesia biletului la ordin cu rea-credinţă.

Dimpotrivă, din lista de CEC-uri şi bilete la ordin încasate de SC T Ind SA de la SC M Impex SRL în perioada 2008-2010, rezultă că în perioada menţionată între SC M Oil SRL Iaşi (cumpărător) şi SC T Ind SA Bucureşti (vânzător) au existat raporturi contractuale, în cadrul cărora SC M Oil plătise preţul produselor petroliere cumpărate de la SC T Ind SA cu file CEC sau cu bilete la ordin emise de către SC MImpex SRL Bârlad.

 Aşa cum s-a arătat mai sus, conform art. 19 din Legea nr. 58/1934, singura condiţie pentru ca SC M Impex să poată opune posesorului (cambiei) biletului la ordin (SC T Ind SA) excepţiile întemeiate pe raporturile personale cu posesorul anterior al biletului la ordin (SC  M Oil SRL Iaşi) este reaua-credinţă a posesorului; or, această condiţie nu este îndeplinită.

Faţă de considerentele arătate, excepţia de nulitate a titlului cu referire la inexistenţa raportului fundamental, invocată de către oponentă, este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Urmare a respingerii excepţiilor de nulitate invocate de către oponentă, opoziţia la executare împotriva somaţiei emisă la data de 27.08.2012 în dosarul de executare nr. 411/2012 al biroului executorilor judecătoreşti  din Iaşi, formulată de oponenta SC M Impex SRL Bârlad, în contradictoriu cu creditoarea SC T Ind SA Bucureşti urmează să fie respinsă, ca neîntemeiată.

Reţinând că executarea începută în dosarul de executare nr. 411/2012 al biroului executorilor judecătoreşti  are la bază un titlul executoriu valabil întocmit, se va respinge cererea prin care oponenta SC M Impex SRL Bârlad a solicitat anularea tuturor actelor de executare subsecvente, inclusiv anularea adreselor de înfiinţare a popririi, emise în dosarul de executare nr. 411/2012 al biroului executorilor judecătoreşti din Iaşi, în contradictoriu cu terţii popriţi Volksbank România, Unicredit Ţiriac Bank, Trezoreria Vaslui, Raiffeisen Bank, Credit Europe Bank România SA, Banca Românească, Banca Română de Dezvoltare-GSG, Banca Comercială Română, Banca Comercială Carpatica, SC Banc Post SA.

Se vor menţine toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 411/2012 al biroului executorilor judecătoreşti din Iaşi, inclusiv se vor menţine somaţia de executare (somaţiunea), somaţia din data de 27.08.2012 şi adresele din data de 27.08.2012 de înfiinţare a popririi asupra conturilor deschise de oponentă.

 Potrivit art. 274 alin.1 Cod.proc.civ., cheltuielile de judecată efectuate în cauză de către oponenta SC M Impex SRL vor rămâne în sarcina acesteia.

Creditoarea SC T Ind SA nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel S.C. M IMPEX S.R.L., considerând sentinţa instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică

………………………………………………………………………..

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa de apel reţine următoarele:

În mod corect a reţinut instanţa de fond că biletul la ordin a fost emis cu îndeplinirea condiţiilor de formă prescrise de dispoziţiile art. 12 şi ale art.106 din Legea nr. 58/1934. Deşi pretinde că a făcut dovada emiterii în alb a biletului la ordin, din actele dosarului rezultă o altă situaţie. Astfel, la filele 12 şi urm.  dosar fond se regăsesc: contractul de vânzare cumpărare nr. 441/24.03.2010, anexa nr. 1 la contract, biletul la ordin. Atât în cuprinsul anexei cât şi pe biletul la ordin sunt stipulate valorile cu care apelanta a garantat recepţia mărfurilor, data emiterii, locul plăţii, locul emiterii, cerinţe prevăzute de dispoziţiile art. 104. Chiar şi în alb emis biletul la ordin, dacă este  completat fără a se ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia(biletul la ordin) cu rea-credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei. În cauză, sub acest aspect, nu a fost produsă nicio probă, sarcina unei astfel de probe revenind apelantei.

