Fond funciar

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. ……/311/2015  la data de 04.06.2015,  reclamanta Ş. M. a chemat în judecată pe pârâtele Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Stoicăneşti şi Instituţia Prefecturii Olt, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea parţială a titlului de proprietate nr.15283/66 din 03.09.1998, în sensul ca în lod de suprafaţa de 856 m.p. teren intravilan  situat în T 5, P 59, cu vecini: N- Manea Marin, E- Cc 58, S-Ds 5, V-Negru Dumitru, să fie trecută suprafaţa de 901 m.p..

În fapt, reclamanta a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare 2149/20.11.1996, încheiat la BNP Caracal Lepădatu Ilie, tatăl său N. G. I. i-a vândut suprafaţa de 856 m.p. teren intravilan situat în T 5, P 59, cu vecini: N- Manea Marin, E- Cc 58, S-Ds 5, V-Negru Dumitru, împreună cu construcţiile aferente, suprafaţă cuprinsă în TP nr. 15283/66 din 03.09.1998.

S-a mai arătat de către reclamantă că în luna mai 2013, aceasta a introdus la Judecătoria Caracal cerere în grăniţuire faţă de vecinul său N. D. şi în cauză s-a efectuat expertiza tehnică de către expertul tehnic judiciar specialitatea topografie, cadastru şi geodezie Petrică Mihai, ocazie cu care odată cu stabilirea liniei de hotar, s-a constatat că în realitate terenul dobândit prin vânzare-cumpărare de la tatăl său, N. G.. Ion are suprafaţa de 902 m.p..

A menţionat reclamanta că tatăl său autorul vânzător a stăpânit această suprafaţă de teren împrejmuită care s-a aflat în perimetrul actual şi care nu s-a diminuat decât cu câţiva centimetri prin alinierea gardului despărţitor dintre aceasta şi pârâtul N. D. iar pentru această suprafaţă de teren, impozitul a fost achitat de tatăl său şi de reclamantă de bună-credinţă fără să ştie exact ce suprafaţă este.

În continuare reclamanta a precizat că, faptul că la măsurătorile efectuate de expertul tehnic judiciar specialitatea topografie, cadastru şi geodezie P. M. s-a găsit suprafaţa mai mare se datorează mijloacele tehnice moderne care au fost folosite la măsurători, mijloacele tehnice ce nu existau anterior acestor măsurători, iar tatăl său moştenise această suprafaţă de la părinţii săi de peste 50 ani, în timp ce reclamanta s-a comportat ca un adevărat proprietar şi de la data actului de vânzare-cumpărare, din 20.11.1996, folosind această suprafaţă de bună-credinţă netulburată de nimeni şi achitând impozitul aşa cum a fost stabilit.

Reclamanta a învederat că prin sentinţa civilă nr. 373 pronunţată de Judecătoria Caracal dosarul nr. …./207/2013, prin care s-a stabilit linia de hotar cu care a fost de acord, însă, în apel a rămas aceeaşi sentinţă, s-a reţinut că deţine în realitate terenul loc de casă cu vecinătăţile de mai sus, în suprafaţă de 901 m.p..

În drept, reclamanta a invocat aplicarea dispoziţiilor Legii 169/1997, art. 930-934 N.C.civ şi art. 35 Cod procedură civilă iar în dovedire a susţinut că se foloseşte de proba cu acte şi înscrisuri.

S-au depus alăturat cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri: copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2149/20.11.1996 de Biroul Notarilor Publici Caracal; copia titlului de proprietate nr.15283/66 din 03.09.1998; copie de pe decizia nr.477 din 28.10.2014 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr…../207/2013; copie de pe raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar Petrică Mihai în specialitatea topografie, cadastru şi geodezie în dosarul nr. …./207/2013 al Judecătoriei Caracal; anexa 1-planul de situaţie la raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar Petrică Mihai; împuternicirea avocaţială seria OT nr.04268 din 27.04.2015; bonul fiscal din 29.05.2015; chitanţa nr.37 din 16.12.2014.

La data de 16.06.2015, în perioada de verificare şi regularizare a cererii de chemare în judecată, reclamanta a depus la dosar o cerere prin care a arătat că înţelege să depună alăturat înscrisurile care au fost depuse şi la celelalte exemplare trimise instanţei, după cum urmează: contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2149/20.11.1996 de Biroul Notarilor Publici Caracal; titlul de proprietate nr.15283/66 din 03.09.1998; decizia nr.477 din 28.10.2014 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr…../207/2013; raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar Petrică Mihai în specialitatea topografie, cadastru şi geodezie în dosarul nr. …./207/2013 al Judecătoriei Caracal; schiţa la raportul de expertiză efectuată de acelaşi expert, menţionându-se că la celelalte exemplare a introdus numai sentinţa nr. 373 pronunţată de Judecătoria Caracal dosarul nr. …./207/2013.

Pârâta Comisia Judeţeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate privată, prin reprezentantul legal, la data de 21.07.2015 privată, a formulat şi depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat a se lua act că este de acord cu acţiunea promovată de reclamantă, cu următoarea rezervă :

Având în vedere materialul probator prezentat în susţinerea acţiunii de către reclamantă, consideră că este necesar să se solicite Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Olt, situaţia juridică a suprafeţei de 45 m.p. teren care se solicită a fi inclusă în titlul de proprietate (901 m.p. solicitaţi a fi înscrişi - 856 m.p. înscrişi).

S-a menţionat în continuare de către pârâtă prin reprezentantul legal că, apreciază că această probă este necesară întrucât această diferenţă de teren deţinută în plus de către reclamantă a fost sesizată ca urmare a efectuării unui raport de expertiză în dosarul nr.3241/207/2013 aflat spre soluţionare pe rolul Judecătoriei Caracal având ca obiect grăniţuire.

În drept, pârâta prin reprezentantul legal a precizat că îşi întemeiază prezenta întâmpinare pe prevederile art.205 C.P.C.

La data de  18.09.2015 reclamanta Ş. M. , faţă de comunicarea adresă emisă în 4.Sept. 2015 comunicată la 9 sept.2015, a menţionat că formulează răspunsuri  la întâmpinarea Instituţiei Prefectului Judeţului Olt.

A arătat reclamanta că prin întâmpinare Instituţia Prefectului Judeţului Olt se declară de acord cu cererea introductivă de instanţă privind anularea parţială a titlului de proprietate nr. 15283/66/03.09.1998, eliberat pe numele N. G.. I. şi includerea în acest titlu a suprafeţei de 45 m.p. rezultând 901 m.p. faţă de 856 m.p. înscrişi în titlu cu solicitarea de a prezenta de la OCPI OLT situaţia juridică a suprafeţei de 45 m.p. teren găsit în plus la măsurătorile efectuate în urma expertizei din dosarul nr. …./207/2013.

Reclamanta a învederat că din relaţiile solicitate de la O.C.P.I. Olt rezultă că această unitate nu poate da alte relaţii decât cele cu privire la suprafaţa de 856 m.p. teren intravilan înscrise în titlul de proprietate mai sus menţionat, întrucât terenul nu este cadastrat, iar la data înstrăinării de la tatăl reclamantei către aceasta nu s-a întocmit acte cadastrale, vânzându-se suprafaţa de teren intravilan aşa cum era înscrisă în registrul agricol al Primăriei Stoicăneşti, judeţul Olt şi cum figurează după care s-a  întocmit şi titlul de proprietate.

S-a arătat de către reclamantă că depune prezenta în dublu exemplar pentru comunicare instituţiei Prefectului Olt, Slatina,  bld. A…, nr. 12, 230025, judeţul Olt, împreună cu copie de pe titlul de proprietate nr. 15283/66/03.09.1998, eliberat pe numele N. G.. I.; raportul de expertiză executat de expert P. M. şi planul de situaţie la această expertiză; contract de vânzare-cumpărare; schiţa parcelată întocmită de Primăria comunei Stoicăneşti, judeţul Olt, solicitând în continuare ca instanţa în virtutea rolului activ să solicite înscrisuri necesare şi lămuritoare de la Primăria comunei Stoicăneşti.