Instanţa de fond a analizat, şi a făcut o corectă analiză, în ceea ce priveşte efectele hotărârii arbitrale asupra raporturilor dintre părţi.

Astfel, a apreciat, prin prisma doctrinei şi a dispoziţiilor legale incidente,  că în cazul transmiterii titlului, dobânditorul va deveni titularul unui drept propriu, care este un drept nou, originar, iar nu un drept derivat din cel al transmiţătorului. Ca urmare, dobânditorul are un drept autonom, adică un drept care este independent faţă de dreptul transmiţătorului. Concluzia ce se impune este aceea că anulând biletul la ordin din perspectiva raporturilor contractuale dintre apelantă şi SC M OIL SRL, nu se aduce nicio atingere raporturilor dintre aceasta din urmă şi SC T – IND SA. Şi în decizia Curţii de Apel Iaşi, invocată în susţinerea punctului de vedere, se reţine că „ hotărârile arbitrale sunt declarative şi, spre deosebire de hotărârile judecătoreşti, care sunt constitutive şi sunt opozabile erga omnes, hotărârile arbitrale nu produc efecte faţă de terţi, hotărârea arbitrală producând efecte numai între părţile la convenţia arbitrală”.

Nici nu este necesară o hotărâre judecătorească prin care să fie desfiinţată hotărârea arbitrală deoarece aceasta s-a pronunţat în urma analizării raporturilor dintre apelantă şi SC M OIL SRL, neafectând dreptul propriu ce a rezultat în urma transmiterii biletelor la ordin către SC T – IND SA..

În continuare, pornind de la aceeaşi premisă a dreptului autonom dobândit de către dobânditor, instanţa de fond argumentează soluţia de respingere a excepţiilor personale invocate de apelantă în contradictoriu cu intimata dobânditoare a biletelor la ordin. Norma legală invocată în susţinerea soluţiei,  o constituie art. 19 din lege care prevede că Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambială nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului. Nici de această dată, apelanta căreia îi revenea sarcina probei, nu a făcut dovada faptului că intimata dobânditoare a urmărit păgubirea apelantei debitoare. Doctrina invocată este în acelaşi sens, excepţia poate fi opusă posesorului de bună credinţă în cazul în care a obţinut cambia anormal prin gir, etc. . Aşadar, excepţiile personale ar fi putut fi opuse posesorului de bună credinţă tot în situaţia în care biletele la ordin ar fi ajuns în mâna sa în situaţii anormale, în acestea incluzându-se şi urmărirea fraudării debitorului.

Nu se poate vorbi despre plata nedatorată câtă vreme aceasta putea fi opusă doar SC M OIL SRL, în baza raportului primar,  intimata dobânditoare posesoare a biletului la ordin având dreptul de a pretinde şi obţine încasarea sumei cuprinse în biletul la ordin.

Rezultă din actele dosarului că pentru încasarea sumei cuprinse în biletul la ordin intimata s-a înscris  la masa credală, în dosarul cu nr. 5376/99/2011, în care debitoare este SC M OIL SRL.  Chiar şi aşa fiind, deţinerea biletului la ordin îi dădea dreptul de a-l pune în executare în contra apelantei, în baza aceluiaşi raport independent creat prin transmiterea biletului la ordin prin gir. 

La data la care s-a solicitat învestirea cu formulă executorie, apelanta nu se afla sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 85/2006 privind insolvenţa. La data de 11.02.2013, apelanta a fost cea care a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei, cerere ce a fost admisă prin încheierea nr.  12/F/2013, şedinţa  din camera de consiliu  de la 19 Februarie 2013.

Faţă de aceste considerente, văzând dispoziţiile art. 296 din Codul de procedură civilă şi având în vedere că, în cauză, nu este incident niciun motiv de ordine publică, instanţa va respinge apelul, urmând a păstra hotărârea instanţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge apelul declarat de SC M IMPEX SRL prin administrator judiciar provizoriu EUROBUSINESS LRJ SPRL Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 3199/01.11.2012 a Judecătoriei Bârlad, pe care o păstrează.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi,  17 Aprilie 2013.

PreşedinteJudecătorJudecător

Grefier

Domenii speta

Spete similare