 La  dosar s-a mai depus împuternicirea avocaţială nr.OT 032800 din 16.12.2014.

Pe rolul Judecătoriei Caracal dosarul a fost înregistrat sub nr. …../311/2015 şi primul termen a fost stabilit la data de 7 ianuarie 2016 pentru când s-a dispus prin rezoluţia din 9 decembrie 2015 a se solicita prin adresă pârâtei Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Stoicăneşti, judeţul Olt să înainteze la dosar toate actele care au stat la baza eliberării titlului de proprietate nr. 15283/66/03.09.1998.

Pârâta Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Stoicăneşti, judeţul Olt a înaintat la dosar în data de 05.01.2016 adresa cu nr.6 din 04.01.2016 prin care a arătat că transmite actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.15283/66/03.09.1998, şi anume copii registrul agricol şi planul de parcelare.

Ca urmare a adresei dispusă de instanţă la solicitarea reclamantei, la data de 25.02.2016 s-a înaintat la dosar adresa nr.34/70 din 23.02.2015 eliberată de Comuna Stoicăneşti-Primăria comunei Stoicăneşti prin care s-a menţionat că reclamanta Ş. M. , pentru imobilul deţinut în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2149/1996, de la acea dată, plăteşte impozit pe teren pentru suprafaţa totală de 856 m.p. (curţi cu construcţii-559 m.p. şi arabil 297 m.p.).

Prin sentinţa civilă nr.8583 din 10.11.2014 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr…../311/2015, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect fond funciar formulată de reclamanta Ş. M.  cu domiciliul în comuna Stoicăneşti, sat Stoicăneşti, judeţul Olt, având domiciliul procesual ales în Slatina, str. Aleea L…, nr. …, bl. …., sc. D, et. 4, ap. 13, judeţul Olt, la familia M. I., în contradictoriu cu pârâţii COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR STOICĂNEŞTI, cu sediul în comuna Stoicăneşti, judeţul Olt şi INSTITUŢIA PREFECTURII OLT, cu sediul în Slatina, judeţul Olt, în favoarea Judecătoriei Caracal, judeţul Olt.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. …./04.02.2014, pronunţată de Judecătoria Caracal, în dosar nr. 3241/207/2013, s-a admis în parte acţiunea privind pe reclamanta Ş. M. şi pe pârâtul N. D., s-a stabilit linia de hotar între proprietăţile părţilor între punctele 6-7-8-9-10-11-12-1, conform planului de situaţie-anexa nr.1 din raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, cadastru şi geodezie întocmit de expert P. M. , care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 284,5 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că reclamanta Ş. M. este proprietara unui teren în suprafaţă de 856 m.p., situat în comuna Stoicăneşti, judeţul Olt, amplasat în tarlaua 5 parcelele 58 şi 59, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2149/20.11.1996 de BNP Lăpădatu Ilie şi titlului de proprietate nr.15283/66 (filele 5-6), iar pârâtul N. D. este proprietarul terenului în suprafaţă de 996 m.p. situat în comuna Stoicăneşti, judeţul Olt, amplasat în tarlaua 5 parcela 60, conform titlului de proprietate nr.13088/44 şi sentinţei civile nr.3628/2009 a Judecătoriei Caracal din dosarul nr……./207/2009 (filele 17-19), imobil care se învecinează cu proprietatea reclamantei.

Totodată, prin acţiunea formulată, reclamanta a solicitat grăniţuirea proprietăţii sale de proprietatea pârâtului prin stabilirea liniei de hotar şi, prin urmare, părţile deţin proprietăţi vecine, iar litigiul vizează linia de hotar.

Prin expertiza tehnică specialitatea topografie, cadastru şi geodezie, întocmită în cauză de către expert Petrică Mihai (filele 49-54) au fost identificate terenurile părţilor, potrivit actelor de proprietate, în mun.Caracal, jud. Olt, concluzionându-se (fata de schiţa cuprinsa în planul de situaţie - anexa nr.1) că reclamanta deţine terenul în suprafaţă măsurată de 902 m.p., cu 48 m.p. mai mult decât în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2149/20.11.1996 de BNP Lăpădatu Ilie şi titlul de proprietate nr.15283/66, iar pârâtul deţine terenul în suprafaţă măsurată de 1003 m.p., respectiv cu 7 m.p. mai mult faţă de cea reţinută în titlul de proprietate nr.13088/44 şi în sentinţa civilă nr.3628/2009 a Judecătoriei Caracal din dosarul nr……/207/2009.

Aşadar, în cauză, părţile deţin în fapt suprafeţe de teren mai mari decât cele la care sunt îndreptăţite potrivit actelor de proprietate, motiv pentru care nu se poate reţine că pârâtul ocupă din terenul reclamantei.

În drept, potrivit art.480 Cod civil: „ Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut însa în limitele determinate de lege”, iar conform art.584 Cod civil, „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa”.

Ca urmare a faptului ca, atât reclamanta, cât si pârâţii deţin în realitate suprafeţe de teren mai mari decât cele înscrise în actele de proprietate, hotarul despărţitor va rămâne cel existent, constatat prin expert potrivit planului de situaţie-anexa nr.1 din raportul de expertiză şi concretizat, prin gard între punctele 6 şi 12, şi limitat convenţional, în linie dreaptă între punctele 12 şi 1, în lipsa unor semne de hotar.

In consecinţa, în baza dispoziţiilor art. 584 C.civ, instanţa va stabili linia de hotar între proprietăţile părţilor pe aliniamentul de la nord la sud, între punctele 6-7-8-9-10-11-12-1, conform planului de situaţie-anexa nr.1 din raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, cadastru şi geodezie întocmit de expert P. M. (fila 52).

Cu privire la capătul de cerere având ca obiect grăniţuire, instanţa mai reţine că, potrivit practicii judiciare, chiar şi în cazul în care se stabileşte linia de hotar pe amplasamentul deja existent, cum este cazul în speţă, instanţa are obligaţia de a se pronunţa prin admitere asupra acestui capăt de cerere, deoarece introducerea acestei acţiuni de către reclamant demonstrează că există un litigiu cu privire la linia de hotar existentă, instanţa urmând să stingă în acest mod litigiul, deoarece o altfel de soluţie duce la perpetuarea conflictului existent între părţi.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept invocate, instanţa va admite în parte acţiunea formulată, şi va stabili linia de hotar între proprietăţile părţilor între punctele 6-7-8-9-10-11-12-1, conform planului de situaţie-anexa nr.1 din raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, cadastru şi geodezie întocmit de expert P.M. , care va face parte integrantă din prezenta hotărâre.

În raport de dispoziţiile art.453 C.pr.civ., instanţa va compensa cheltuielile de judecată efectuate de către părţi în prezenta cauză şi va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 284,5 lei (1/2 din suma totală de 569 lei achitată de reclamantă cu titlul de cheltuieli de judecată: taxă judiciară de timbru-19 lei şi onorariu expert-550 lei), reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta Ş. M. , considerând-o netemeinică şi nelegală, deoarece expertiza dispusă în cauză nu a ţinut cont de semnele vechi de hotar şi a propus nejustificat un alt aliniament motivând această propunere prin faptul că ar deţine mai mult teren decât cel dovedit cu acte.

Menţionează că linia de hotar propusă de expert a modificat conturul proprietăţii sale, a permis încălcarea vechiului hotar şi menţinerea construcţiilor anexe ale pârâtului pe amplasamentul ce le plasează în curtea sa.

Intimatul pârât N. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului şi menţinerea soluţiei pronunţată de Judecătoria Caracal, respectiv sentinţa civilă nr. 373/04.02.2014, ca fiind temeinică şi legală.

Instanţa de judecată a constatat că părţile se află în limitele suprafeţelor deţinute prin titlu şi a stabilit linia de hotar dintre proprietăţi, în mod corect în linie dreaptă şi nu cum îşi doreşte apelanta  reclamantă în funcţie de o ţeavă.

Prin răspunsul la întâmpinare Ş. M. arată că nu are nicio relevanţă prin acţiunea în grăniţuire care este obiectul în speţa de faţă cu situaţia la teren adică faptul că deţine prin titlu de proprietate 856 m.p., iar în fapt şi în realitate sunt 902 m.p. adică cu 48 m.p. mai mult, iar intimatul N. D. deţine în acte 996 m.p. iar în fapt 1003 m.p. adică cu 7 m.p. mai mult, întrucât nici unii nici alţii nu are pretenţie asupra întinderii dreptului, ceea ce este important este ca expertiza să stabilească vechiul hotar întrucât expertul a ignorat vechile semne de hotar şi faptul că o plasă de gard are întindere de o parte şi de alta a vechiului amplasament.

Hotarul care trebuia respectat era o ţeavă pe care expertul a ignorat-o şi instanţa a legalizat o situaţie nereală.

Analizând sentinţa prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul urmează să constate că apelul este nefondat.

În ce priveşte faptul că expertiza dispusă în cauză nu a ţinut cont de semnele de hotar vechi şi a propus nejustificat un alt aliniament motivat de faptul că apelanta ar deţine mai mult teren, tribunalul reţine că în raportul de expertiză aflat la fila 50 dosar fond, din actele de proprietate reiese că pârâtul deţine 996 m.p., iar din măsurători deţine o suprafaţă cu 7 m.p. mai mare, iar reclamanta deţine 856 m.p. din actele de proprietate, iar din măsurători rezultă o suprafaţă mai mare cu 46 m.p..

Faţă de rezultatul măsurătorilor se constată că părţile sunt în limitele suprafeţelor deţinute conform actelor de proprietate, iar între punctele 6-12 există limita între proprietăţi, gard plasă sârmă, iar între punctele 12-1 limită convenţională.

Este adevărat că linia propusă de expert a modificat puţin conturul proprietăţilor, dar această linie este dreaptă şi nu afectează proprietatea apelantei.

Hotarul despărţitor dintre cele două proprietăţi a rămas cel existent, puţine modificări şi constatat de expert prin planul de situaţie din anexa I a raportului de expertiză, deoarece atât reclamanta apelantă cât şi pârâtul intimat deţin în realitate suprafeţe de teren mai mari decât în titlurile de proprietate.

Prin acţiunea în grăniţuire, dat fiind caracterul său, instanţa se pronunţă nu asupra existenţei dreptului de proprietate ci asupra configuraţiei terenului care alcătuieşte obiectul dreptului de proprietate în materialitatea lui al cărui contur va fi hotărât şi fixat decisiv prin linia de hotar ce desparte proprietăţile prin semne vizibile cum a fost în cazul de faţă, astfel apelul formulat va fi respins ca nefondat.

Constatând astfel că, instanţa de fond a dat o interpretare corespunzătoare  probatoriilor administrate raportat la conţinutul cererilor cu care a fost sesizată, tribunalul în conformitate cu dispoziţiile art. 480 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul.

În baza art. 453 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga apelanta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Prin decizia nr.477 din 28.10.2014 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr……207/2013 s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă Ş. M. , domiciliată în comuna Stoicăneşti, Judeţul Olt, împotriva sentinţei civile nr. …./04.02.2014, pronunţată de Judecătoria Caracal, în dosar nr. …./207/2013, în contradictoriu cu intimatul pârât N. D., domiciliat în comuna Stoicăneşti, Judeţul Olt, fiind obligată apelanta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat, decizia fiind definitivă.

Chiar reclamanta a învederat prin răspunsul la întâmpinarea formulată de pârâta Comisia Judeţeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate privată, prin reprezentantul legal că din relaţiile solicitate de la O.C.P.I. Olt rezultă că această unitate nu poate da alte relaţii decât cele cu privire la suprafaţa de 856 m.p. teren intravilan înscrise în titlul de proprietate mai sus menţionat, întrucât terenul nu este cadastrat, iar la data înstrăinării de la tatăl reclamantei către aceasta nu s-a întocmit acte cadastrale, vânzându-se suprafaţa de teren intravilan aşa cum era înscrisă în registrul agricol al Primăriei Stoicăneşti, judeţul Olt şi cum figurează după care s-a  întocmit şi titlul de proprietate.

Mai mult, prin adresa nr.34/70 din 23.02.2015 eliberată de Comuna Stoicăneşti-Primăria comunei Stoicăneşti s-a menţionat că reclamanta Ş. M. , pentru imobilul deţinut în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2149/1996, de la acea dată, plăteşte impozit pe teren pentru suprafaţa totală de 856 m.p. (curţi cu construcţii-559 m.p. şi arabil 297 m.p.).

Urmare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de tatăl reclamantei N. G.. I., Comisia locală Stoicăneşti de aplicare a Legii nr. 18/1991 a reconstituit dreptul de proprietate în baza înscrisurilor din registrul agricol comunal – anexa 2a, pentru suprafaţa totală de 3 ha 9156 m.p. teren situat pe teritoriul comunei Stoicăneşti, judeţul Olt.

Pentru suprafaţa de 3 ha 9156 m.p. teren a fost emis de către Comisia Judeţeană Olt de aplicare a Legii nr. 18/1991 în baza propunerii Comisiei locale Stoicăneşti, titlul de proprietate nr.15283/66 din data de 03.09.1998 pentru suprafaţa de 3,9156 ha.

De la depunerea cererii de reconstituire din anul 1991 până în prezent nu au fost formulate şi înregistrate alte cereri sau contestaţii asupra acestei suprafeţe de teren în baza Legilor fondului funciar sau acţiuni formulate în instanţă.

La dosar au fost depuse actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat.

În drept  instanţa urmează să respingă acţiunea reclamantului motivat de faptul că legile adoptate în materia fondului funciar au instituit o procedură specială de reconstituirea proprietăţii  asupra terenurilor agricole şi forestiere finalizate cu emiterea titlului de proprietate.

Fiind o procedură specială, persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate  trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei şi să conteste, în condiţiile precise determinate de lege.

Etapele premergătoare titlului de proprietate au ca obiect întinderea dreptului de proprietate şi a amplasamentului terenului atribuit.

Orice nemulţumire a solicitanţilor legat de reconstituire sau punere în posesie trebuie adusă la cunoştinţa comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar care rezolvă acest gen de contestaţii, anterior emiterii titlului de proprietate.

După eliberarea titlului asemenea contestaţii nu mai sunt posibile întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare şi o nesocotire a dispoziţiilor legale care reglementează expres procedurile cu caracter prealabil în reconstituirea proprietăţii.

În consecinţă, instanţa a apreciat că nu sunt îndeplinite prevederile art. III din Legea 169/1997, astfel că instanţa va respinge acţiunea reclamantei împotriva pârâtelor privind constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate nr.15283/66 din data de 03.09.1998, titlu legal emis şi necontestat iar terenul a intrat în circuitul civil, ca neîntemeiată.

Având în vedere dispoziţiile Legii nr.18/1991,R. ( art.8 - 11, art.93 cât şi a reglementărilor ulterioare ( art. 35 - 37  din Regulamentul de aplicare al Legii fondului funciar) rezultă că se aplică o procedură specială de control judecătoresc a actelor administrative emise de comisiile de aplicare a Legii fondului funciar.

Postat 31.03.2016

Domenii speta

Spete similare